Data limită de desfășurare a a activităților de comerț cu amănuntul în baza patentei ar putea fi prelungită de la 31 decembrie 2018 până la 31 decembrie 2019. Un proiect de lege ce are drept scop stimularea și gestionarea tranziției activității de comerț cu amănuntul de la patenta de întreprinzător la activitatea independentă sau alte forme legale de antreprenoriat este propus spre consultare de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Acestea sunt datele cercetării Cost of Doing Business 2016, efectuată de Banca Mondială și Ministerul Economiei și prezentată la o masă rotundă, pe 14 martie.

Desfășurarea activităţii economice nu exclude riscul apariţiei unor conflicte între partenerii de afaceri. De regulă, partenerii de afaceri anticipează aceste conflicte și stabilesc în contractul pe care îl încheie că soluţionarea ulterioarelor conflicte/divergenţe se va efectua prin negociere. Dacă după negociere nu se va ajunge la un consens, unii parteneri de afaceri stabilesc în contract că, până a înainta acţiunea în instanţa de judecată competentă, părţile vor apela la arbitraj și doar în situaţia în care una dintre părţi nu va fi de acord cu soluţia dată de arbitraj, părţile contractului sunt în drept să se adreseze în instanța de judecată.

Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) transpune Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice. Astfel, obiectul prezentului studiu este „Instituția terțului susținător” prevăzut la art. 63 din Directiva menționată, potrivit căruia „În ceea ce privește criteriile referitoare la situația economică și financiară stabilite în conformitate cu art. 58 alin. (3) și criteriile privind capacitatea tehnică și profesională stabilite în conformitate cu art. 58 alin. (4), un operator economic poate, dacă este cazul și pentru un anumit contract, să recurgă la capacitățile altor entități, indiferent de natura juridică a legăturilor pe care le are cu acestea”.

Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei Naționale pentru Antreprenoriat Social (Comisie) și a listei genurilor de activitate ce constituie activități de antreprenoriat social, aprobat de Guvern în ședința din 28 noiembrie, a fost publicat ieri, 14 decembrie, în MO. Documentul stabilește componența, drepturile și obligațiile membrilor Comisiei, modul de organizare și funcționare a Comisiei, procedura de examinare a solicitării sau contestațiilor privind atribuirea statutului de întreprindere socială sau întreprindere socială de inserție, evaluarea conformării la statutul respectiv, dar și modul de retragere al acestuia.

Cele trei bănci aflate sub supravegherea specială a Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) înregistrează progrese în calitatea managementului corporativ, susţine guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea.

Centrul Naţional Anticorupţie și Consiliul Concurenţei au lansat, în premieră, platforma de cooperare anticorupţie cu sectorul privat, pentru a stabili o comunicare eficientă cu reprezentanţii mediului de afaceri în vederea promovării principiilor de integritate şi onestitate. Autorii iniţiativei şi-au propus să îmbunătăţească schimbul de experienţă şi a bunelor practici, dar şi să convingă exponenţii mediului privat să participe la acţiunile Consiliului Concurenţei și CNA de promovare a toleranţei zero față de fenomenul corupţiei.

Guvernul a aprobat în cadrul ședinței din 22 martie curent extinderea termenului de vămuire a mașinilor cu numerele străine, cu achitarea doar a 30% din cota accizului, cu trei luni, până la 1 iulie 2017.

Pentru implementarea cu succes a standardelor în cadrul DCFTA trebuie implementate un şir de reforme care să fie avantajoase atît pentru mediul de afaceri, cît şi pentru autorităţile publice, consideră directorul Asociaţiei Businessului European, Mariana Rufa.

Așa cum nu există dezvoltare fără reforme și angajamentul ferm al RM de transpunere în legislația națională a acquis-ului comunitar a confirmat pe deplin acest fapt, domeniul auditului situațiilor financiare a trecut, asemeni altor domenii importante pentru economia țării, printr-un șir de reforme structurale. Acestea au avut menirea de a identifica acel model de funcționare a domeniului care ar asigura crearea unui mecanism deplin care cuprinde drept părți componente: profesia, reglementarea și supravegherea. Rezultatul așteptat de societate, reprezentată de entități, investitori, organe de stat, cetățeni etc., este funcționalitatea sistemului și asigurarea calității auditului situațiilor financiare. Acest lucru este posibil doar cu contribuția și efortul angajat al celor trei piloni de bază, unul din care este supravegherea publică.

La 1 august 2019, s-a împlinit un an de la finalizarea procesului de reorganizare a întreprinderilor de stat „Fintehinform”, „Fiscservinform” și „Vamservinform” din subordinea Ministerului Finanțelor, prin transformarea „Fintehinform” în Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) și fuziunea celorlalte două întreprinderi cu CTIF, instituție care a preluat, conform Hotărârii Guvernului nr. 125 din 6.02.2018, drepturile, obligațiile și funcțiile celor trei entități. Cu acest prilej, corespondentul nostru a discutat cu directorul CTIF, Corneliu Jaloba, despre bilanțul activităților noii instituții, preocupările curente și proiectele ei de viitor.

În UTA Găgăuzia și raionul Taraclia, cu asistența UE, a fost reconstruit cel puțin un obiect de infrastructură socială în fiecare dintre cele 40 de localități. De asemenea, au fost lansate sau dezvoltate 63 de întreprinderi mici și mijlocii, creându-se peste 180 de locuri de muncă. Totodată, în regiune au fost create șapte servicii intercomunitare de gestionare a deșeurilor și au fost realizate 105 proiecte de dezvoltare rurală, prin intermediul inițiativei europene LEADER. Sunt doar câteva dintre rezultatele obținute de programul „Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia" (SARD), finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD. Rezultatele au fost prezentate la Comrat, în cadrul evenimentului de încheiere a activității de trei ani a programului SARD.

Parlamentul a votat un proiect de lege ce prevede modificarea și completarea Legii apiculturii.

Fondul de Investiții Sociale din Moldova (FISM) va fi reorganizat din structură organizațională de stat în instituție publică. Cancelaria de Stat propune spre consultări publice proiectul unei hotărâri a Guvernului cu privire la organizarea și funcționarea FISM. Fondul va fi persoană juridică cu formă de organizare de instituție publică, va dispune de autonomie administrativă și financiară, va deține conturi deschise în Contul Unic Trezorerial al Ministerului Finanțelor. Pentru gestionarea mijloacelor financiare provenite din asistență externă, la solicitarea partenerilor de dezvoltare și/sau donatorilor și în baza acordurilor încheiate cu aceștia, Fondul poate avea conturi bancare în băncile din Republica Moldova.

Centrul de Implementare a Reformelor propune spre consultare un proiect cu privire la aprobarea structurii-tip a Regulamentului privind organizarea și funcționarea ministerului, care este elaborat în scopul implementării reformei administrației publice, dar şi raționalizării structurii administrației publice centrale, în conformitate cu prioritățile de dezvoltare social-economică și angajamentele asumate în procesul de integrare europeană.

Problema spațiului locativ, precum și problemele dintre companiile de construcții și persoanele care investesc în construcția apartamentelor, sunt majore. Cetăţenii-investitori nu sunt protejaţi în procesele de insolvabilitate a companiilor de construcţii. Deşi în ultimii ani s-a mărit considerabil numărul companiilor de construcţii care au falimentat fără a finaliza blocurile finanţate din investiţiile cetăţenilor, legislația cu privire la insolvabilitate nu prevede careva amendamente suplimentare pentru cazurile de falimentare a companiilor de construcţii care nu şi-au onorat obligaţiile faţă de zeci şi sute de creditori-persoane fizice.

Taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediuluiva fi achitată de persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma de orgnizare, precum şi de persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător sub orice formă stabilită de legislaţie şi care produc sau importă mărfuri ce cauzează poluarea mediului sau procură aceste mărfuri de la persoane fizice şi juridice de pe teritoriul ţării care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar.

Context Acest articol este o continuare a discuțiilor inițiate în cadrul unei mese rotunde, organizate de redacția revistei „monitorul fiscal.FISC.md” cu reprezentanții agențiilor de turism, și care țin de incertitudinile contabile și fiscale cu care se confruntă entitățile din acest domeniu de activitate. Ar fi corect să menționăm că turismul se află într-o dezvoltare dinamică atât la nivel global, cât și la cel național. Dar ce este turismul? Pot fi aduse mai multe definiții ale acestui termen, însă majoritatea se reduc la următoarele: turismul este o formă de odihnă activă, călătorii efectuate în scopul cunoașterii unor regiuni, țări noi și care se îmbină cu elemente de agrement cultural, sportiv etc. Tot mai multe entități din domeniul turismului (agenții de turism) apar în atenția publică, propunând cele mai exotice și diverse forme de odihnă pentru cetățeni.

În anul 2018, Guvernul1 a creat, în contextul reformei administrației publice centrale, Instituția Publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (I. P. CTIF) prin fuzionarea a trei întreprinderi de stat: Fintehinform, Fiscservinform și Vamservinform, care a preluat obligațiile și funcțiile acestor întreprinderi. Pe lângă funcțiile existente ale celor trei entități, Guvernul i-a atribuit instituției create un set de funcții noi, printre care acordarea suportului instituțional în ținerea evidenței contabile în autoritățile și instituțiile bugetare, organizarea instruirilor în domeniile finanțe publice, fiscal, vamal și achiziții publice.

Autoritățile continuă elaborarea planurilor de acțiuni pentru următorii doi ani, scopul cărora este combaterea corupției. În acest sens, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Mediului propune spre consultare Planul sectorial anticorupție în domeniul agroalimentar pentru anii 2018-2020. Acesta conține 36 de acțiuni, implementarea cărora va fi efectuată din contul mijloacelelor bugetare ale instituțiilor implicate, a ministerului de resort, Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură și Agența Națională pentru Siguranța Alimentelor, precum și din surse extrabugetare.