De rând cu creșterea exporturilor, în primele șapte luni ale anului 2021 s-a majorat și volumul importurilor, care este cu 32,5% mai mare față de cel raportat în lunile ianuarie-iulie 2020, în anul curent fiind importate mărfuri în sumă de $3828,3 mil., comunică Biroul Național de Statistică. Cu toate acestea, în luna iulie 2021 au fost importate mărfuri în sumă de $561,9 mil., cu 4,7% mai puțin decât în luna precedentă, dar cu 13,1% mai mult decât în luna iulie 2020.  

Regulamentul privind modul de compensare a diferenţei de preţ pentru consumul gazelor naturale pentru consumatorii noncasnici în legătură cu majorarea preţurilor reglementate la gazele naturale prin Ordinul Ministrului Economiei nr. 14 din 8 februarie 2022.

În ianuarie-martie 2021 a sporit nu doar volumul importului, dar și a exporturilor de mărfuri. Acestea au însumat $712,7 mil., în creștere cu 5,6% comparativ cu aceeași perioadă din anul trecut. Conform datelor făcute publice de Biroul Național de Statistică (BNS), exporturile de mărfuri realizate în luna martie anul curent au avut o valoare de $287,2 mil., majorându-se cu 26,5% în raport cu indicatorii din luna februarie 2021 și cu 36,6% comparativ cu luna martie 2020.   În trimestrul I al anului curent volumul exporturilor de mărfuri autohtone au atins suma de $539,8 mil., ceea ce constituie 75,7% din totalul exporturilor, fiind în creștere cu 3,5% față de perioada similară din anul 2020 și a contribuit la majorarea valorii totale a exporturilor cu 2,7%.

În data de 12 decembrie 2020, în Republica Moldova a intrat în vigoare Legea nr.75 din 21.05.2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor („Legea 75/2020”).   Această lege stabilește un mecanism pentru implementarea prevederilor art. 35 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 308 din 22.12.2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului („Legea 308/2017”), care conține lista sancțiunilor pecuniare aplicabile.   

Directorul adjunct al Serviciului Fiscal de Stat, Nicoleta Nemerenco, a participat la data de 9 septembrie 2021  în cadrul evenimentului online „Clubul antreprenorilor onești”, activitate care este parte a campaniei naționale de educare financiară „Bugetul public este bugetul tău”. În cadrul sesiunii au fost abordate subiecte ce țin de aspectele generale cu privire la Programul de conformare al contribuabililor, dar și tipurile de riscuri și modul de stabilire a acestora.   Potrivit Nicoletei Nemerenco, conformarea este disponibilitatea contribuabilului care are anumite obligații conform legislației fiscale de a exercita aceste obligații în cuantum deplin și în termenul stabilit de către legislație.

Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la cap. 101 din Codul fiscal (CF). Prin noțiunea „Activitate profesională în sectorul justiției”, expusă la art. 5 pct. 362) din CF, se subînțelege activitate permanentă desfășurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

Ca rezultat al multiplelor întrebări și interpelări recepționate cu referire la subiectul operațiunilor de încasări și plăți în numerar, precum și în contextul intrării în vigoare, din 1 aprilie anul 2025, a Legii nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar şi pentru modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr. 34/2024)

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.

Care este cadrul legal cu privire la răspunderea pentru încălcarea prevederilor Legii cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV  din  15.07.1998 (Legea nr. 93/1998), dacă într-o perioadă de 12 luni consecutive s-au obținut venituri din vânzări mai mari de 300 mii lei şi nu s-a iniţiat o activitate sub formă de SRL sau ÎI? Conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 93/1998, patenta de întreprinzător este un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfăşura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp.

Proiectul de lege cu privire la Codul vamal a fost aprobat astăzi, 24 august curent, în lectura a III-a și finală, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului. Proiectul are drept scop unificarea, modernizarea și eficientizarea legislației vamale, precum și ajustarea acesteia la angajamentele asumate de Republica Moldova prin acordul de Asociere RM– UE. Noul Cod vamal are 11 titluri.

În anul 2019 persoana fizică „Y” a oferit un împrumut cu dobândă unui birou asociat de avocați. La achitarea dobânzii persoanei fizice pe parcursul anului 2019 biroul nu a efectuat reținerea impozitului la sursa de plată pe motiv că nu cade sub incidența art. 89 din Codul fiscal (CF). Corect sau nu a procedat biroul asociat de avocați? În cazul în care nu s-a procedat corect, cine are obligaţia de declarare și achitare a impozitului pe venit în cazul în care plătitorul venitului nu a reținut prealabil impozitul la sursa de plată?

Banca Națională a Moldovei informează că la 31 mai 2021, activele oficiale de rezervă au constituit $3 783,23 mil., în creștere cu $32,48 mil. în comparație cu 30 aprilie 2021, când acestea au însumat $3 750,75 mil. Majorarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de: intervențiile pe piața valutară internă sub formă de cumpărări de valută: $23,0 mil.  înregistrarea creditelor și a granturilor în favoarea Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova pentru proiecte investiționale: $14,37  mil.;

Pentru anul 2021 fondul de remunerare a muncii în sectorul real se estimează în valoare de 49,3 mld. lei, în creștere cu 10,2% faţă de anul 2020 în termeni reali. Totodată, conform datelor din Nota cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024 elaborată de Ministerului Economiei și Infrastructurii, va fi asigurată menținerea plăților salariale în sectorul bugetar, conform angajamentelor Guvernului, inclusiv și majorările din 1 ianuarie 2021 și din 1 aprilie anul curent a salariilor în domeniul ocrotirii sănătății.   Astfel, în sectorul bugetar fondul de remunerare a muncii se prognozează în mărime de 14,2 mld. lei, în creștere cu 3,7% în termeni reali.

În cadrul procesului de insolvabilitate, obligațiile fiscale se divizează în obligații istorice și obligații curente. Potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (în continuare – Legea nr.149), scopul acesteia este instituirea cadrului juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea faţă de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului şi prin distribuirea produsului finit, iar art. 2 definește noțiunile de obligaţie fiscală și obligaţii de plată curente.

La situația din 30 septembrie anul curent, cele 11 bănci licențiate din Moldova au înregistrat rentabilitatea activelor de 2% (în creștere cu 0,5 p.p.) şi rentabilitatea capitalului de 12,0%, (cu 3,2 p.p. mai mare) comparativ cu indicatorii de la sfârșitul anului precedent, comunică Banca Națională a Moldovei (BNM).   Astfel, în ianuarie-septembrie 2021 activele totale în sectorul bancar au constituit 113,8 mld. lei, majorându-se pe parcursul perioadei analizate cu 9,6% sau cu 10 mld. lei. În structura activelor, ponderea cea mai mare a revenit articolului din bilanț „Credite și avansuri la cost amortizat”, care a constituit 45,8% (52,1 mld. lei), fiind în creștere cu 2,5 p.p.

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public. În acest articol ne vom expune asupra cadrului normativ și a particularităților de contabilizare de către autoritățile și

Care este unitatea de timp acceptată pentru determinarea duratei de funcționare utilă rămasă la data tranziției pentru companiile care au efectuat tranziția la noua metodă de calculare a mijloacelor fixe în scopuri fiscale în perioada 2018 – 2020?   În conformitate cu prevederile pct.45 din Regulamentul privind  evidenţa şi calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.704/2019, pentru mijloacele fixe intrate la entitate până la finele perioadei fiscale precedente perioadei de tranziţie şi aflate în evidenţa acestora, la data tranziţiei se va stabili durata de funcţionare utilă rămasă, determinată ca diferenţa dintre durata determinată conform

Studiu de caz: În luna decembrie 2020 entitatea X a acordat tichete de masă salariaților săi cu valoarea nominală de 35 de lei pentru o zi lucrătoare. Ulterior, ca urmare a rezultatelor productivității înalte a întreprinderii în anul 2020, conducerea acesteia a decis alocarea fondurilor suplimentare pentru tichetele de masă ( în continuare – TM) acordate salariaților pentru lunile precedente (septembrie – noiembrie 2020) și, respectiv, majorarea valorii TM emise pentru lunile septembrie – noiembrie 2020. Este în drept entitatea să efectueze o asemenea recalculare a sumei achitate deja pentru TM emise și utilizate de salariați? Va putea beneficia aceasta de deducere în scopuri fiscale? Pot fi alocate TM suplimentare pentru aceleași zile lucrătoare?

Prețurile medii de consum în luna august 2021 comparativ cu luna august 2020 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 4,64%, inclusiv la produse alimentare cu 4,83%, mărfuri nealimentare – cu 6,93% și serviciile prestate populaţiei – cu 1,02%.   Conform datelor publicate de Biroul Naţional de Statistică (BNS), preţurile medii de consum în luna trecută în raport cu indicatorii înregistrați în luna iulie au crescut cu 0,33%. Creșterea a fost determinată de majorarea preţurilor la mărfurile nealimentare cu 1,01% și la serviciile prestate populației – cu 0,53%.

În aprilie 2021 întreprinderea a achitat o amendă care i-a fost aplicată angajatului acesteia de către organul abilitat. În situația dată, la achitarea amenzii urmează ca suma respectivă să fie inclusă în venitul impozabil al angajatului din care să se rețină impozit pe venit și contribuții de asigurări sociale și medicale? Pentru început, e necesar de stabilit față de cine a fost aplicată amenda. Dacă amenda a fost aplicată față de persoana juridică, iar angajatul acesteia a achitato din mijloace financiare proprii, iar ulterior întreprinderea a restituit angajatului mijloacele băneşti, atunci în cazul dat pentru angajat nu se constată un venit.