Efectuarea muncii suplimentare nu poate avea ca efect majorarea duratei zilnice a timpului de muncă peste 12 ore. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii suplimentare. În cazul în care solicită prestarea muncii suplimentare, angajatorul este obligat să asigure salariaţilor condiţii normale de muncă, inclusiv cele privind securitatea și sănătatea în muncă.

Starea de urgență în sănătate publică este extinsă până la 31 iulie 2020,  cu posibilitatea de prelungire a termenului dat în funcție de evoluția situației epidemiologice la nivel național.   Comisia naţională extraordinară de sănătate publică a emis Hotărârea nr.20 din 10 iulie curent. Documentul reiterează  interdicția, până la data de 1 august 2020, de aflare a persoanelor în vârstă de peste 63 ani în afara domiciliului și în spațiile publice fără necesitate stringentă, aflarea persoanelor pe terenuri de joacă pentru copii, terenuri sportive, parcuri de distracții și zone de agrement, cu posibilitatea de prelungire a termenului de interdicție în funcție de situația epidemiologică.

Angajații sistemului de sănătate care evită administrarea vaccinului nu vor mai beneficia de indemnizația unică în mărime de 16 mii lei oferită din partea statului în cazul îmbolnăvirii de Covid-19. În Monitorul Oficial de astăzi, 23 noiembrie, a fost publicată Legea nr. 169 din 11 noiembrie 2021 pentru modificarea Legii nr. 69/2020 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative. Prevederile acesteia intră în vigoare din data publicării.     Modificările au ca scop ajustarea măsurilor de sprijin pentru lucrătorii medicali expuși riscului de îmbolnăvire în contextul pandemiei COVID-19.

În cadrul desfășurării activității de întreprinzător agenții economici, conform legislației fiscale, cu respectarea anumitor condiții, pot beneficia de dreptul la restituirea TVA. În acest articol vom examina care livrări de mărfuri și servicii pentru export se consideră la aprecierea sumei TVA spre restituire din buget.    Una din condiții este prevăzută la art.101 alin.(5) din Codul fiscal (CF), conform căruia contribuabilul care a efectuat o livrare scutită de TVA cu drept de deducere, iar aceasta a determinat formarea unei depășiri a sumei TVA la valorile materiale, serviciile, față de suma TVA primită sau care urmează a fi primită de la cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scuteşte de TVA cu drept de deducere. Totodată, menționăm că, pentru a beneficia de dreptul la restituirea TVA, agentul economic trebuie să fie subiect impozabil al TVA, conform art.112 din CF.

Potrivit proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, noțiunea de cumpărător cu ridicata din Legea nr.461/2001 privind piaţa produselor petroliere poate fi modificată, fiind propus ca acesta să fie considerat  agentul  economic, inclusiv consumator special, care este consumatorul final al produselor petroliere și nu cel care le cumpără în scopul consumului sau al revânzării, după cum prevede definiția în vigoare. Totodată, modificări pot interveni și în sensul determinării comercializarea produselor petroliere, fiind propus ca participanţii la piaţa produselor petroliere, cu excepţia vânzătorilor cu amănuntul, să nu fie în drept să achiziţioneze pe teritoriul ţării produse petroliere spre a le vinde.  

În conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr.845/1992, entitatea este obligată să păstreze mijloacele băneşti în instituţii financiare şi să-și  achite obligațiile față de bugetul public naţional, angajaţii, creditorii, precum şi să-și onoreze celelalte obligaţii de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei. Întreprinderea este liberă să deschidă conturi bancare și să efectueze operațiuni cu acestea,  respectând normele impuse de legislația bancară.

Guvernul va stabili modul de gestionare a mijloacelor financiare ale Fondului Național de Mediu (la momentul de față – Fondul Ecologic Național), iar finanțarea programelor și proiectelor în domeniul protecției mediului se vor realiza în baza principiilor eficienței, echității și egalității de tratament, durabilității și transparenței, prevede proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative inclus pe agenșa Parlamentului RM.   Documentul prevede expunerea în redacție nouă a capitolului VIII din Legea nr.1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător, conținutul căruia va fi extins de la patru la opt articole. Acesta va reglementa constituirea Fondului Național de Mediu (FNM) și sursele financiare de constituire

În cadrul ședinței de astăzi, din 23 februarie, Executivul a aprobat conceptual proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității gospodăriilor țărănești (de fermier), înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de un deputat în Parlament, scopul căruia este simplificarea procedurii de radiere din Registrul gospodăriilor țărănești și din Registrul fiscal de stat a GȚ care sunt inactive (mecanism reglementat la momentul de față prin Legea nr. 1353/2000).   În același timp, proiectul prevede susținerea GȚ inactive prin anularea

În cadrul conferinței de presă, susținute acum câteva minute, prim-ministrul Natalia Gavriliță a anunțat că Guvernul va implementa un program de suport pentru cetățeni în contextul majorării tarifelor la energia termică, gaze, lemne, cărbune.   Astfel, circa 746 mii de familii vulnerabile vor beneficia de compensații pentru consumul de gaze naturale, ce va fi acordată în două trepte: 4,5 lei din tarif – pentru primii 50 m3, adică prețul pe care îl vor plăti consumatorii va fi 6,8 lei, iar consumul de gaze cuprins între 50 și 100 m3 consumat va costa 7,9 lei/m3 , suma compensației constituind 3,2 lei per m3.

Membrii Comisiei Situații Excepționale au decis, astăzi, stabilirea unor măsuri specifice în domeniul justiției, pe perioada stării de urgență.  Astfel, a fost suspendat de drept examinarea de către instanțele de judecată a cauzelor civile, a acțiunilor în contencios administrativ. Excepția o constituie cauzele civile:    - privind eliberarea ordonanțelor de protecție;  - privind luarea în custodie publică a străinilor și de prelungire a duratei acesteia;  - privind confiscarea averii nejustificate în folosul statului;  - privind încuviințarea spitalizării forțate și tratamentului

Situația pe piața gazelor naturale și riscurile pentru consumatorii din Republica Moldova au fost discutate în cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale, convocată în seara zilei de 11 ianuarie 2022.     În cadrul ședinței a fost audiat raportul SA Moldovagaz privind procesul de achitare a facturilor pentru gazul procurat de la furnizor în contextul creșterii prețului de achiziție pentru luna ianuarie. De asemenea, a fost audiat raportul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale cu privire la situația pe piețele internaționale de tranzacționare a gazului natural și implicațiile pentru Republica Moldova. În baza rapoartelor prezentate s-au constatat dificultăți în acumularea fondurilor necesare pentru achitarea integrală de către SA Moldovagaz către furnizor. Acestea se datorează devierilor financiare negative cauzate de creșterea prețului pentru luna ianuarie și menținerea tarifelor aprobate anterior. 

Contract de societate civilă (conform art. 1926 Cod civil (CC)), reprezintă cazul în care două sau mai multe persoane (asociaţi, participanţi) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele foloasele şi pierderile.

Guvernul va propune Parlamentului să declare stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de 30 de zile, în perioada 22 octombrie–20 noiembrie 2021, în legătură cu criza în domeniul gazelor naturale.   Potrivit hotărârii aprobate astăzi, 22 octombrie, de Guvern, pe perioada stării de urgență Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova va emite dispoziții în vederea punerii în executare a următoarelor măsuri:

Persoana care va executa un ordin sau o dispoziție vădit ilegală a superiorului fără a ști despre ilegalitatea actelor nu va fi amendată. Deputații au aprobat în ședința de ieri, 7 aprilie, cu 55 de voturi, în prima lectură, proiectul de lege pentru modificarea Codului contravențional, ce are ca scop contracararea unor fenomene prin care se încalcă drepturilor constituționale ale persoanei fizice.   Astfel, este prevăzută completarea Codului cu art. 201, potrivit căruia nu va constitui contravenție fapta prevăzută de legea contravențională comisă de persoană în vederea executării unui ordin/dispoziție a superiorului  care sunt obligatorii pentru aceasta,  dacă persoana care le-a executat nu a știut că ordinul/dispoziția sunt ilegale.

În categoria infracțiunilor economice incriminate de Codul penal (în continuare – CP) este prevăzută și infracțiunea de insolvabilitate intenționată (art. 252 din CP). Remarcăm că infracțiunea de insolvabilitate intenționată este reglementată de CP în trei variante-tip şi în două variante agravante

Serviciul Fiscal de Stat permanent întreprinde măsuri de conformare și informare a persoanelor fizice care transmit în locațiune bunuri imobile cu privire la obligațiile stabilite de actele normative în vigoare privind înregistrarea contractelor de locațiune. Astfel, în perioada lunilor ianuarie – septembrie 2021, la SFS au fost înregistrate 13 236 contracte de locațiune/chirie.   De asemenea, urmare a acțiunilor întreprinse de autoritatea fiscală, au fost identificate 4 333 persoane fizice ce dau în locațiune/chirie bunuri imobile fără înregistrarea în termen a contractelor.

Rezultatele unui studiu realizat de Camera de Comerț Americană (AmCham) în perioada 30 martie – 6 aprilie 2020 (amintim că chestionarul a fost publicat și pe paginile noaste), în baza informațiilor furnizate de 315 companii din toate sectoarele economiei naționale, producători de bunuri și furnizori de servicii a fost prezentat în cadrul unei ședințe online, la care au participat reprezentanții Ministerului Economiei și Infrastructurii, ai AmCham și ai Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Scopul studiului este estimarea impactului asupra mediului privat produs de situația epidemiologică COVID-19, dar și a provocărilor pe care le anticipează business-ul în viitorul imediat.

Astăzi, 1 aprilie 2020, Guvernul Republicii Moldova, prin angajarea răspunderii asupra proiectului de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte legislative, a aprobat proiectul de lege ce vizează luarea măsurilor urgente în condițiile stării excepționale declarate în țară. Urgența adoptării acestora măsuri este determinată de necesitatea asigurării implementării efective în perioada în care acestea vor intra în vigoare. Adoptarea acestora într-o perioadă ulterioară, în procedură generală, va face imposibilă implementarea lor conform scopului și în termenul propus, ținând cont de necesitatea unei perioade de pregătire atât a mediului de afaceri cât și a autorităților publice, a menționat prim-ministrul Ion Chicu.

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul a adoptat Legea 251 pentru modificarea unor acte normative (revizuirea unor aspecte din cadrul regimului juridic al moștenirii) (Legea nr. 251/2025),

Astăzi, 3 decembrie, cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea avizului la amendamentele proiectului de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2022. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, proiectul a fost elaborat în rezultatul examinării amendamentelor propuse de deputați și de Direcția general juridică a Parlamentului.   Astfel, au fost înregistrate 25 de amendamente ce conțin 117 propuneri, dintre care au fost susținute integral 5, parțial – 2, iar de ordin tehnic – 11.