Pentru realizarea măsurilor sociale incluse în proiectul de lege pentru modificarea Codului muncii al RM nr.154/2003 autorii proiectului preconizează, doar pentru ultimul trimestru al anului 2021, cheltuieli în valoare de 285 mil. lei. Amintim că proiectul de lege a obținut avizul pozitiv al Guvernului în cadrul ședinței din 30 septembrie, iar în ziua imediat următoare a fost aprobat în prima lectură de Legislativ cu votul a 56 de deputați.   Astfel, Codul muncii poate fi completat cu prevederea ce va permite angajatorilor să stabilească pentru cel puțin 25% din numărul total al angajaților un program de activitate redusă, cu achitarea salariului pentru timpul efectiv lucrat, iar statul ar putea plăti salariaților, parțial, diferența de salariu.

Până în anul 2030 este preconizată o creștere accelerată a investițiilor publice cu  67%  în scenariul de bază, iar în scenariul alternativ, în termeni reali, creșterea acestora ar putea fi de 3,7 ori. De asemenea, cu efortul sectorului public și privat,  autoritățile planifică intensificarea creșterii economice pe termen scurt, dar și în majorarea substanțială, de aproape 2 ori, a stocului de capital productiv.   Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Strategiei pentru o economie incluzivă, durabilă și digitală până în anul 2030  a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

Anual, în al doilea semestru al anului de învățământ, instituțiile de învățământ profesional tehnic, în temeiul art. 67 din Codul educației al RM, organizează stagii de practică ale elevilor/ studenţilor în întreprinderi, instituţii şi alte organizaţii interesate în funcţionarea drept bază de practică. În conformitate cu pct. 13 și 15 din Regulamentul privind stagiile de practică în producție în învățământul profesional tehnic secundar (în continuare – Regulament), stagiile de practică în producție a elevilor se organizează și se desfășoară în baza Contractului privind efectuarea stagiului de practică în producție, încheiat între instituția de învățământ și unitatea economică. 

În baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, la situația din 9 august anul curent, erau înregistrate 8829 locuri de muncă vacante, numărul fiind în creștere comparativ cu cel înregistrat acum două săptămâni, când erau 8583 locuri vacante.   Tradițional, cele mai multe locuri de muncă vacante sunt în Chișinău – 3942 și în Bălți – 975, iar cele mai puține sunt înregistrate în Dubăsari – 25.

Indicele prețurilor de consum menținut în limita de 5,7%, exportul de produse majorat cu 9,4%, crearea a 300 de afaceri noi și circa 900 de locuri de muncă prin programele de stat pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii sunt obiectivele ce se conțin în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023 (în continuare – Plan). Documentul a fost aprobat de Executiv și publicat în „Monitorul oficial”. La compartimentul dezvoltarea economică durabilă Planul mai prevede elaborarea și aprobarea în perioada vizată a trei programe noi în sectorul întreprinderilor mici și mijlocii;

Deja al nouălea an la rând la 1 iulie intervine obligația agenților economici de a instala terminale de plată fără numerar ale băncilor comerciale și/sau societăților de plată licențiate de BNM şi de a asigura posibilitatea de achitare a plăţilor prin intermediul acestora în subdiviziunile (cu excepţia reţelelor de comerţ ambulant) în care, pe parcursul anului calendaristic precedent, veniturile din vânzări cu ridicata şi/sau cu amănuntul şi/sau din prestarea de servicii prin intermediul echipamentelor de casă și control au depăşit suma de 500 mii lei. Norma este stabilită în art.71 din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.   În anul curent în Legea prenotată au intrat în vigoare și alte modificări, acestea având drept scop diminuarea numerarului în economie.

În ultima perioadă tot mai multe persoane au activat sau încă activează de la distanță, iar o parte din manageri gestionează afacerile din altă țară decât cea în care este înregistrată afacerea. În acest context, impozitarea persoanelor care activează de la distanță provoacă o serie de întrebări. Aspecte ce țin de impozitarea nerezidenților și efectele fiscale ale activității acestora, precum și provocările din domeniul impozitului pe venit, în special remunerațiile, dar și armonizarea cadrului național în materie de TVA la directivele EU au fost discutate astăzi, 17 septembrie, în cea de-a doua zi a conferinței e-TAXCON'21.

Potrivit prevederilor Legii cu privire la statistica oficială nr.93/2017, sarcina statisticii oficiale constă în asigurarea utilizatorilor cu informații statistice de calitate și la timp, necesare pentru elaborarea și monitorizarea politicilor economice și sociale,

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a lansat Registrul Membrilor CCI a RM - un instument online de căutare a potențialilor parteneri în Republica Moldova pentru cooperare și investiții profitabile. Camera de Comerț și Industrie a RM este unica asociație de business care este împuternicită conform legii să publice Registrul comercial nestatal al membrilor săi – o platforma online care permite promovarea membrilor CCI în țară și peste hotare.

Compania a redus activitatea și a fost luată decizia de a transmite drepturile pentru executarea contractelor de prestări servicii, aflate în derulare, către altă companie, cu acordul beneficiarului. Ca rezultat, a fost încheiat un contract de transmitere a drepturilor și obligațiilor, ce decurg din 3 contracte de prestări servicii, precum și de transmitere a drepturilor de transfer a angajaților, care lucrau la executarea acestor contracte de prestări servicii.

Biroul Naţional de Statistică a prezentat date statistice „Republica Moldova (RM) versus Uniunea Europeană (UE-27)”. Setul de date reprezentate grafic cuprinde cele mai importante, dar şi cele mai recente date disponibile, care prezintă situaţia social-economică a țării noastre în comparație cu cea a mediei pe țările UE-27. Datele sunt utile pentru publicul larg, dar şi factorilor de decizie pentru dezvoltarea în continuare a politicilor sociale şi economice ale RM.   Statisticile economice prezintă date ce țin de Produsul Intern Brut în RM comparativ cu UE; producţia industrială;

Încheierea contractelor de sponsorizare, de donaţie filantropică, precum şi de alte finanțări, inclusiv alocaţii de la instituții bugetare,este deja în sine o realizare pentru beneficiarul acestora. Totodată, îndeplinirea condițiilor contractuale, de rând cu cele statutare, precum şi îndeplinirea cerințelor legislației în vigoare, au o mare influență asupra regimului fiscal privind scutirea de plata impozitului pe venit, dar şi privind obligațiunea de aplicarea TVA referitor la operațiunile ce țin de obținerea finanțărilor de către beneficiar.

În contextul accelerării proceselor de globalizare și simplificării circulației transfrontaliere a mijloacelor financiare și a capitalurilor, schimbul reciproc de informații între state cu privire la activele financiare deținute de persoane fizice și persoane juridice pe teritoriul unui stat străin a devenit o necesitate stringentă pentru combaterea fraudei și evaziunii fiscale, precum și pentru consolidarea capacităților administrațiilor fiscale de colectare a impozitelor și taxelor.

În contextul implementării măsurilor de îmbunătățire a eficacității cheltuielilor bugetare, dezvoltării și utilizării metodelor de finanțare a cheltuielilor orientate către rezultat, utilizării eficiente și transparente a mijloacelor bugetare în conformitate cu prioritățile politicii statului, sarcina principală

Astăzi, 16 septembrie 2021, are loc prima zi a conferinței fiscale e-TAXCON'21. Evenimentul este organizat de Camera Americană de Comerț din Moldova (AmCham), în parteneriat cu Camera Consultanților Fiscali din România. P.P. ”Monitorul fiscal FISC.md” este partenerul informațional al evenimentului. Astfel, în prima zi a conferinței, cei circa 500 de participanți au oportunitatea de a participa la sesiuni în cadrul cărora vor fi discutate aspecte ce vizează politicile fiscale și efectul macroeconomic al acestora, efectele fiscale ale unei societăți digitale fără numerar, dar și munca de la distanță și provocările fiscale asociate acestui fenomen.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1599/2002 cu privire la regulile de origine, Serviciul Vamal este autoritatea împuternicită cu certificarea originii preferențiale a mărfurilor exportate din Republica Moldova. Pentru mărfurile exportate în statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi acordă Republicii Moldova Sistemul Generalizat de Preferinţe (SGP), Serviciul Vamal eliberează certificate de origine Forma A.

Casa Națională de Asigurări Sociale informează că, potrivit art. 3 alin. (1) al Legii nr. 173/2019 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, plătitorii de contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat, inclusiv cei finanțați de la bugetul public național, sunt obligați să calculeze și să vireze, în mărimea cuvenită și în termenele stabilite în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii la BASS, aferente salariilor calculate și altor recompense.

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte că data de 25 februarie 2021 este termenul-limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat. În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale:   Categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1 - 1.5 din anexa menţionată au obligaţia să declare prin intermediul Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21) 

Conform datelor oficiale de la sfârșitul lunii iunie 2021, datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 75,6 mld. lei. În Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova, făcut public de Ministerul Economiei și Infrastructurii se subliniază că datoria internă, care deține ponderea 45,4% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 34,3 mld. lei și a crescut cu 29,2% față de aceeași situație din anul precedent, iar datoria de stat externă, cu o pondere de 54,6% în total, a ajuns la 41,3 mld. lei, majorându-se cu 23,4%.   Experții atrag atenția, că creșterea volumului datoriei de stat este rezultatul atragerii de către Guvern a împrumuturilor interne și externe, necesare pentru acoperirea cheltuielilor bugetare întru contracararea consecințelor pandemiei.

În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce are ca scop stimularea creării și dezvoltării întreprinderilor sociale. În primul rând, autorii propun scutirea întreprinderilor sociale de la plata taxelor locale, precum și de la plata impozitului pe venit. În nota proiectului se menționează că scutirea de la impozitul pe venit este unul din stimulentele principale utilizate la nivel european pentru încurajarea antreprenoriatului social.