Art. 6 al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 prevede că persoanele fizice, care nu se includ în categoriile de plătitori şi de asiguraţi specificaţi în anexa nr.1 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale, pot să se asigure pe bază de contract individual încheiat cu Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS). Aceste persoane vor achita o taxă fixă anuală în sumă de 9456 lei, iar pentru persoanele fizice – proprietari sau arendaşi de terenuri agricole, care lucrează terenul în mod individual, taxa constituie 2412 lei. Contractul se încheie minim pentru o lună, iar sumele contribuţiilor lunare constituie, respectiv, 788 lei şi 201 lei.

În primele patru luni ale anului 2019, în bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) au fost acumulate venituri în sumă de 7840,3 mil. lei, ceea ce reprezintă o executare a prevederilor anuale la nivel de 36,1%, potrivit informației publicate de Casa Națională de Asigurări Sociale. Totodată, cheltuielile BASS în perioada raportată au fost executate în sumă de 7472,9 mil. lei sau 34,4% comparativ cu suma anuală precizată de 21732,8 mil. lei. Indicatorul este mai mare cu 1197,6 mil. lei sau cu 19,1% față de cel înregistrat în perioada similară a anului precedent.

În fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM), în luna ianuarie 2019, au fost acumulate venituri de peste 615 mil. lei, la nivel de 112,1% faţă de suma planificată, anunță Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM). Astfel, acumulările respective au fost în creştere cu 93,5 mil. lei sau cu 18% față de ianuarie 2018. Potrivit informației, principala sursă de venituri a fost reprezentată de contribuţiile procentuale din salariu şi din alte recompense, în volum de circa 341 mil. lei, după care urmează transferurile din bugetul de stat, cu circa 236 mil. lei şi primele de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă cu peste 34 mil. lei. Alte venituri reprezintă 4 mil. lei.

Aprobarea pachetului legislativ Pro Busines este una din principalele realizări ale Serviciului Fiscal de Stat din anul 2018, scopul fiind stimularea mediului de afaceri, creșterea veniturilor populației, reducerea economiei tenebre, a salariilor în plic, a evaziunii fiscale și a veniturilor nedeclarate. Constatarea se conține în Raportul de activitate al SFS pentru anul 2018. Reamintim că în Monitorul Oficial din 17 august 2018, au fost publicate cele trei legi ce fac parte din pachetul legislativ de reformă în domeniul fiscal. Astfel, cele mai importante prevederi ale reformei se referă la: • reducerea cotei impozitului pe venit pentru persoanele fizice de la 18% la 12%, prin stabilirea unei cote unice

În perioada 13–27 martie 2018, agenţiile teritoriale ale Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină au organizat întrunirile de bilanţ pentru anul 2017. Reprezentanţii celor cinci AT ale CNAM (Nord, Sud, Centru, Vest şi Est) au menţionat în cadrul şedinţelor că veniturile în sume procentuală și fixă, acumulate în 2017 în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM), s-au majorat cu 12,3% și, respectiv, cu 22,3% comparativ cu anul precedent.

Publicația noastră a adus la cunoștința utilizatorilor faptul publicării de către Casa Națională de Asigurări Sociale a particularităţilor calculării şi achitării contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii în anul 2019. În același document este expres indicat că contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii se consideră achitate din momentul încasării acestora la contul Ministerului Finanţelor – Trezoreria de Stat, iar pentru asigurarea achitării şi evidenţei plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2019,

În anul 2018, în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (FAOAM) au fost acumulate venituri de peste 6,877 mld. lei, la nivel de 102,1% faţă de suma planificată, anunță Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM). Acumulările respective au depășit cu 620, 8 mil. lei sau cu 9,9% veniturile anului 2017. Potrivit informațiilor, principala sursă de venituri au fost contribuţiile procentuale din salariu şi din alte recompense, în volum de circa 4,7 mld. lei, după care urmează transferurile din bugetul de stat cu 2,728 mld. lei, şi primele de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă cu peste 110 mil. lei. Alte venituri ale CNAM au constituit circa 31,9 mil. lei.

Formularul D.V.1 pentru declararea datelor în scopul evaluării în vamă nu întotdeauna este necesar. În anumite împrejurări, organul vamal poate renunţa să solicite o declaraţie pe formularul D.V.1. Datele privind valoarea în vamă sunt, în general, însoțite de documente comerciale, cum ar fi, de exemplu, facturile. În același timp, factura poate să nu fie suficientă pentru a satisface organul vamal în ceea ce privește realitatea sau exactitatea valorii în vamă declarate. Exemple care indică unele dintre documentele pe care organul vamal le poate solicita, în funcție de circumstanțele tranzacției și/sau în caz de îndoială cu privire la unele sau la toate datele declarate, pot fi consultate în articolul „Documentele și informațiile care pot fi solicitate ca dovadă pentru stabilirea valorii în vamă”, expus cu știință de cauză de către Maria Bârcă, șeful Departamentului valoarea în vamă al Serviciului Vamal.

La 1 ianuarie 2019, la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale se aflau 703899 beneficiari de pensii, alocații de stat și indemnizații adresate familiilor cu copii, cu o mărime medie a prestației de 1709 lei, anunță CNAS. Astfel, potrivit informației, 526651 persoane primesc pensii pentru limită de vârstă, mărimea medie a căreia este de 1643 lei. Pensia de dizabilitate este acordată pentru 125116 beneficiari, mărimea prestației fiind de 1278 lei. Totodată, 12020 de persoane beneficiază de pensii de urmaș, mărimea medie a prestației fiind de 850 lei, iar 1749 de pensii în mărime medie de 3272 lei sunt acordate participanților la lichidarea avariei de la Cernobâl.

Premierului Pavel Filip, în debutul ședinței Guvernului, i-a fost adusă o sticlă de whiskey care i-a fost pusă demonstrativ pe masa sa. Ulterior, prim-ministrul a explicat acest gest prin atenționarea instituțiilor de stat cu privire la fenomenul realizării alcoolului provenit din contrabandă prin intermediul site-urilor specializate.

Începând cu 1 iulie 2019, certificatele de concediu medical vor fi întocmite în mod electronic și vor fi transmise pentru stabilirea și plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, prin intermediul platformei guvernamentale MConnect, Casei Naționale de Asigurări Sociale și angajatorului. Guvernul a aprobat ieri modificări în instrucțiunea privind modul de eliberare a certificatului de concediu medical. Astfel, odată cu implementarea certificatului electronic, angajații nu vor mai trebui să prezinte certificatul de concediu medical angajatorului, acesta fiind accesat prin intermediul platformei guvernamentale MConnect. Certificatele vor fi semnate de medicii care le eliberează cu semnături electronice.

În prezent, în Republica Moldova nu există un sistem electronic de evidență integrată și sistematizată a informației aferente persoanelor angajate — cetățeni ai RM, cetățeni străini și apatrizi, inclusiv a informațiilor aferente rapoartelor de muncă ale acestora. Astfel, unicele surse de informații cu privire la persoanele angajate sunt datele declarate de către angajatori în dările de seamă fiscale prezentate Serviciului Fiscal de Stat (SFS), informațiile pe care le dețin Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) și Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) privind persoanele asigurate.

Casa Națională de asigurări Sociale comunică că, în ultimii trei ani, 6030 de tătici din Republica Moldova au putut fi alături de copilul nou-născut, având dreptul la un concediu paternal de 14 zile calendaristice. Pe perioada concediului, tatăl beneficiază de o indemnizaţie paternală, care este achitată din bugetul asigurărilor sociale de stat. Acesta se acordă tatălui copilului (salariat asigurat) la îndeplinirea următoarelor condiţii: confirmarea stagiului total de cotizare de cel puţin 3 ani sau de cel puţin 9 luni, realizat în ultimele 24 de luni premergătoare datei naşterii copilului; acordarea, la cerere, a concediului paternal la unitatea de la locul de muncă de bază în primele 56 de zile de la data naşterii copilului; realizarea unui venit asigurat la locul de muncă de bază în ultimele 3 luni premergătoare lunii naşterii copilului.

Legislaţia stabilește că angajatorii, persoane fizice sau juridice, inclusiv cei finanţaţi de la bugetul public naţional, sunt obligaţi să calculeze şi să vireze în mărimea cuvenită şi în termenele stabilite în anexa nr. 1 la Legea nr. 489 /1999 privind sistemul public de asigurări sociale contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat, aferente salariilor calculate şi altor recompense. Începând cu 1 ianuarie 2019, anexele din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, care au caracter de aplicabilitate permanentă, au fost transferate în Legea nr. 489. Astfel, anexa nr. 1 stabileşte categoriile de plătitori de contribuţii, dar şi de asiguraţi care, ca urmare a achitării contribuţiilor obligatorii stabilite, deţin statutul de persoană asigurată în sistemul public de asigurări sociale.

Pentru realizarea a 18 proiecte investiţionale, din fondul de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale al CNAM vor fi alocate circa 27 mil. lei. Proiectele au fost desemnate câştigătoare dintr-un număr de 81 de cereri de finanţare depuse în cadrul concursului, care a fost desfăşurat în perioada 09 februarie — 02 martie 2018. Proiectele acceptate vizează următoarele instituţii medico-sanitare publice: SR Florești, OMF Clococenii Vechi, SR Soroca, CS Chiperceni, SR Nisporeni, Institutul Oncologic, SR Edineț, OS Ciobanca, CS Durlești, CS Țînțăreni, OMF Pîrlița, Spitalul Clinic Republican, CS Antonești, OMF Carahasani, OMF Negureni, SR Orhei, SR Cahul, OMF Hănăseni.

Casa Naţională de Asigurări Sociale comunică despre aprobarea ordinului nr. 79-A din 18 iunie 2018, prin care sunt operate modificări la Regulamentul privind evidenţa plătitorilor de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat. Este vorba de procedura de înregistrare a persoanelor fizice ce desfășoară activități independente şi care sunt obligate să se asigure individual în calitate de plătitori la BASS.

Introducere: Achizițiile publice constituie un aspect esențial al investițiilor publice care stimulează dezvoltarea economică, iar acest lucru trebuie să se realizeze în cel mai eficient și corect mod. Misiunea fundamentală a guvernului şi a instituţiilor publice este de a servi interesul public, luând măsuri pentru ca funcţionarii publici să nu permită compromiterea procesului decizional şi de administraţie publică din cauza intereselor şi relaţiilor lor personale. În condiţiile în care pretenţiile societăţii sunt din ce în ce mai mari, conflictul de interese în cadrul procedurilor de achiziție publică, tratat în mod necorespunzător de către funcţionarii publici, slăbesc inevitabil încrederea cetăţenilor în instituţiile publice.

În contextul în care, prin art. 1 al Legii nr. 311 din 30.11.2018 au fost operate modificări în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare Legea 289), începând cu 1 iulie 2019 calculul şi plata indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă (în continuare – indemnizaţie) vor trece în responsabilitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS), cu excepţia primelor 5 zile calendaristice pentru indemnizaţiile cauzate de boli obişnuite sau accidente nelegate de muncă.

În nouă luni de la lansarea Ghișeului unic de raportare electronică, numărul total de rapoarte expediate de instituțiile publice, agenții economici și cetățeni prin intermediul platformei on–line www.raportare.gov.md către Serviciul Fiscal de Stat, Ministerul Finanțelor, Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină și Biroul Național de Statistică a atins cifra de 1,25 mil. Majoritatea absolută dintre acestea (circa 1,3 mil.) au fost transmise de către instituții publice și agenți economici. Ghișeul a fost lansat la 27 ianuarie curent, acesta fiind primul serviciu centralizat de raportare financiară și statistică la nivel de țară.

Începând cu 1 ianuarie 2019, amortizarea mijloacelor fixe se calculează în mod obligatoriu după metoda liniară. Modul de trecere de la metoda valorii rămase la metoda nouă este reglementată de prevederile art. 261 din Codul fiscal. Deoarece în adresa publicației au parvenit mai multe întrebări ce țin de aplicarea metodei liniare privind calcularea amortizării, vă reamintim că, în ediția din februarie a revistei Monitorul fiscal a fost publicat articolul intitulat „Использование линейного метода начисления амортизации в целях налогообложения”, autorul căruia este inspectorul principal din Direcția asistență contribuabili de SFS, Galina Șpac. Reiterăm că toate publicațiile din revista noastră reflectă poziția oficială a Serviciului Fiscal de Stat.