Am angajat la serviciu o persoană care nu a mai activat până la momentul actual şi nu dispune de CPAS. Cum trebuie să prezint IRM 19? Se permite de indicat zero, ca şi la completarea Dării de seamă IPC 18? În cazul prezentării cu indicele “0” în loc de codul CPAS este necesar ca în luna următoare să prezentăm IRM 19 „de corectare” cu indicarea codului CPAS deja atribuit?

Pe perioada stării de urgenţă, mulţi dintre angajaţii întreprinderii noastre au depus cerere pentru concediu neplătit şi nu li se calculează salariu. Trebuie de declarat aceste perioade în Darea de seamă IPC 18?   Potrivit prevederilor art. 120 alin. (1) din Codului muncii, din motive familiale şi din alte motive întemeiate, în baza unei cereri scrise, salariatului i se poate acorda, cu consimţământul angajatorului, un concediu neplătit cu o durată de până la 120 de zile calendaristice, în care scop se emite un ordin (dispoziţie, decizie, hotărâre).

Conform prevederilor art. 954 din Codul civil (СС), arvuna este o suma de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părţi pentru a confirma încheierea contractului şi a-i garanta executarea. În caz de dubii, suma plătită este considerată avans. Convenţia cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în formă autentică, dacă legea cere această formă pentru actul juridic, din care rezultă obligaţia garantată. În celelalte cazuri, convenţia cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în scris, sub sancţiunea nulităţii absolute. La rândul său, art. 955 din CC stabilește că, arvuna se ia în calcul la executarea prestaţiei, iar în cazul în care aceasta nu s-a efectuat, se restituie.

Conform art. 48 alin. (2) din Legea nr. 1134 din 12.06.1997 privind societăţile pe acţiuni, societatea are dreptul să plătească dividende intermediare (trimestriale, semestriale) şi anuale pe acţiunile aflate în circulaţie.

Decizia de restituire a sumelor indemnizaţiilor pentru incapacitate de muncă rezidentului parcului pentru tehnologia informaţiei se întocmește în 2 exemplare, conform modelului stabilit în Regulamentul cu privire la restituirea sumelor indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă rezidenţilor parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare – Regulament). După aprobarea Deciziei de către Directorul general al CNAS, în termen de două zile lucrătoare Direcţia generală evidenţa contribuabililor informează în scris plătitorul şi CTAS despre aprobarea acesteia şi transmite Direcţiei generale finanţe şi asigurări sociale un exemplar al Deciziei şi informaţia privind rechizitele bancare ale plătitorului, pentru efectuarea restituirii.

Prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie.   Art. 901 alin. (34) din CF stabilește că subiecţii impunerii – persoane fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la art. 54, precum și altor persoane decât cele specificate la art.90 în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de 7% din valoarea contractului și sunt obligate, în termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să înregistreze contractul încheiat la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a cărei rază sunt deservite.

Unul dintre angajaţii întreprinderii a prezentat un certificat medical cu privire la aflarea în carantină pe parcursul a 14 zile din luna aprilie 2020 în legătură cu situaţia epidemiologică din ţară. Angajatorul a calculat indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă pentru primele 5 zile și a reflectat în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 cu codul categoriei persoanei asigurate 15311. Ulterior am fost informaţi că indemnizaţia în legătură cu carantina se achită începând cu prima zi din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS). Cum urmează angajatorul să corecteze situaţia dată pentru a exclude suma declarată?

Pe 23 și 24 septembrie peste 200 de studenți și elevi ai Academiei de Studii Economice a Moldovei (ASEM) și Colegiului de Comerț al ASEM au participat la un experiment economic inedit – premieră organizată de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în parteneriat cu ASEM și laboratorul de economie experimentală din Montpellier, Franța. În cadrul experimentului, participanții au fost puși în față unor decizii legate de fenomentul evaziunii fiscale și raportării cazurilor de fraudă, prin intermediul unui joc pe calculator. Pentru a crea condiții similare celor din viața reală, arhitectura experimentului a creat o corespondență între sumele de bani din cadrul jocului și banii reali. Astfel că la încheierea sesiunilor, participanții au fost remunerați financiar. Câștigul mediu din cadrul evenimentului a fost de 175 de lei, iar cel maxim de 380 de lei.

Partea I Partea II 3. Aplicații concrete În cele ce urmează vom menționa unele cazuri tipice de evenimente justificatoare, cu accent pe jurisprudența bazată pe CVIM în contractele internaționale: (1) fenomene ale naturii și catastrofe (eng. — Act of God)

La 11 noiembrie curent, în baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă erau incluse 12468 locuri de muncă vacante, în ușoară descreștere față de numărul înregistrat în luna octombrie (12787). Cele mai multe locuri libere sunt în Chișinău – 5110 și în Bălți – 2002, iar cele mai puține în Fălești – 27. În UTAG agenții economici declară vacante 196 locuri de muncă. Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 2209 locuri de muncă, constituind circa 18% din numărul total de locuri vacante.

Ca rezultat al controlului efectuat la ÎM „R” SRL, s-a constatat admiterea următoarelor încălcări ale legislaţiei muncii: • angajatorul admite restanțe la plata salariului față de toți lucrătorii pentru perioada septembrie 2017–aprilie 2018 (la momentul controlului nu a fost prezentat nici un act confirmativ privind achitarea salariilor) • contrar prevederilor art. 142 alin.(1) din Codul Muncii, angajatorul nu a achitat, la desfacerea contractelor individuale de muncă în perioada septembrie 2017– aprilie 2018, sumele ce se cuveneau salariaţilor în ziua eliberării, prin ce s-au încălcat prevederile art. 143 alin. (1) din CM, prin care a fost comisă contravenţia prevăzută de art. 55 alin. (1) lit.g) şi art. 57 alin. (1) din Codul contravenţional1.

Sunt în ajunul concediului de maternitate. Activez în cadrul unei companii şi, concomitent, desfăşor o activitate de creație pentru care sunt remunerată, obținând venit sub formă de royalty. Aşi dori să ştiu dacă sumele care mi se achită cu drept de autor (royalty) vor fi luate în calcul la stabilirea indemnizaţiei de maternitate şi indemnizaţiei de îngrijire a copilului până la 3 ani. Cum sunt calificate aceste sume în cazul în care sunt primite de unul din părinţii copilului şi în cazul în care persoana este una terţă, dar este în concediu de îngrijire a copilului până la 3 ani? De asemenea, în cazul de survenire a unei incapacităţi temporare de muncă pe perioada concediilor indicate, aceste sume se includ în calcul?

Persoanele străine, investitorii străini sau apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor cu destinaţie agricolă sau din fondul forestier, sub sancţiunea nulităţii absolute al actului juridic de dobândire. Aceasta este una din prevederile proiectului noului Cod funciar, care, după avizare repetată, este propus pentru consultări publice de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului. Proiectul mai prevede, că în cazul dobândirii a terenurilor menționate prin moștenire, persoanele enumerate supra sunt obligate să le înstrăineze în termen de un an de zile, altfel autorităţile publice locale achiziţionează terenul, la valoarea de piaţă, în baza raportului de evaluare întocmit conform legislației, de la persoana care nu este în drept să-l deţină în proprietate.

În cererea pentru înregistrarea /modificarea unor date şi/sau radierea din evidenţă a dispozitive electronice (anexa nr.5) la Regulamentul cu privire la modul de evidență și sigilare a echipamentelor de casă și de control, pe lângă adresa unități structurale, cum se indică în prezent, se vor mai nota ID dispozitivului și sistemul de plăți. Serviciul Fiscal de Stat prezintă pentru consultări publice proiectul Ordinului SFS privind modificarea și completarea Regulamentului cu privire la modul de evidență și sigilare a echipamentelor de casă și de control. Proiectul are drept scop eficientizarea administrării fiscale și stabilirea procedurilor unice de evidență a echipamentelor de casă și de control și vine cu modificări în anexa nr.1 și anexa nr. 5 la Regulament.

Angajata întreprinderii, Sîrbu Maria, s-a aflat în concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani a acestuia. La data de 4 noiembrie 2019 a revenit la serviciu, iar la 12 noiembrie 2019 a plecat în concediu de incapacitate temporară de muncă pe o perioadă de 11 zile. Urmează ca să achităm de la întreprindere această foaie de boală dacă persoana a lucrat mai puţin de o lună şi dacă da, atunci care va fi baza de calcul pentru stabilirea indemnizaţiei? Pentru a stabili o indemnizaţie de incapacitate temporară de muncă (în continuare — indemnizație), angajatorul trebuie să analizeze fiecare caz de îmbolnăvire sub câteva aspecte. În primul rând, urmează a fi stabilit tipul certificatului de incapacitate temporară de muncă (în continuare — certificat medical).

Contractul cu o rețea mare de supermarketuri este deja în sine o realizare pentru furnizor. Însă lupta pentru accesul la cumpărător și atragerea atenției acestuia nu se finalizează cu încheierea unui astfel de contract.   În activitatea economică a producătorilor de bunuri din diferite domenii de activitate, inclusiv din ramurile panificației, agriculturii, industriei ușoare etc. entitățile deseori apelează la transferuri de plăți în favoarea distribuitorilor, rețelelor de supermarketuri (denumiți în practică „retaileri de produse”) cu scopul de a accelera procesul de vânzare cu amănuntul a bunurilor lor (vânzărilor retail).

Actualul Regulament cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin HG nr. 974 în vigoare din noiembrie 2016, stabilește modul de determinare și declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul vamal al RM precum și procedura de control al corectitudinii determinării valorii în vamă. Urmare aprobării Regulamentului au fost oferite un șir de beneficii importatorilor, cum ar fi:

Partea I Partea II §3. EXERCITAREA DREPTULUI DE REZOLUȚIUNE A. Dreptul de a alege Intervenirea unei cauze de rezoluţiune a contractului (cum ar fi neexecutarea esenţială a contractului) nu este prin sine un eveniment rezolutoriu, fiindcă asupra rezoluţiunii, act juridic, decide intenţionat partea îndreptăţită.

Un compartiment distinct al raportului conducerii îl reprezintă Capitolul privind Guvernanța corporativă. În conformitate cu art. 23, alin. (8) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017), obligativitatea prezentării acestui compartiment al raportului le revine tuturor entităților de interes public, ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată.   Termenul de guvernanță, cu toate că nu se regăsește în dicționarul limbii române, fiind un echivalent pentru englezul „governance” înseamnă conducere, administrație. În consecință, putem afirma că conceptul de guvernanță corporativă reprezintă conducerea în ansamblu a întregii entități prin implementarea unui sistem de control eficient, asigurând astfel că afacerea este condusă în interesul investitorilor și al părților interesate.

Potrivit Codului de procedură penală (CPP), persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acţiunile interzise de legea penală pot intenta o acţiune civilă privitor la despăgubire prin: 1) restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în urma săvârșirii faptei interzise de legea penală; 2) compensarea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor pierdute ori nimicite sau restabilirea calității, aspectului comercial, precum și repararea bunurilor deteriorate; 3) compensarea venitului ratat în urma acțiunilor interzise de legea penală; 4) repararea prejudiciului moral sau, după caz, a daunei aduse reputației profesionale.