Serviciul Fiscal de Stat pune la dispoziția contribuabililor mai multe modalități de comunicare, pentru eficientizarea interacțiunii cu funcționarii fiscali și facilitarea onorării obligațiilor de ordin fiscal de către cetățeni. Canalele de comunicare utilizate de către autoritatea fiscală națională sunt: pagina-web www.sfs.md, paginile autorității de pe rețelele de socializare, poșta electronică, telefon, scrisori, mass-media. Datele de contact a subdiviziunilor Serviciului Fiscal de Stat pot fi găsite aici.

Ministerul Finanţelor este autoritatea publică centrală în domeniul finanţelor publice care asigură gestionarea mijloacelor financiare ale bugetelor componente ale bugetului public naţional (BPN) prin contul unic trezorerial şi prin alte conturi deschise în instituţiile financiare, administrează bugetul de stat şi monitorizează executarea celorlalte bugete componente ale BPN.

În procesul întocmirii situațiilor financiare consolidate pentru anul 2020, au fost evidențiate unele aspecte problematice privind corectitudinea reflectării unor elemente contabile. Unul dintre acestea îl reprezintă reflectarea mărimii fondului comercial negativ în situațiile financiare consolidate. În articolul dat va fi dezvăluit modul de reflectare a fondului comercial negativ în bilanțul consolidat. Este cunoscut că în procesul consolidării situațiilor financiare ale entității-fiică, în cazul în care valoarea contabilă a investiției entității-mamă în entitatea-fiică depăşeşte valoarea părții aferente entității-mamă în valoarea justă a activelor nete ale entității-fiică se obține fondul comercial pozitiv care, în

Potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică, în primele 9 luni din anul curent Republica Moldova a importat mărfuri în sumă de $5072,7 mil., în creștere cu 32,4% față de perioada similară din anul 2020. Doar în luna septembrie curent importurile au constituit $669,7 mil., cu 16,5% mai mult față de luna precedentă și cu 31,7% mai mult decât în luna septembrie 2020.   Din țările UE au fost importate mărfuri în sumă de $2323,0 mil., cu 32,6% mai mult decât în anul 2020, deținând o pondere de 45,8% în total. În același timp, importurile de mărfuri provenite din țările CSI au avut o valoare de $1233,6 mil., cu 29,0% mai mult decât în perioada similară din anul 2020 și dețin o pondere de 24,3%.  

Republica Moldova prin art. 201 din Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și RM, pe de altă parte, și-a asumat angajamentul armonizării legislației vamale la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii.

În lunile ianuarie-septembrie 2021 au fost realizate investiţii în active imobilizate în valoare de 18,3 mld. lei, cu 16,6% mai mult faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent în preturi comparabile (pe fundalul reducerii cu 4,4% a indicatorului respectiv în ianuarie-septembrie 2020 față de aceeași perioadă a anului 2019).   Conform datelor publicate de Biroul Naţional de Statistică (BNS), în perioada de raportare investițiile în imobilizări corporale au constituit 17,9 mld. lei, ceea ce constituie 97,8% din valoarea totală a investițiilor în active imobilizate, înregistrând o creștere cu 16,4% față de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Volumul investițiilor în active imobilizate, conform datelor precizate ale Biroului Național de Statistică (BNS), a constituit în anul trecut 30,1 mld. lei sau cu 3,1% (în prețuri comparabile) mai puțin faţă de rezultatele înregistrate la finele anului 2019.   Astfel, în perioada analizată investițiile în imobilizări corporale au constituit 29,5 mld. lei ce reprezintă 98,0% din valoarea totală a investițiilor, indicatorul fiind în descreștere cu 2,0% față de anul 2019. Investițiile în imobilizări necorporale au constituit 587,0 mil. lei sau cu 38,6% mai puțin față de anul precedent.

Conform Bursei de Valori a Moldovei, începând cu data de 30 mai 2023, primele valori mobiliare de stat VMS sunt listate pe Bursa de Valori a Moldovei, deschizând astfel oportunități semnificative pentru investitori și promovând dezvoltarea pieței de capital.

Semnătura ca element obligatoriu al documentului oficial produce efecte juridice și este acceptată ca probă în caz de apariţie a divergenţelor dintre salariat și angajator în ceea ce privește raporturile individuale de muncă. În schema de mai jos găsiţi norme juridice cu privire la semnătura angajatului în documentele legate de raporturile de muncă în conformitate cu prevederile Сodului muncii al RM (CM), adoptat prin Legea nr. 154-XV din 28.03.2003 (Lege nr. 154/2003). Semnătura electronică avansată calificată are aceeași valoare juridică ca și semnătura olografă.

Atenționăm asupra faptului că la data 27 martie 2023 expiră termenul de prezentare a Dării de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, aferent perioadei fiscale 2022. Regimul fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului ÎMM este reglementat de Capitolul 7/1 al Titlului II din CF.

Ministerele, Cancelaria de Stat și alte autorități administrative centrale subordonate Guvernului și structurile organizaționale din sfera lor de competență, precum și autoritățile publice și organizațiile de stat autonome, subordonate sau înființate de Guvern, vor utiliza, pentru livrarea către persoane fizice și juridice a rezultatelor prestării serviciilor publice, serviciul guvernamental de livrare (MDelivery).   În Monitorul Oficial din 1 aprilie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 180 din 23 martie 2022 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de funcționare și utilizare a serviciului guvernamental de livrare (MDelivery).

Dacă ai nevoie de un credit, dar nu dispui de suficient gaj, statul îți poate oferi garanții pentru a facilita accesarea creditului, comunică Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).   Portofoliul de garantare a creditelor include cinci programe și vizează întreprinderile debutante (suma maximă a garanției – 500 mii lei, ce nu va depăși 80% din cota maximă de garantare) și cele active (respectiv, 5 mil. lei/80%) , întreprinderile conduse de femei (5 mil. lei/ 80%), entitățile nou create (700 mii lei/ 70%) și agenții economici orientați spre export (7 mil. lei / 80%).

Organele cu atribuţii de administrare fiscală vor expune informaţia privind lipsa/existenţa restanţelor față de buget pentru a fi accesată de către persoana fizică prin intermediul portalului guvernamental al cetățeanului și de către persoana juridică prin intermediul portalului guvernamental al antreprenorului (ce urmează a fi lansat). Documentele electronice descărcate de pe aceste portaluri vor fi semnate electronic, deținând aceeași valoare juridică ca și documentele eliberate pe suport de hârtie de către organele respective.   Ieri,  20 aprilie, în Monitorul Oficial a fost publicată Legea pentru modificarea unor acte normative, ce are ca scop revizuirea modului de interacțiune

Începând cu 1 ianuarie 2013, evidența obligațiilor fiscale în cadrul Serviciului Fiscal de Stat (în continuare – SFS) este organizată prin SIA „Contul curent al contribuabilului”. Astfel, în corespundere cu art. 190 alin. (3) și (4) din Codul fiscal, SFS ține evidența obligațiilor fiscale, înscriind în conturile personale ale contribuabilului, deschise pentru fiecare impozit și taxă, cuantumul, data apariției, modificării sau stingerii lor. Deseori în contul curent al contribuabilului se pot forma situații calificate conform CF (art. 129 pct. 18)) ca sume

Începând cu 1 ianuarie 2020, entitățile autohtone întocmesc situațiile financiare conform unui nou format, elaborat în conformitate cu cerințele stipulate în Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Prezentarea situațiilor financiare”, în redacția Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 48/2019. Modificările operate în conținutul situațiilor financiare, și în special, în bilanț, au condus la apariția unor „noutăți” în prezentarea informației financiar-contabile și analiza acesteia.

În scopul aplicării impozitului pe bunurile imobiliare, bunurile imobiliare, potrivit art. 276 alin. 2) din Codul fiscal (CF), constituie terenurile, clădirile, construcțiile, apartamentele și alte încăperi izolate, a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinației lor. Subiecți ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare sunt specificați în art. 277 alin. (1) al CF.

Ajustarea valorilor ce servesc drept criterii pentru clasificarea întreprinderilor, stabilite în cap.II din Legea nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii, este scopul proiectului de lege elaborat de Ministerul Economiei, analiza impactului asupra acestuia fiind propusă pentru consultări publice. Autorii documentului consideră că implementarea prevederilor proiectului va asigura antreprenorilor accesul la instrumentele disponibile de susuținere a afacerilor.   Astfel, drept întreprinderi micro ar putea fi definite cele care realizează o cifră anuală de afaceri sau dețin active totale de până la 18 mil. lei. La moment, în această categorie sunt incluse cele cu până la 9 salariați și care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 9 mil. lei.

În activitatea entităților un volum semnificativ de livrări de bunuri revine livrărilor în ambalaje. Suma TVA  achitată sau care urmează a fi achitată la buget în aceste  operații este condiționată de faptul: ambalajele sunt nerestituibile sau restituibile?   Nerestituibile se consideră ambalajele de transport  care se livrează în baza actului de vânzare-cumpărare,  iar restituibile – cele care se procură (se vând) în baza  condițiilor de returnare negociate de ambele părți (vânzător și cumpărător). Fiecărei din aceste grupe de ambalaje (nerestituibile și restituibile) corespund unele  particularități inerente acestora.

Potrivit art.117 alin. (12) din Codul fiscal, în redacția Legii pentru modificarea articolului 117 din Codul fiscal nr.102 din 18 iunie 2020, începînd cu 1 ianuarie 2021, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura). Prevederile prezentului alineat nu se aplică pentru livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz natural, pentru serviciile de comunicaţii electronice şi serviciile comunale.

Sunt pasibile repatrierii împrumuturile/creditele acordate agenților economici nerezidenți în scopul efectuării în străinătate a operațiunilor aferente investițiilor directe? Este în drept agentul economic să schimbe destinația mijloacelor bănești din investiții directe în împrumuturi de mijloace bănești?