Excluderea fenomenului practicilor comerciale neloiale din relațiile contractuale dintre furnizor și cumpărător la livrarea de produse agricole și alimentare va fi reglementată de un capitol aparte ce se propune a fi inclus în Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010).   Ministerul Economiei a elaborat proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte normative, necesitatea aprobării cărora este determinată de existența practicilor comerciale neloiale (PCN) în cadrul lanțului de aprovizionare. În calitate de soluție în acest sens se propune ajustarea cadrului normativ național la prevederile Directivei (UE) privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare

Este în drept organul fiscal să rețină din suma impozitului achitat în plus constatat spre restituire amenzile aplicate de alte autorități publice? Conform art. 176 din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor în care legislaţia fiscală prevede altfel, restituirea sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită contribuabilului, este efectuată în modul şi în termenele stabilite la art.175 și doar dacă acesta nu are restanţe.

Acest articol reprezintă o analiză detaliată a metodelor şi operaţiunilor de organizare şi desfăşurare a controlului fiscal în legătură cu reorganizarea și lichidarea agentului economic sau în condițiile suspendării activității acestuia, fiind o continuare a seriei de articole cu privire la controlul fiscal.

Controlul fiscal la persoana fizică demarează în baza deciziei de inițiere a controlului fiscal. În acest sens, Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) efectuează citarea persoanei fizice supuse verificării pentru a o înștiința despre inițierea controlului fiscal. Citația se va emite în conformitate cu prevederile art. 226 alin. (1)–(3) din Codul fiscal (în continuare – CF).

Încetarea procesului de insolvabilitate este reglementată de Legea insolvabilității nr. 149/2012.

Pe fondul descreșterilor din perioada de criză din anul 2020, activitatea investițională în Republica Moldova s-a relansat în lunile ianuarie-septembrie ale anului 2021, menționează Ministerul Economiei în  Raportul lunar privind evoluția social-economică a RM,  făcut public recent. Conform datelor oficiale, în primele nouă luni ale anului precedent volumul investițiilor în active imobilizate a crescut cu 16,6%, însumând circa 18,3 mld. lei.   În opinia experților, sporirea investițiilor proprii ale agenților economici efectuate în tehnologii noi, mașini și utilaje, precum și creșterea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii publice au constituit factorii de bază care au influențat majorarea volumului investițiilor. Astfel, investițiile proprii ale agenților economici a asigurat în perioada analizată peste de 76% din creșterea investițiilor totale.

Este considerată compromisă suma datoriei persoanei în privința căreia există hotărârea judecătorească privind intentarea procedurii de faliment simplificat?   Opinia instanțelor de judecată    În conformitate cu art.31 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislaţiei, dacă această datorie s-a format în cadrul desfăşurării activităţii de întreprinzător. Totodată, noțiunea de datorie compromisă este prevăzută la art.5 pct.32 din CF1, aceasta reprezentând o creanță care este nerambursabilă în cazul în care este întrunită una dintre situațiile indicate, printre acestea fiind și cazul în care persoana juridică sau fizică care desfăşoară activitate de întreprinzător, declarată insolvabilă, nu are bunuri.

Conducerea Ministerului Finanțelor a avut un schimb de opinii cu conducerea Băncii Naționale a Moldovei, dar și cu reprezentanții băncilor comerciale sistemice. În contextul evoluției situației epidemiologice a infecției COVID-19, Ministerul Finanțelor a solicitat examinarea posibilității suspendării sau amânării, în perioada martie-mai 2020, a plăților la creditele oferite de băncile comerciale cetățenilor. De asemenea, s-a solicitat ca pentru perioada martie-mai 2020 să nu fie aplicate penalităţi pentru neachitarea în termen a sumelor datorate spre plată.

  În conformitate cu art. 101¹ alin. (1¹) din Codul fiscal, agenţii economici care sînt înregistraţi în calitate de plătitori de TVA şi care, începînd cu 1 mai 2015, efectuează investiţii (cheltuieli) capitale în clădiri de producţie (destinate producerii mărfurilor sau serviciilor) au dreptul la restituirea sumei TVA.       Totodată, reieșind din definiția noțiunii specificate la art. 93 pct. 18) din Codul fiscal, calificarea în calitate de investiții (cheltuieli) capitale este condiționată de următoarele:

Hotărârea Guvernului nr. 496/2025 cu privire la modificarea unor hotărîri ale Guvernului (ce vizează aspecte fiscale și vamale) are drept scop actualizarea și armonizarea cadrului normativ secundar în vigoare cu prevederile legislației primare, precum și adaptarea acestuia la realitățile administrative și fiscale actuale.

Actualmente, vânzările online (electronice, prin Internet, virtuale) de mărfuri au intrat în competiție nu doar între ele, ci și cu cele ale magazinelor tradiționale, care au fost nevoite să-și revizuiască modelele de afaceri pentru a rămâne competitive pe piață, acestea fiind impuse atât de situația excepțională și de criză, cât și de faptul că barierele de intrare în mediul online astăzi sunt mai mici decât cele offline.

În momentul de față, pe teritoriul RM sunt în circulație trei tipuri de facturi fiscale cu aceeași forță juridică, obligații/drepturi privind TVA: Facturi fiscale imprimate de sine stătător prevăzute cu însemne de protecție (obținute prin intermediul „Comanda on-line a formularelor tipizate”, cu alocarea seriei și diapazonului de numere);

În acest articol ne propunem să analizăm modificările normative recente, adoptate prin Legea nr. 35 din 13.03.2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale) (în continuare – Legea nr. 35/2025), care a fost publicată în Monitorul Oficial (nr. 143, art. 139) din 19.03.2025. Scopul principal urmărit prin adoptarea modificărilor respective este

Tranzacţia reprezintă un acord încheiat între debitor și creditori, iar, după caz, și cu participarea terţelor persoane, prin care părţile convin referitor la modalitatea și termenele

Lista documentelor necesare a fi anexate de plătitorul vamal la cererea de restituire a drepturilor de import sau de export plătite în plus va fi redusă, fiind excluse documentele aferente cesiunii creanței, notificarea privind cesiunea creanței și solicitarea de a efectua stingerea datoriilor față de bugetul public național, contractul de cesiune a creanțelor și actul de verificare în original între plătitorul vamal și creditor, întocmit la ziua depunerii cererii.   Guvernul a aprobat în ședința astăzi, 22 decembrie curent, proiectul hotărârii cu privire la modificarea Regulamentului privind restituirea drepturilor de import sau de export plătite în plus, aprobat prin HG nr.879/2014.

Banca Națională a Moldovei a publicat raportul privind evoluția pieței creditelor și a depozitelor în luna octombrie 2021. Potrivit acestuia, creditele noi acordate În luna octombrie 2021 au depășit 4,28 mld. lei, fiind în creștere cu 35,6% față de luna octombrie 2020.   Structura creditelor acordate în luna de raportare a evoluat astfel: 72,6% reprezintă creditele în moneda națională, care au constituit 3,106 mld. lei (în descreștere cu 5,0% față de luna septembrie curent și în creștere cu 51,8% față de octombrie 2020);

În Monitorul Oficial din 1 martie curent a fost publicată Legea nr. 27 din 10 februarie 2022 privind Fondul național pentru dezvoltare regională și locală, ce stabilește principiile generale de constituire, organizare, finanţare şi funcționare a Fondului, care a fost instituit pentru finanțarea programelor și a proiectelor de dezvoltare regională și locală incluse în Documentul unic de program.   Fondul se formează din alocațiile aprobate anual prin Legea bugetului de stat, din surse de asistență externă și din alte surse ce nu contravin legislației.

Situația financiară redă o parte din imaginea generală care se poate percepe asupra dezvoltării entităţii. În aşa fel se ajută la perceperea

În primele patru luni ale anului curent au fost acordate credite noi în valoare de 11,9 mld. lei, în creștere cu 24,8% comparativ cu perioada respectivă a anului trecut, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii. În portofoliul de credite acordate cea mai mare pondere (22,9%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului, urmate de cele pentru procurarea/construcția imobilului (18,1%). Circa 17,2% sunt destinate consumului, 8,2% – agriculturii, 7% – industriei alimentare etc.    Conform datelor, cea mai mare creștere a fost înregistrată la creditele acordate pentru procurarea/construcția imobilului, volumul cărora s-a majorat față de aprilie 2020 cu 30,9%.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor financiare provenite din rambursarea creditelor tehnice alocate de la bugetul de stat în anii 2004 – 2009 (Regulament). Amintim că, acesta prevede transmiterea în gestionare a mijloacelor financiare alocate în perioada indicate pentru crearea staţiunilor tehnologice de maşini şi a mijloacelor provenite din rambursarea creditelor tehnice, iar Institutul de Tehnică Agricolă „Mecagro” a obținut posibilitatea de a comercializa în rate producătorilor tehnică agricolă de producție autohtonă.