Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

Digitalizarea economiei a devenit o prioritate la nivel global, iar dacă autoritățile naționale se vor axa pe dezvoltarea unei economii bazate pe noile tehnologii, Republica Moldova are toate șansele să își sporească competitivitatea economică într-un termen relativ scurt.   Astăzi, 24 februarie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru a fost prezentat Raportul de evaluare privind comerțul electronic și economia fără numerar realizat cu suportul Programului USAID „Reforme Structurale în Moldova”.

Mâine, 12 aprilie 2019, va ieși de sub tipar nr. 132-138 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA II – Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova

În cadrul realizării unui contract de prelucrare sub regimul vamal de perfecţionare activă, entitatea A a atras, pentru realizarea în termen a comenzii plasate de partenerul internațional, întreprinderea B, rezident al RM, întocmind un contractat de prestări servicii, acesteia fiindu-i transmise o parte din materia primă plasată sub regimul vamal indicat. Care este regimul TVA pentru fiecare entitate antrenată în acest proces?  

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), instituție ce deține licență pentru activitatea de broker vamal, informează agenții economici care au nevoie de vămuirea mărfurilor și mijloacelor de transport că aceștia pot solicita serviciile respective de la cele 11 reprezentanțe de brokeraj vamal ale CTIF ce activează la punctele de trecere a frontierei de stat și la posturile vamale interne.   Reprezentanțele CTIF sunt amplasate în cele mai importante puncte de trecere a frontierei de stat rutiere (Leușeni, Giurgiulești, Sculeni, Cuciurgan), punctul feroviar (Ungheni), dar și la posturile vamale interne, având o acoperire pentru toate cele trei birouri vamale Nord, Centru și Sud.

Poate sau nu solicita organul vamal acte și informații suplimentare referitoare la valoarea în vamă? Temeiul legal Un drept general al organelor vamale de a solicita documente și informații suplimentare necesare vămuirii este prevăzut de art. 178 și 179 din Codul vamal al RM (CV):

În Monitorul Oficial de astăzi, 18 septembrie, au fost publicate decretele de promulgare ale legilor privind modificarea Legii bugetului de stat, Legii bugetului asigurărilor sociale de stat și a Legii fondurilor obligatorii de asistență medicală. Astfel, noii indicatori bugetari intră în vigoare.   Veniturile bugetului de stat se vor diminua cu 649,5 mil. lei sau cu 1,7% față de indicatorul aprobat și vor constitui 37,2 mld. lei, cheltuielile se vor reduce cu 1 856,7 mil. lei sau cu 3,4% și vor constitui 53,2 mld. lei. Modificările operate la bugetul de stat sunt efectuate în contextul ajustării indicatorilor bugetari, ținând cont de prognozele actualizate ale principalilor indicatori macroeconomici

Executivul a aprobat astăzi avizul asupra amendamentelor la proiectul de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2021, elaborat în baza rezultatelor examinării avizelor amendamentelor deputaților, a Comisiei juridice și a Direcției Generale Juridice din cadrul Parlamentului.   Potrivit Vicepremierului Serghei Pușcuța, au fost examinate 85 de amendamente prezentate pe 210 pagini, care prevăd 201 propuneri, dintre care s-au susținut integral 34,  iar altele 15 au fost susținute parțial.  

Interviu cu Patrik Berglund, expert din cadrul Agenției Fiscale Suedeze, referitor la rezultatele scontate ale proiectului de cooperare dintre Agenția Fiscală Suedeză și Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova.   - Domnule Berglund, acum trei ani ați devenit reprezentat al Agenției Fiscale Suedeze în cadrul Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova, contribuind la implementarea proiectului de cooperare dintre autoritățile fiscale ale țărilor noastre. Impactul general urmărit de Proiect a fost creșterea veniturilor fiscale, îmbunătățirea mediului și condițiilor de lucru, sporirea eficienței, echității, corectitudinii, integrității și profesionalismului în deservirea contribuabililor, personal bine instruit și informat. În opinia Dvs., a fost atins scopul și care au fost cele mai mari provocări în realizarea acestuia?

Serviciul Fiscal de Stat asigură monitorizarea segmentelor economiei republicii cu un risc înalt de neconformare fiscală. Acțiunile autorității au drept scop și informarea contribuabililor despre prevederile legislației în vigoare ce vor contribui, în consecință, la prevenirea cazurilor de neonorare a obligațiilor fiscale.   În cazul în care contribuabilul refuză conformarea voluntară, în temeiul prevederilor legislației în vigoare, sunt aplicate măsuri de conformare forțată.

Cabinetul de miniștri a aprobat în cadrul ședinței din 31 iulie curent Acordul dintre Guvernele Republicii Moldova și Republicii Finlanda privind asistența reciprocă și cooperarea în domeniul vamal, întocmit la Helsinki la 11 martie 2020.  

Partea I Stimați cititori, vă propunem partea a II a articolului Principalele aspecte la determinarea obligațiilor fiscale cu privire la impozitul pe venit ale agenţilor economici aferente perioadei fiscale 2019.

Rezidentul Republicii Moldova, în vedere neadmiterii impozitării duble a veniturilor obținute în Franța, prin cererea conform Formei CCR17, a solicitat eliberarea, de către Direcția deservire fiscală din aria sa de deservire, a certificatului de rezidență (Forma 1-DTA17), însă eliberarea certificatului menționat a fost refuzată. Sunt oare corecte acțiunile subdiviziunii SFS? În conformitate cu art. 4 alin. (1) din CF, dacă un tratat internațional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decât cele prevăzute de legislația fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internațional.

O bază de date națională de determinare a valorii în vamă este un instrument de evaluare a riscurilor, care poate fi utilizat de autoritatea vamală, împreună cu alte instrumente de risc, pentru a evalua riscul potențial în ceea ce privește adevărul sau exactitatea valorii în vamă declarate pentru mărfurile importate. Informațiile din baza de date trebuie să fie date recente care reflectă valoarea în vamă și alte informații pertinente pentru mărfurile importate anterior. Acordul privind punerea în aplicare a articolului VII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (în continuare - GATT

Работая в качестве фрилансеров, „представители свободной профессии” в области информационных технологий (ИКТ) пользуются множеством преимуществ по сравнению с офисными работниками, включая свободу и независимость (свобода выбора работы, свобода выполнения работы с любой точки местонахождения и др.), и данный факт является неоспоримым. Однако, свобода влечет за собой и определенные обязанности. Уплата налогов и сборов с доходов полученных от фриланс деятельности является одной из них, которую многие фрилансеры очень не любят или даже полностью игнорируют данное обязательство.

Ministerul Economiei și Infrastructurii (MEI) a delegat Agenției Naționale Transport Auto (ANTA) un șir de competențe. Conform Ordinului nr.23 din 20 mai 2020 al MEI cu privire la delegarea unor funcții ale ministerului (publicat în „MO” din 29 mai), un șir de competențe vor trece la ANTA până la data de 1 ianuarie 2023. Astfel, ANTA a obținut dreptul de a aproba modificări la programele de transport rutier interraional/ internațional și listelor operatorilor de transport rutier antrenați la deservirea rutelor/ curselor incluse în programele menționate. Totodată entitatea va aviza modificările propuse la programele de transport rutier raionale în vederea asigurării corelării acestora cu programul de transport rutier interraional.

Pentru perioada concediului de odihnă anual, salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu care nu poate fi mai mică decât mărimea salariului mediu pentru perioada respectivă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice cu privire la condițiile de plată a indemnizației de concediu către salariați.

Utilizarea surselor regenerabile de producere a energiei reprezintă o tendință care capătă amploare atât la nivel internațional, cât și național. Dezvoltarea sectorului respectiv este în plină expansiune în contextul inovațiilor realizate în domeniul energetic, precum și din perspectiva aspectelor benefice pentru mediul înconjurător și necesitatea asigurării unui viitor durabil.   Republica Moldova dispune de resurse energetice regenerabile și își orientează eforturile spre dezvoltarea sectorului respectiv. În acest sens, un pas semnificativ a fost adoptarea Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, care a intrat în vigoare la data de 25 martie 2018

Guvernul a aprobat în ședința din 27 februarie proiectul hotărârii cu privire la iniţierea negocierilor asupra proiectului Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Turkmenistanului privind transportul rutier internaţional şi acordarea împuternicirilor pentru negocierea acestuia. Proiectul prevede aprobarea delegației oficiale care va negocia acest Acord, șeful delegației fiind numit secretarul de stat al Ministerului Economiei şi Infrastructurii în domeniul transporturilor, Serghei Bucătaru.

 Studiu de caz: În anul 2020, persoana fizică a procurat în străinătate un automobil cu defecțiuni tehnice pe motiv că a fost implicat întrun accident. Automobilul a fost procurat în valută străină (la momentul procurării, echivalent cu 120 mii lei moldovenești), suplimentar fiindachitate drepturile de import în sumă de 45 mii lei. Luând în considerare faptul că automobilul era avariat, proprietarul l-a reparat, cheltuind circa 60 mii lei. În decembrie 2020 persoana fizică a vândut automobilul la prețul de 210 mii lei. Care sunt obligațiile fiscale generate de vânzarea automobilului și, la aprecierea venitului impozabil, se va ține cont de cheltuielile legate de reparația imobilului?