Programul de dobândire a cetățeniei prin investiție este un instrument care va avea, în scurt timp, impact direct asupra economiei Republicii Moldova. Acesta are drept scop asigurarea unei noi surse de venit fără datorii, care va fi transformată în proiecte și servicii şi vor spori calitatea vieții tuturor cetățenilor Republicii Moldova, a menționat Chiril Gaburici, ministrul Economiei și Infrastructurii, în cadrul evenimentului de prezentare de țară, la care au participat reprezentanți din 10 state ai companiei Henley & Partners, selectată în calitate de prestator de servicii pentru asigurarea bunei implementări a Programului.

În urma solicitării Băncii Naționale a Moldovei, instituțiile mass-media și site-urile de știri din Republica Moldova au obținut posibilitatea să adreseze întrebări guvernatorului BNM, Octavian Armașu. Acest interviul este unul cumulativ, fiind realizat în baza întrebărilor adresate. — Ați venit de scurt timp în funcția de guvernator al Băncii Naționale. Cum vedeți sistemul bancar din noul fotoliu? Ce garanții puteți oferi că nu vom mai avea parte de surpriza unei fraude bancare?

În perioada 29 octombrie – 5 noiembrie curent, Agenția Recuperarea Bunurilor Infracționale (ARBI) a aplicat sechestru pe bunuri în valoare de peste 531 mii de lei și a desfăşurat investigaţii paralele în baza a 66 de delegaţii în privinţa a 277 de subiecţi, informează Centrul Național Anticorupție cu referire la sinteza săptămânii. În această perioadă ARBI a formulat 43 de avize consultative privind valorificarea bunurilor pe care urmează a fi pus sechestru şi a efectuat 62 de analize financiare.

Afirmația a fost enunțată în cadrul conferinței finale a proiectului regional cu genericul Ecologizarea economiei în Vecinătatea Estică EaP – Green, componenta achiziții publice durabile, care a avut loc astăzi. În cadrul evenimentului au fost discutate perspectivele de dezvoltare a sectorului de achiziții publice durabile în țara noastră, precum și prezentate practici internaționale în acest sens.

Consiliul de administrare al Fondului pentru Eficiență Energetică (FEE) a decis crearea unei „liste negre” a auditorilor energetici, elaboratorilor de devize, verificatorilor de proiecte și responsabililor tehnici, care au comis lacune în procesul de evaluare și monitorizare a implementării proiectelor finanțate de Fond.

Relațiile Republicii Moldova cu Banca Mondială şi implementarea Cadrului de Parteneriat cu Țara al Grupului Băncii Mondiale au fost discutate de prim-ministrul Pavel Filip și Satu Kahkonen, Director de țară pentru Belarus, Moldova și Ucraina. Părțile au făcut un schimb activ de opinii privind pachetul de legi care vizează amnistia capitalului, reforma fiscală și suportul pentru business.

Prim-ministrul Pavel Filip a avut o întrevedere cu administraţia companiei transnaţionale franceze Veolia, specializată în gospodăria apelor, gestionarea deșeurilor și servicii energetice.

Locuitorii municipiului Chişinău sunt îndemnaţi să prezinte propuneri de îmbunătăţire a Regulamentului privind bugetul civil în municipiul Chişinău, precum şi mecanismul de implementare a proiectelor propuse de chişinăuieni.

Încă 54 proiecte investiționale create de lucrătorii migranți sau rudele acestora vor beneficia de susținere financiară prin intermediul Programului de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1”, gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Titularii afacerilor au semnat cu ODIMM contractele de finanțare nerambursabilă în sumă totală de 13,27 mil. lei. Potrivit estimărilor, vor fi create și menținute 124 noi locuri de muncă, iar investițiile cumulative în economia națională vor constitui 32,48 mil.lei. Secretarul general de stat al MEI și președintele Comitetului de Supraveghere a Programului PARE 1+1, Iulia Costin, a felicitat antreprenorii pentru că s-au întors și au decis să investească acasă.

Parlamentul, în prima ședință plenară din sesiunea de toamnă-iarnă 2017, a reexaminat și adoptat în mod repetat proiectul de lege cu privire la energetică, returnat Legistivului de Președintele țării. În Raportul Comisiei economie, buget și finanțe, președintele Comisiei, Ștefan Creangă, a menționat că proiectul urmează să substituie Legea nr. 552 din 1998 cu privire la energetică, care nu mai corespunde necesităților actuale în acest domeniu.

Institutul pentru Dezvoltare şi Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) a desfăşurat dezbaterea publică pe marginea impactului reformei controlului de stat privind securitatea şi sănătatea în muncă. La discuţii au participat participat secretarul general adjunct al Guvernului, Adrian Ermurachi, reprezentanții Cancelariei de Stat, ai Ministerului Economiei şi Infrastructurii, Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru, Inspectoratului de Stat al Muncii şi ai Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.

Astfel consideră expertul economic al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) Viitorul, Iurie Gotişan. Într-un studiu el a menţionat că „Fondul Național de Dezvoltare Regională (FNDR) are un buget de circa 200 mil. lei pentru anul 2017, ceea ce constituie doar 0,3% din PIB, în timp ce Estonia şi Lituania alocă pentru acest domeniu circa 5% din PIB, iar Romania — peste 2,5%”.

Partea I. Partea II. Din Legea privind Serviciul de Informații și Securitate se exclude dreptul SIS de a efectua expertize judiciare, aceasta rămânând să facă doar constatări tehnico- științifice, întrucât instituția nu deține experți în Registrul de stat al experților judiciari, iar specialiștii nu sunt atestați conform procedurii legale.

Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, precum și aplicarea cotei zero a TVA pentru mărfurile și serviciile destinate implementării, urmează a fi completată cu 24 de proiecte.

Context O companie de construcții realizează un proiect rezidențial într-o zonă care nu este conectată la rețeaua de electricitate. Pentru a avea acces la aceasta, compania urmează să construiască o stație electrică, urmând ca ea să fie transferată întreprinderii responsabile de furnizare a energiei electrice.

Guvernul roman a aprobat completarea Programului de Cooperare pe anul 2016 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova şi acordarea unui suport financiar de 350 mii euro în vederea realizării Centrului de Automatizare şi Dirijare de la Ungheni.

Gala premiilor ”Moldova Eco Energetică”, ediția 2016, va fi organizată la 2 decembrie curent, în incinta Teatrului Național ”Mihai Eminescu”. O decizie în acest sens a fost adoptată de Consiliul de coordonare a concursului, organizat de Agenția pentru Eficiență Energetică sub patronatul Ministerului Economiei.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul de hotărâre a Guvernului privind redistribuirea unor alocații aprobate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2018. În rezultat, volumul total al resurselor și cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din surse externe se diminuează cu 500 mil. lei, majorându-se, respectiv, volumul cheltuielilor din resurse generale. De asemenea, cheltuielile de personal se majorează cu 3,4 mil. lei, urmare a modificării volumului acestora la Cancelaria de Stat și Ministerul Justiției. Totodată, la Ministerul Afacerilor Interne se propun redistribuiri între programe si majorarea alocațiilor cu 1950,0 mii lei din contul reducerii cu suma respectivă a bugetului Serviciului de Protecție și Pază de Stat, conform contractului comun pentru achiziționarea mijloacelor speciale.

Oportunitatea participării reprezentanţilor societăţii civile la consultaţiile publice pentru revizuirea Planului naţional de acţiuni de implementare a Acordului de Asociere pentru anii 2017-2019 rămâne în vigoare. Consultările vor avea loc la 30 ianuarie şi vor viza titlurile II-VI din Planul de acţiuni.

Ministrul Finanțelor,Octavian Armașu, a dezmințit informațiile apărute în presă, potrivit cărora, în urma reformei salarizării unele categorii de bugetari vor avea salarii mai mici decât în prezent. El a precizat că această lege stabilește o nouă grilă a salarizării, care reduce discrepanța între salariul cel mai mic și cel mai mare de la 33 unități la 15. Astfel, bugetarii care primesc acum salarii mai mari decât cele stabilite în noua grilă, vor avea un salariu de bază mai mic, însă vor beneficia de mai multe compensații, astfel încât veniturile lor să fie aceleași ca în prezent. În același timp, persoanele care primesc acum cele mai mici salarii, vor avea un salariu de bază mai mare, fapt care le va aduce un venit mai semnificativ.