Regimul de activitate redusă poate fi stabilit de angajator pentru cel puțin 25% din angajații entității pentru o perioadă de până la 3 luni consecutive, dar nu mai mult de 5 luni pe an, prevede proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea regulamentului privind stabilirea regimului de activitate redusă și acordare a ajutorului salariaților pentru care este stabilit acest regim. Documentul a fost elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în scopul implemetării prevederilor art.972 din Codul muncii1 și examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat de săptămâna trecută.  

Comisia economie, buget și finanțe a avizat pozitiv proiectul lege ce prevede modificarea Legii nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, scopul modificărilor fiind facilitarea procedurii de acordare/prelungire a dreptului de ședere provizorie pentru acționarii persoanelor juridice cu investiții străine înregistrate în țara noastră.   În acest sens, autorii propun reducerea numărului minim de locuri de muncă create de un investitor străin, de la patru la un loc, iar investiția minimă să constituie 30 de salarii medii lunare, nu 60 de salarii, după cum prevede legislația în momentul de față.

Potrivit art.50 alin.(7) din Legea nr.271/2017 privind auditul situațiilor financiare,  pe parcursul a 2 ani de la data intrării în vigoare a legii (1 ianuarie 2019), pentru obţinerea certificatului de calificare al auditorului participanţilor profesionişti la piaţa financiară nebancară, auditorii susţin examene şi primesc certificatele de calificare la Banca Naţională a Moldovei şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare. După expirarea termenului, CNPF nu mai este autoritatea abilitată cu certificarea auditorului, actele respective fiind eliberate de către Consiliul de supraveghere publică a auditului.   În acest context, CNPF a elaborat și propune spre consultări publice un proiect de hotărâre privind modificarea Regulamentului

Serviciul Fiscal de Stat aplică instrumentele fiscale menite să contribuie la creșterea eficienței acțiunilor de prevenire și combatere a fraudei fiscale, utilizate de către SFS față de contribuabilii cu risc de neconformare fiscală. Acestea sunt descrise în Programul de conformare voluntară pentru anul 2019. Așadar, tratamentele de conformare sunt divizate în cele de conformare voluntară și conformare forțată, și se aplică pentru diferite categorii de contribuabili: persoanele fizice și juridice ce desfășoară activitate de întreprinzător, agenții economici care admit restanțe la bugetul public național, persoanele fizice – posibili subiecți ai estimării veniturilor prin metode și surse indirecte și alți contribuabili din sectorul administrat.

În anul 2020 întreprinderea „X” rezidentă a RM a procurat un imobil de la o persoană fizică nerezidentă la prețul de 850 000 lei, achitarea fiind efectuată în părți - 350 000 lei în noiembrie 2020, iar 500 000 lei - în mai 2021. La efectuarea plății întreprinderea, nefiind sigură de modalitatea determinării sumei din care urmează a fi reținut impozitul pe venit la sursa de plată (existau dubii vis-a-vis de baza valorică a imobilului), a reținut impozit pe venit din mărimea totală a creșterii de capital, adică 51 000 lei (425 000 X 0,12), din care 21 000 lei în 2020 și 30 000 lei în 2021. Totodată, persoana fizică dispune de act de moștenire din care rezultă că baza valorică a imobilului este de 700 000 lei. Care este modalitatea corectă de determinare a obligațiilor fiscale privind impozitul pe venit și care sunt acțiunile părților implicate în tranzacțiile respective? 

Astăzi, 22 decembrie 2020, Guvernul a aprobat noul Catalog al mijloacelor fixe și modificările la Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale. Amintim, recent Ministerul Finanțelor a organizat consultări publice asupra proiectelor vizate. Propunerile mediului de afaceri, celui academic și experților au fost luate în calcul la definitivarea documentului prezentat astăzi în cadrul ședinței Guvernului, care a votat modificările propuse. În zilele următoare P.P. „Monitorul Fiscal FISC.md” va reveni cu detalii asupra proiectului, care urmează a fi pus în aplicare încă în anul curent.

Produsele alcoolice și cele din tutun introduse pe teritoriul Republicii Moldova și destinate a fi consumate pe teritoriul necontrolat de autoritățile constituționale ale RM, începând cu 1 mai 2021, sunt pasibile marcării obligatorii cu timbru de consum.   Modul de procurare, utilizare și aplicare a timbrelor de consum este similar timbrelor de acciz. În acest sens, legislația în vigoare stabilește obligația marcării în timpul fabricării a producției alcoolice și din tutun – până la perfectarea importului acesteia pe teritoriul Republicii Moldova.

În vederea excluderii incertitudinii și clarificării multiplelor întrebări referitor la obligativitatea efectuării auditului obligatoriu al situațiilor financiare pentru anul 2020, în continuare vom oferi explicațiile bazate pe prevederile legislației în vigoare.   Amintim, prin Dispoziția nr.3/2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova s-a stabilit că pentru anul 2019 nu sunt supuse auditului obligatoriu:

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind vehiculele scoase din uz (proiectul Regulamentului). Necesitatea elaborării acestuia, în opinia autorilor, este condiționată de faptul că problema gestionării vehiculelor scoase din uz (VSU), inclusiv componentelor și materialelor acestora, este foarte acută, având în vedere ratele de reciclare și valorificare a deșeurilor foarte reduse și în mare parte operate ilegal.   Legislația actuală nu reglementează măsuri pentru colectarea și tratarea tipurilor speciale de deșeuri, cum ar fi cele voluminoase (inclusiv VSU),

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte că data de 25 ianuarie 2022 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat. În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale: - Categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.5 din anexa menţionată au obligaţia să prezinte Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă

Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu unele excepții, au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, aprobate prin Legea

 Up Moldova în parteneriat cu Mastercard lansează, în premieră pe piața tichetelor de masă, propria soluție de plăți mobile – portofelul digital, care permite achitarea cumpărăturilor contactless. Acum, deținătorii cardurilor Mastercard, eliberate de Up Moldova, își pot achita cumpărăturile direct de pe telefonul mobil. Astfel, pentru a transforma telefonul mobil într-un dispozitiv de plată este suficientă o simplă apropiere de terminal. La achitarea cu telefonul mobil nu se percep comisioane suplimentare. Securitatea și siguranța tranzacției este garantată de standardele internaționale Mastercard.

Obligațiile fiscale calculate în anul 2020 la bugetul public național (BPN) de către contribuabilii monitorizați prin prisma Programului de conformare a contribuabililor, au constituit 788,8 mil. lei, fiind în creștere față de rezultatele similare din anul 2019 cu circa 117,3 mil. lei sau cu 17%. În același timp, obligațiile fiscale achitate la BPN de contribuabilii monitorizați s-au majorat cu aproape 101,7 mil. lei (14%) și au depășit 819,8 mil. lei.   Datele au fost prezentate de Serviciul Fiscal de Stat, care a publicat recent rezultatele monitorizării contribuabililor prin prisma Programului de conformare a contribuabililor (Program).

Biroul Național de Statistică comunică că, în anul 2020, numărul contravențiilor constatate a fost în creștere cu 37,8 mii comparativ cu anul 2019 și a atins cifra de 407,9 mii cauze contravenţionale. Din numărul total al deciziilor luate asupra acestora, în 391,6 mii cazuri au fost aplicate sancțiunii (96,2% din numărul total), iar în 7,2 mii cazuri (1,8%) au fost luate decizii de a transmite organelor de cercetare prealabilă (penală), dat fiind faptul că în acţiunile contravenţiilor se conţinea indiciul infracţiunii. Totodată, în 8,2 mii cazuri procesul contravențional a fost încetat în legătură cu alte motive (2,0%). În medie, la 1000 locuitori au revenit 148 decizii de aplicare a sancțiunii contravenționale. Suma amenzilor aplicate a constituit 386,3 mil. lei, cu 17,6% mai mult faţă de anul precedent, fiind încasate 133,2 mil. lei sau circa 34,5%.

Dezvoltarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat (VMS) este un obiectiv strategic pe termen lung al Ministerului Finanțelor, prevăzut anual în Programul de management al datoriei de stat pe termen mediu. Una din acțiunile Ministerului, pe termen mediu, în scopul realizării acestui obiectiv este extinderea maturității portofoliului de valori mobiliare de stat emise pe piața internă.

La virarea la bugetul de stat a defalcărilor pentru finanţarea sistemului de documente normative în construcţii de către contribuabili urmează a fi consultate prevederile Legii nr. 721/1996 (Lege nr. 721/1996) privind calitatea în construcţii.

Acordul1 OMC privind Determinarea valorii în vamă impune o cooperare eficientă între importatori și autoritățile vamale. Astfel, ținând cont de faptul că informațiile necesare organului vamal pentru determinarea valorii în vamă, de regulă, le deține importatorul, cum ar fi: prețurile plătite pentru mărfuri, clauzele contractuale, informațiile privind vânzările anterioare de mărfuri similare sau identice, costurile de producție din țara străină sau costurile de revânzare pe piața internă etc., Acordul oferă organului vamal dreptul de a pune întrebări și de a obține informațiile relevante de la importatori.

Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.

Casa Naţională de Asigurări Sociale a determinat lista actelor ce urmează a fi prezentată de liber-profesioniștii ce practică activitate în sectorul justiţiei pentru a fi asigurată evidenţa acestei categorii de plătitori la bugetul asigurărilor sociale de stat1, operand modificări la Regulamentul privind evidenţa  plătitorilor de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat, aprobat prin Ordinul CNAS nr. 275-A/2015 (Regulament).   Noile prevederi au la bază modificările aprobate prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, care sunt puse în aplicare din 1 ianuarie 2021 în Legea nr. 489/199 privind sistemul public de asigurări sociale și țin de reglementarea evidenței și contribuțiilor categoriei de plătitori şi

În declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, contribuabilul X a declarat venit rezultat în urma înstrăinării unui imobil (apartament), conform contractului de vânzare- cumpărare. Bunul imobil aparține contribuabilului în baza contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață din anul 2006 (proprietate comună în devălmășie cu soțul), și conform contractului de determinare a cotelor-părți din proprietatea comună în devălmășie și înstrăinare prin donație a cotei părți din anul 2017 (soțul a donat soției cota parte a sa după divorț). În contractul de donație din 2017 este specificată valoarea bunului imobil indicată de către Oficiul Cadastral Teritorial (OCT) conform Certificatului cu privire la valoarea bunului imobil stabilită în scopul impozitării.