Vineri, 27 noiembrie curent, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege ce prevede modificarea cadrului normativ aferent accesului străinilor pe piața muncii. Documentul conține unele modificări și completări la Legea 200/2010 privind regimul străinilor  și Codul contravențional și are ca scop optimizarea proceselor de angajare a străinilor la muncă pe piața autohtonă și asigurarea necesităților de muncitori calificați pentru mai multe ramuri ale economiei naționale.   În momentul de față acordarea dreptului de ședere în scop de muncă este condiționată de cerința de achitare de către angajator a unui salariu mediu prognozat pe economie, însă, potrivit datelor oficiale, se atestă creșterea locurilor de muncă vacante cu salarii mari, care, în pofida majorării salariilor pe economie, sunt totuși mai mici decât salariul mediu prognozat pe economia națională.

Firma X procură un bun imobil gajat la bancă, pe care îl deține firma Y, respectiv achitarea pentru bun,  firma X o face băncii, de la care primește act de primire-predare.  La rândul său, firma Y refuză să elibereze factura fiscală pentru bunul dat. Are dreptul firma Y să nu elibereze factura pentru imobil?     Potrivit prevederilor art. 93 pct. 3) din Codul fiscal, transmiterea dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea mărfurilor gajate din numele debitorului gajist constituie livrare de mărfuri.

Încheierea contractelor de sponsorizare, de donaţie filantropică, precum şi de alte finanțări, inclusiv alocaţii de la instituții bugetare,este deja în sine o realizare pentru beneficiarul acestora. Totodată, îndeplinirea condițiilor contractuale, de rând cu cele statutare, precum şi îndeplinirea cerințelor legislației în vigoare, au o mare influență asupra regimului fiscal privind scutirea de plata impozitului pe venit, dar şi privind obligațiunea de aplicarea TVA referitor la operațiunile ce țin de obținerea finanțărilor de către beneficiar.

Procedura în ordonanţă reprezintă o formă simplificată de apărare a drepturilor și intereselor creditorilor, pretenţiile cărora se bazează pe documente incontestabile. Aceasta poate fi definită ca fiind o procedură simplificată depusă în prima instanţă de apărare a drepturilor și intereselor creditorilor, alternativă procedurii contencioase, bazată pe probe scrise, autentice și incontestabile, condiţionată de natura pretenţiilor material-juridice indicate de lege, în al căror temei se eliberează ordonanţa judecătorească, care poate fi înaintată spre a fi executată silit conform Codului de executare (CE). Astfel, procedura în ordonanţă este o procedură simplificată, ce nu conţine etapa dezbaterilor judiciare, care se caracterizează prin existenţa părţilor și a litigiului de drept dintre acestea.

Serviciul Vamal a declarat pentru săptămâna 07 – 13 mai 2018 venituri încasate la bugetul de stat în sumă de 408,1 mil. lei, care au depăsit veniturile acumulate în perioada 30 aprilie – 6 mai cu peste 87 mil. lei. Per total au fost perfectate 7 717 declarații vamale. La capitolul combaterea fraudelor vamale, pe parcursul săptămânii trecute, au fost depistate 79 de tentative de încălcare a legislației,

Capitolul I Capitolul I, partea a II- a Capitolul II Capitolul III Capitolul IV

Nerespectarea măsurilor de profilaxie, prevenire și/sau combatere a bolilor epidemice, dacă aceasta a pus în pericol sănătatea publică, se sancționează cu amendă de la 450 la 500 de unități convenționale aplicată persoanei fizice (până la 25 mii lei) și cu amendă de la 1000 la 1500 de UC aplicată persoanei juridice (până la 75 mii lei). În Monitorul Oficial din 14 martie curent a fost publicată Legea nr. 52 din 12 martie 2020 pentru modificarea unor acte normative. Aceasta a fost aprobată în contextul consolidării măsurilor de profilaxie în cazul răspândirii infecției cu noul virus COVID 19. Ulterior prevederile legii vor fi aplicate în alte cazuri similare.

Capitolul I Capitolul I, partea a II-a Capitolul II Capitolul III

Prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 94 din 30 iulie 2020, a fost aprobată Instrucţiunea cu privire la modul de completare a Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală și a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC 21), (în continuare – Instrucţiune). Pct. 3 din Instrucţiune prevede modul de prezentare a dărilor de seamă de tipurile „corectată” și „după control fiscal”. La aspectul ce ţine de prezentarea Dării de seamă după control fiscal este menţionat că, în cazul în care ca rezultat al controlului,

Ținând cont de ajustările efectuate prin prisma Legii nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în prezentul articol se propune trecerea în revistă a principalelor modificări efectuate în textul Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice. În acest sens se propune aducerea unor explicații în parte ce ține de prevederile care au completat art. 6 din Legea nr. 845/1992, după cum urmează:

Conform art. 3 Cod penal, nimeni nu poate fi declarat vinovat de săvârşirea unei infracțiuni și nici supus unei pedepse penale decât în baza unei hotărâri a instanţei de judecată, care aplică faţă de persoanele vinovate sancţiunile de drept ce reprezintă consecințele încălcării normelor penale (detenţie, amendă etc.). Cu toate acestea, există unele circumstanţe prevăzute de art. 332 alin.(1) Cod de procedură penală (în continuare — CPP) în care instanța pronunţă o hotărâre nouă, prin care dispune încetarea procesului penal, spre exemplu, în legătură cu expirarea termenului de prescripţie.

Normele de prudență financiară ale Asociaţiilor de economii și împrumut (Normele) aprobate prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr. 17/8 din 30.04.2008, reprezintă reglementări prudenţiale, în scopul protejării intereselor membrilor, prevenirii și controlului riscurilor Asociaţiilor de economii și împrumut (AEÎ), în desfășurarea normală a activității sale.

În conformitate cu prevederile art. 1181 alin. (1) și (11) din Codul fiscal, factura fiscală eliberată se supune înregistrării obligatorii de către furnizorul subiect al impunerii cu TVA în Registrul general electronic al facturilor fiscale, în forma şi în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat, în cazul în care totalul valorii impozabile a livrării impozabile cu TVA, inclusiv al valorii impozabile ajustate în condițiile art.98, depășește suma de 100000 lei, și urmează să fie înregistrată în Registrul general electronic al facturilor fiscale în termen de 10 zile lucrătoare de la data eliberării.

Majorarea costului unităţii convenționale de la 20 de lei la 50 de lei în anul 2017 nu a avut un impact major asupra cetățenilor. Conform unor date prezentate în cadrul Ședinței Platformei de control parlamentar al securității rutiere, numărul de accidente produse nu a scăzut, acesta fiind unul din obiectivele majorării întreprinse. „Majorarea costului nu a adus beneficii din punct de vedere al numărului de accidente produse în Republica Moldova. Deși la buget a crescut suma încasată din penalități, a crescut și numărul penalităților neîncasate.

Contribuabilul este obligat, conform prevederilor art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, să întocmească şi să prezinte Serviciului Fiscal de Stat şi serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie, iar conform art. 8 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, să achite la buget, la timp şi integral, ținând cont de prevederile art.7 alin.(5), sumele calculate ale impozitelor şi taxelor, asigurând exactitatea şi veridicitatea dărilor de seamă fiscale prezentate.

La 29 ianuarie 2018 au intrat în vigoare completările la Planul de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul nr.216 din 28 decembrie 2015 a ministrului finanţelor. Astfel, în cap.II “Planul de conturi în sistemul bugetar” din Anexa nr.1 „Planul de conturi contabile în sistemul bugetar şi Normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar”

În perioada 10 – 16 iulie 2017, veniturile încasate la bugetul de stat de către Serviciul Vamal au constituit 375,8 mil. lei, fiind perfectate per total 9 460 de declarații vamale. Comparativ cu săptămâna precedentă, suma s-a micşorat cu 15,8 mil.lei. La capitolul combaterea fraudelor vamale, în perioada de referință, au fost relevate 95 de tentative de încălcare a legislației vamale, care sunt cercetate de către subdiviziunile specializate ale Serviciului Vamal în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor și întreprinderii măsurilor legale ce se impun.

Biroul Național de Statistică a făcut publice datele privind contravenţiile constatate pentru anul 2017, dar şi sumele achitate de persoanele fizice şi juridice pentru diferite încălcări. Astfel, conform BNS, în anul trecut au fost constatate 450,4 mii contravenţii, cu 32,9 mii mai mult comparativ cu anul 2016. Pentru majoritatea cazurilor constatate au fost aplicate pedepse 95,1%). Din numărul total al hotărârilor adoptate, 5,6 mii (1,3%) au fost transmise organelor de cercetare prealabilă (penală), dat fiind faptul că în acţiunile contravenţiilor se conţinea indiciul infracţiunii. În medie, la 1000 locuitori revin 121 pedepse aplicate. Cele mai frecvente încălcări înregistrate au fost:

Veniturile totale și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat vor fi majorate cu 26 481,3 mii lei. Legislativul a aprobat ieri în prima lectură proiectul legii de modificare a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2018. Astfel, veniturile totale ale BASS, după rectificare, vor constitui 19 338 999,4 mii lei. Reieșind din dinamica acumulărilor pe parcursul anului precedent și în primul trimestru al anului 2018, a fost inclus articolul Majorarea de întârziere sau penalitatea, calculată pentru neachitarea în termen a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, în sumă de 35 037,4 mii lei.

Art. 234 alin. (2) din Codul fiscal (CF) prevede că contribuabilul nu poate beneficia de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate dacă comite repetat, în decurs de 6 luni consecutive, încălcările fiscale1,2 prevăzute la art. 254 și 2541. Când se consideră ca fiind comise pentru prima oară încălcările menționate – data actului de control sau data emiterii deciziei asupra cazului de încălcare a legislației? Restricția dată se răsfrânge și asupra altor încălcări fiscale prevăzute de CF sau doar pentru încălcările prevăzute la art. 254 (amendă pentru încălcarea regulilor de utilizare a mașinii de casă şi de control) și 2541 (amendă pentru nerespectarea reglementărilor din domeniul transporturilor auto de călători și pentru neeliberarea biletelor de călătorie)?