Executivul a aprobat în cadrul ședinței de astăzi, 16 decembrie, Acordul de Cooperare între Guvernul Republicii Moldova şi Corporaţia Financiară Internaţională (IFC) în vederea realizării proiectului „Reforma Climatului Investiţional în Republica Moldova, faza II” ce are ca scop sporirea competitivităţii pe piaţă a sectorului privat şi exporturilor agricole prin deschiderea pieţei UE pentru produse de origine animală (came de pasăre, ouă, lapte şi produse lactate) şi consolidarea capacităţilor de export a sectorului horticol.   Totodată, un obiectiv major îl constituie soluţionarea problemelor investitorilor în vederea facilitării investiţiilor şi re-investiţiilor, soluţionarea lipsei informaţiilor financiare despre potenţiale entităţi în care s-ar face investiţii şi potenţiali parteneri de afaceri.

Potrivit prevederilor art. 3 alin (1) al Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă (Legea nr. 166/207), angajatorul este în drept să acorde salariaţilor o alocaţie individuală de hrană, sub forma tichetelor de masă, achitând integral operatorului valoarea nominală a acestora, plata pentru imprimare a tichetelor de masă și alte servicii prevăzute de contractele încheiate între operator și angajator. Este interzis angajatorilor, la oferirea tichetelor de masă, să reducă salariul angajaților beneficiari de tichete de masă.

Vineri, 27 noiembrie curent, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege ce prevede modificarea cadrului normativ aferent accesului străinilor pe piața muncii. Documentul conține unele modificări și completări la Legea 200/2010 privind regimul străinilor  și Codul contravențional și are ca scop optimizarea proceselor de angajare a străinilor la muncă pe piața autohtonă și asigurarea necesităților de muncitori calificați pentru mai multe ramuri ale economiei naționale.   În momentul de față acordarea dreptului de ședere în scop de muncă este condiționată de cerința de achitare de către angajator a unui salariu mediu prognozat pe economie, însă, potrivit datelor oficiale, se atestă creșterea locurilor de muncă vacante cu salarii mari, care, în pofida majorării salariilor pe economie, sunt totuși mai mici decât salariul mediu prognozat pe economia națională.

Astăzi, 8 septembrie curent, au avut loc consultări publice la proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniul economie și antreprenoriat. Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu,  s-a referit la principalele obiective, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu, menționând că datorită unei sinergii bune între autorități, expertizei și soluțiilor eficiente și echitabile, transpuse într-un cadru normativ clar și fără ambiguități pentru toți participanții pieței, se vor obține rezultate bune în economia națională.  

La sfârșitul lunii noiembrie 2020 soldul creditelor în economie a constituit 48 mld. lei și a sporit cu 9% faţă de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului 2019, denotă datele din Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a RM publică de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Soldul creditelor în monedă națională a demonstrat o creștere cu 13,7% față de noiembrie 2019, iar a celor în valută străină – cu 1,5%.   Conform datelor oficiale, în portofoliul de credite acordate cea mai mare pondere  (23,7%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului, urmate de cele pentru procurarea/construcția imobilului (17,2%), de consum (16,8%), în sectorul agriculturii (8,2%) și industriei alimentare (8,1%).

În ședința de joi a Parlamentului Guvernul a prezentat pachetul de inițiative legislative aprobat prin asumare de răspundere în fața Parlamentului. Acestea urmează să intre automat în vigoare în cazul în care timp de 72 de ore inițiativele nu vor fi contestate.  Amintim, Executivul și-a asumat răspunderea pentru patru proiecte de legi.    La prezentarea proiectelor în Parlament Ion Chicu a menționat că modificările operate la Legea privind sistemul unic de salarizare în sectorul bugetar sunt determinate de necesitatea stimulării financiare a personalului medical implicat în combaterea COVID-19. Potrivit documentului, salariile vor fi majorate de două ori, în etape: la prima etapă – cu 30% (de la 1 septembrie 2020), cu încă 30% – de la 1 ianuarie 2021 și cu încă 40% în prima jumătate a anului următor. De majorarea salariilor vor beneficia circa 4,5 mii de angajați din domeniul sănătății.

Cabinetul de miniștri a exclus interdicția la importul din Ucraina a materiei prime pentru producerea furajelor, ținând cont de faptul afectării producătorilor agricoli autohtoni de calamitățile naturale din acest an. Astfel, în scopul asigurării evitării diminuării şeptelului de animale și păsări, dar şi a creşterii costurilor de producere, Guvernul a decis abrogarea prevederii ce ține de restricția la importul din țara vecină a furajelor. Amintim, aceasta a fost introdusă prin Hotărârea Guvernului nr.1115/2016.   În argumentarea necesității aprobării proiectului, în nota informativă este menționat că lipsa precipitaţiilor, precum şi rezerva minimă de umezeală productivă în stratul de sol au dus la compromiterea semănăturilor de toamnă în proporţie de la 25% în regiunea de nord şi până la 60-100% în regiunile din centru şi sudul țării.

În cadrul ședinței de astăzi a Guvernului a fost aprobată repartizarea și redistribuirea unor alocații prevăzute în Legea bugetului de stat pentru anul 2020. Suma totală a mijloacelor repartizate constituie peste 145,5 mil. lei, în scopul acordării premiului anual personalului din unităţile bugetare pentru rezultatele activităţii în anul 2019. Astfel, pentru autoritățile publice centrale se redistribuie 117,1 mil. lei, iar către bugetele locale se transferă cca 28,4 mil. lei. Mijloacele financiare sunt acoperite din alocațiile prevăzute în bugetul de stat pentru implementarea sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar.

În contextul restricții impuse de pandemia de COVID-19, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) îndeamnă mediul de afaceri din țară să acceseze serviciile digitale, pentru diminuarea consecințelor noului virus. Astfel, antreprenorii pot participa la expoziții virtuale, webinare, consultări pe diferite subiecte, forumuri de afaceri, organizate de CCI a RM, precum și pot solicita expertiza, evaluarea bunurilor și serviciilor.

Turismul este unul dintre cele mai afectate de pandemie sectoare ale economiei Republicii Moldova. În anul 2020, numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică colective cu funcțiune de cazare s-a diminuat până la 90,3 mii persoane, ceea ce constituie doar 24% din numărul înregistrat în anul 2019.   Datele oficiale arată că, pe parcursul anului precedent, numărul turiștilor locali a constituit 61,6 mii persoane, iar al celor străini – 28,7 mii persoane.   În opinia experților, factorii de bază care au influențat evoluția turismului în anul 2020 au fost sistarea temporară a activității companiilor din sector ca urmare a măsurilor de protecție a sănătății și de prevenire a răspândirii COVID-19, 

La etapa actuală, Republica Moldova a abordat un model de legislație în favoarea consumatorului, reglementând mai multe mecanisme de protecție a acestuia. Raporturile în domeniul protecţiei consumatorilor sunt reglementate prin Codul civil, Legea nr. 105/2003 privind protecţia consumatorilor ( Legea nr. 105/2003),

Ieri, 3 septembrie curent, au avut loc consultări publice privind elaborarea propunerilor la Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniul transformării digitale.  La discuții au participat reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, ai mediului privat și celui academic, reprezentanți ai societății civile și parteneri de dezvoltare.

Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 270 din 23.11.2018 cu privire la sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr. 270/2018) salariul lunar al personalului din unitățile bugetare pentru activitatea desfășurată pe durata normală a timpului de lucru stabilită de lege este constituit din: a) partea fixă, compusă din: – salariul de bază; – sporul lunar pentru gradul profesional; – sporul lunar pentru deținerea titlului științific și/sau științifico-didactic; – sporul lunar pentru deținerea titlului onorific;

Investițiile sunt acea verigă a ciclului de viață a unei societăți, fără de care succesul în activitate nu poate fi atins. Indiferent de mărimea entității comerciale, genul de activitate, investițiile sunt cele ce fac ca o entitate sau alta să aibă un mod de activitate eficient, pot să genereze o impulsionare prin creșterea producției sau a volumului de servicii prestate, să îmbunătățească calitatea acestora, să condiționeze extinderea entității și diversificarea activității desfășurate.

În perioada 19-20 noiembrie curent, în țara noastră s-a desfășurat un important eveniment consacrat mediului de afaceri, promovării exporturilor și atragerii investițiilor – Moldova Business Week 2020. În condițiile impuse de pandemie, ediția din acest an a avut loc în format online, cu participarea a circa 1200 de reprezentanți ai asociațiilor de business, fondurilor investiționale, camerelor de comerț, investitorilor străini și oameni de afaceri din 70 de țări.   Organizatorii au oferit și paneluri de discuții, în calitate de experți fiind invitați specialiști internaționali și locali din diferite domenii.

Autorităţile contractante vor iniţia şi desfăşura procedurile de achiziţii publice de lucrări sau procedurile de achiziţii publice de servicii de proiectare și de lucrări (procedurile de achiziţii de lucrări) în conformitate cu noua Documentaţie standard pentru realizarea achiziţiilor publice de lucrări (Documentația), aprobate prin Ordinul nr. 69 din 7 mai 2021 al Ministerului Finanțelor, publicat în MO din 18 iunie curent.   Documentul stabilește dreptul de a participa la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică de lucrări a oricărui operator economic, rezident sau nerezident, persoană fizică sau persoană juridică de drept public sau privat ori asociație de astfel de persoane.

Agenția Achiziții Publice reamintește că, în conformitate cu pct. 24 din Regulamentul cu privire la achizițiile publice de valoare mică aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 665/2016, autoritatea contractantă este obligată să elaboreze şi să prezinte anual, până la data de 1 februarie a anului următor, o dare de seamă privind contractele de achiziţii publice de valoare mică semnate şi înregistrate în perioada de referinţă.     Darea de seamă întocmită și semnată se va expedia Agenției Achiziții Publice prin poșta electronică  la adresa de e-mail: bap@tender.gov.md.

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Executivul a aprobat astăzi avizul asupra amendamentelor la proiectul de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2021, elaborat în baza rezultatelor examinării avizelor amendamentelor deputaților, a Comisiei juridice și a Direcției Generale Juridice din cadrul Parlamentului.   Potrivit Vicepremierului Serghei Pușcuța, au fost examinate 85 de amendamente prezentate pe 210 pagini, care prevăd 201 propuneri, dintre care s-au susținut integral 34,  iar altele 15 au fost susținute parțial.  

Dreptul de acces la informație este consacrat de Constituție. Totuși acesta nu este un drept absolut, întrucât este supus unor restricții impuse de lege. Când este vorba de datele cu caracter personal, legea prevede o protecție aparte, astfel încât accesul la ele poate avea loc doar în condițiile legii. Potrivit Legii nr. 982/2000 privind accesul la informație (Legea nr. 982/2000), accesul la informațiile oficiale nu poate fi îngrădit, cu excepția categoriilor de informații prevăzute de această lege, în care se includ și informațiile cu caracter personal, a căror divulgare este considerată drept o imixtiune în viața privată a persoanei, protejată de legislația privind protecția datelor cu caracter personal.