În luna iunie 2014, între SRL „A” şi Agenţia de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură (în continuare — AIPA), a fost încheiat contactul de acordare a sprijinului financiar (Măsura 3 — stimularea investiţiilor pentru înfiinţarea plantaţiilor multianuale, inclusiv sisteme antiîngheţ şi instalaţii antigrindină, defrişarea plantaţiilor multianuale supuse casării şi promovarea producţiei vitivinicole). AIPA a acordat SRL „A” sprijin financiar în mărime de 550 mii lei pentru subvenționarea plantației de coacăz. În luna martie 2017 reprezentanții AIPA au verificat la fața locului investiția şi au constatat inexistența plantației. Respectiv, investiția nu a fost utilizată conform destinației.

În Republica Moldova, prin prisma prevederilor art.103 alin. (1) pct. 29) din Codul fiscal (CF), se acordă facilităţi fiscale mijloacelor fixe utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul social. Această facilitate reprezintă premise favorabile atragerii investiţiilor străine şi stimulării fondatorilor de a investi mijloacele proprii în dezvolarea entităţilor. Obiectivul prezentului articol îl prezintă examinarea particularităților specifice aferente includerii mijloacelor fixe în capitalul social cu referire la contabilitatea și fiscalitatea acestora.

În cadrul activității sale agenții economici se confruntă cu situații în care, după procurarea mărfurilor, serviciilor, are loc modificarea regimului fiscal la livrarea acestora din scutite de TVA fără drept de deducere în impozabile cu TVA și viceversa. Esența problemei constă în faptul că, la modificarea regimului fiscal pentru livrarea mărfurilor, serviciilor în procesul desfășurării activității de întreprinzător din impozabil în scutit de TVA fără drept de deducere, subiecții impozabili, conform prevederilor art. 102 alin. (2) din CF, pierdeau dreptul la deducerea sumelor TVA pentru mărfurile, serviciile procurate.

În cadrul unei ședințe a grupului de lucru a Consiliului economic pe lângă Prim-ministru toți participanții la dezbateri au fost de acord cu modificarea art. 141 alin. (2) din Codul Muncii. Articolul, în forma lui actuală, permite angajatului să-și ridice salariul în numerar. Expertul Consiliului Economic Cătălina Scorțescu a menționat că această prevedere trebuie modificată pentru că crează premise pentru menținerea fenomenului ,,salariului în plic”. Or, cu cât mai puțin cash va circula, cu atât mai greu se va face achitarea în plic a salariilor.

Entitatea „U” SRL, care aplică regimul de impozitare prevăzut de cap. 71 din Codul fiscal, prestează servicii de consultanţă fiscală şi contabilă. În anul precedent veniturile din consultanţă fiscală depăşesc 60% din venitul din vânzări. Ţinând cont de modificările operate în legislaţieîn anul 2018, urmează să stabilim dacă entitatea „U” SRL poate aplica regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) comunică că Statele au reușit să înregistreze progrese majore în direcția creării unui sistem fiscal mult mai echitabil și eficient, inclusiv sporirea eforturilor privind înlăturarea lacunelor pentru a îmbunătăți transparența și a asigura achitarea corespunzătoare a impozitelor de către companiile multinaționale. Progresele înregistrate sunt listate în ultimul Raport al Secretarului General al OCDE, Angel Gurría.

De mai mulți ani Transparency International-Moldova atenționează asupra problemelor dintre companiile de construcții și persoanele care investesc în construcția apartamentelor.

Domeniul subvenționării este unul vital pentru agricultură în condițiile în care acoperă o parte din investițiile pe care le fac fermierii, dar este nevoie de îmbunătățirea mecanismelor de acordare a banilor, consideră directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga. Expertul atrage atenția că sunt vizibile schimbări pozitive în activitatea AIPA. Mai cu seamă pe partea asigurării transparenței, informării părților interesate și diseminării de practici pozitive. Totuși, persistă și o serie probleme.

Cadastrul funciar este un sistem informaţional automatizat, care conține informații cu privire la caracteristicele cantitative și calitative ale terenurilor. Prevederea este inclusă în proiectul noului Cod funciar, aprobat în ședința Guvernului. Utilizarea sistemului informațional automatizat pentru păstrarea datelor despre terenuri va permite actualizarea informația în cadrul sistemului în termen de 30 de zile de la luarea deciziei privind schimbarea destinației terenului, a modului de folosință a acestuia. Actualmente, informațiile sunt colectate de APL pe suport de hârtie, cu prezentarea, anual, către Agenția Relații Funciare și Cadastru.

Publicația Periodică Monitorul Fiscal FISC.MD vă pune la dispoziție rubrica „Întrebări și Răspunsuri”.

Mari producători autohtoni, dar şi reţelele comerciale se arată împotriva introducerii modificărilor la Legea privind plata pentru poluarea mediului. Motivul invocat reprezintă daunele care urmează a fi aduse bugetului de stat, în timp ce nu există o infrastructură ce ar putea soluţiona una dintre cele mai mari probleme ecologice din ţară. Această opinie a fost expusă în cadrul unei conferinţe de presă, susţinute de Asociaţia producătorilor de conserve „Speranţa Con”, de companiile autohtone „Gelibert”, „ Orhei-Vit”, „Rusnac-Mold Aqua”, „ JLC”, dar şi reţeaua de magazine „Fourchette”.

Consiliul de administrare al Fondului pentru Eficiență Energetică (FEE) a decis crearea unei „liste negre” a auditorilor energetici, elaboratorilor de devize, verificatorilor de proiecte și responsabililor tehnici, care au comis lacune în procesul de evaluare și monitorizare a implementării proiectelor finanțate de Fond.

Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională a decis să includă 12 companii cu capital străin în lista proiectelor investiționale de importanță națională.

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare — IT) practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea și gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum și prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (în continuare — Legea) și HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”.

La ședinţa convocată de Ministerul Economiei și Infrastructurii au fost invitaţi reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și Asociației producătorilor și exportatorilor de fructe „Moldova Fruct”, pentru a analiza problemele din sectorul de producere a fructelor în ţara noastră, de a identifica soluții și de a stabili acţiunile ce urmează a fi întreprinse. La întrunire s-a discutat despre necesitatea diversificării piețelor de export, dezvoltarea ramurii de prelucrare a fructelor, implementarea instrumentelor fiscale ce ar facilita activitatea producătorilor de fructe, precum și despre lansarea Programului „Mere în școli”.

Comisia națională pentru consultări și negocieri colective (CNCNC) a examinat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2019, elaborat de Ministerul Finanțelor. Concomitent, comisia a examinat proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2019, precum și proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul 2019, prezentate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. În cadrul ședinței președintele CNCNC, Chiril Gaburici, a menționat: „Vă invit sa venim activ cu propuneri și să colaboram intens la acest subiect important, pentru a sprijini sectorul social, bugetar și antreprenorial. Pe platforme separate vor fi discute toate aspectele propuse”.

Ministerul Finanțelor a elaborat și a publicat pe 25 august 2017 spre consultare „Proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative”, care are ca scop aducerea cadrului legal în conformitate cu prevederile Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014. Analiza modificărilor și completărilor propuse la cele 82 de acte legislative, după cum este menționat și în Nota informativă, relevă că, în linii mari, modificările propuse pot fi grupate în 4 categorii: 1. Unificarea normelor legale privind elaborarea, aprobarea și administrarea bugetelor autorităților bugetare independente și alinierea acestora la calendarul bugetar și la procedurile bugetare generale stipulate în legea nr. 181/2014

Afirmaţia a fost enunţată în cadrul forumului de afaceri cu genericul Moldova: Împreună pentru consolidarea creşterii economice, care a fost desfăşurat în contextul celei de-a XIX reuniuni anuale a Băncii pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB). Evenimentul a avut ca scop stabilirea de conexiuni între investitorii străini interesaţi să investească în ţara noastră şi oamenii de afaceri din Republica Moldova.

Arbitrajul este o instituție extrajudiciară. Cu toate acestea legislația Republicii Moldova nu exclude posibilitatea ca instanțele de judecată competente (de drept comun) să intervină, pe durata derulării procedurii arbitrale. Astfel, conform cadrului legal în vigoare instanțele de judecată competente pot interveni în următoarele cazuri: a) aplicarea măsurilor asigurătorii la orice etapă a procedurii arbitrale (art.10 Legea nr.23 din 22.02.2008) sau chiar înaintea arbitrajului (art.23 alin.(1) Legea nr.23 din 22.02.2008);

Intenția de a investi în deschiderea unei fabrici de asamblare a autobuzelor electrice în Republica Moldova a fost anunţată de compania chineză ZTE în timpul unei întrevederii cu prim-ministrul Pavel Filip. Șeful Guvernului i-a îndemnat pe investitori să ţină un dialog permanent cu Secretariatul Consiliului Economic pe lângă prim-ministru, care este o verigă de legătură între Executiv și mediul de afaceri.