Guvernul a adoptat proiectul hotărârii cu privire la aprobarea Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2018-2023 și a Planului de acțiuni pentru anii 2018-2020 privind implementarea acesteia. Scopul Strategiei este oferirea unei clarități în aplicarea și dezvoltarea ulterioară a managementului integrat al frontierei de stat în Republica Moldova, corelat cu ultimele evoluții la nivel internațional și cu cele mai bune practici în domeniu.

Imposibilitatea acumulării veniturilor proprii necesare pentru acoperirea cheltuielilor anuale de întreținere și reparații curente a barajului de către Î.S. „Direcția Nodului Hidrotehnic Costești-Stânca” pune în pericol starea barajului, inclusiv sistarea traficului pe coronamentul acestuia, unul din motive fiind neajustarea încă din anul 2008 a tarifelor la plata pentru circulația pe baraj a mijloacelor de transport auto.   O soluție pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere și efectuarea reparațiilor curente, inclusiv pentru finanțarea lucrărilor de reparații capitale, ar fi stabilirea unei plăți sub formă de contribuție pentru utilizarea resurselor de apă pentru producătorul de energie electrică prin hidrocentrală (plata pentru apa turbinată)

В целях оптимального использования работниками выходных и нерабочих праздничных дней руководитель субъекта после консультирования с представителями работников вправе перенести выходные (рабочие) дни на другие дни. Далее представлена таблица действующих правовых норм относительно официальных праздничных дней (нерабочих и рабочих) работников РМ в 2023 году.

Dat fiind faptul că actele normative din domeniul contabilității și raportării financiare nu prevăd reguli speciale privind particularitățile contabilității în Asociațiile de proprietari din condominiu, în contextul legislației existente în vigoare, în continuare va fi analizat modul de organizare și ținere

Până în anul 2030 este preconizată o creștere accelerată a investițiilor publice cu  67%  în scenariul de bază, iar în scenariul alternativ, în termeni reali, creșterea acestora ar putea fi de 3,7 ori. De asemenea, cu efortul sectorului public și privat,  autoritățile planifică intensificarea creșterii economice pe termen scurt, dar și în majorarea substanțială, de aproape 2 ori, a stocului de capital productiv.   Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Strategiei pentru o economie incluzivă, durabilă și digitală până în anul 2030  a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

Proiectul legii ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul viitor prevede plafonarea taxelor locale și reglementarea acestora pe termen mediu (3 ani), cu majorarea anuală în mărimea ratei inflației.     În nota informativă a documentului este menționat faptul că autonomia locală este unul din principiile de bază ale administrării publice locale, fiind garantată atât de legislația națională, cât și de cea internațională. Totuși, aceasta nu restricționează stabilirea prin lege a unor limite maxime pentru cotele taxelor locale. Atât Constituția Republicii Moldova, cât și Carta Europeană a Autonomiei Locale, prevăd stabilirea cotelor taxelor locale de către autoritățile APL în limitele legii.  

„Atât sprijinul financiar, cât și instruirea sau consultanța specializată pentru replanificarea resurselor, digitalizarea afacerii și intrarea pe piețe noi sunt extrem de importante pentru a minimiza efectele crizei. În acest sens, Ministerul Economiei și Infrastructurii împreună cu ODIMM au lansat mai multe instrumente de suport destinate antreprenorilor afectați de criză. Totodată,  în momentul de față lucrăm la dezvoltarea primului Mecanism de Avertizare Timpurie care va oferi servicii de consultanță și mentorat pentru companiile aflate în dificultate”, a declarat Iulia Costin la evenimentul dedicat Proiectului transnațional DanubeChance2.0, în cadrul căruia peste 30 de antreprenori din Republica Moldova au beneficiat de un program educațional privind depășirea crizei în afaceri.

Prestatorii de servicii de transport public care activează pe rutele aprobate de Direcția Generală Transport și Căi de Comunicații a Consiliului municipal Chișinău ar putea aplica Standardele de calitate - un document cu caracter normativ, obligatoriu pentru toți prestatorii, indiferent de forma lor de proprietate. Proiectul acestuia a fost examinat ieri, 15 iunie, în cadrul ședinței Comisiei pentru buget, economie, finanțe, patrimoniu public local, agricultură și problemele suburbiilor a CMC.   La baza elaborării Standardelor au stat atât analiza detaliată a situației curente din domeniul transportului public din mun. Chișinău, cât și analiza experienței internaționale a unor orașe cu numărul populației similar capitalei RM.

În cadrul ședinței din 21 octombrie a Executivului a fost aprobată decizia de inițiere a negocierilor și semnarea Protocolului de amendare a Acordului privind comerțul liber dintre Guvernele Republicii Moldova și al Ucrainei. Acesta prevede revizuirea regulilor de determinare a originii mărfurilor, aplicate de părți aplicate în cadrul comerțului bilateral.   Aprobarea amendamentelor vine în contextul în care Ucraina aplică din luna ianuarie 2019 prevederile Convenției cu privire la regulile de origine preferențiale Pan-Euro-Mediteraneene în comerțul cu Uniunea Europeană, la care țara noastră este membru încă din anul 2015. Conform Protocolului II al Acordului de Asociere RM-UE, Moldova aplică prevederile Convenției în comerțul cu țările UE.  

Potrivit art.3 al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017 (Legea nr.287/2017), entitatea de interes public reprezintă entitatea ale cărei valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată; bancă; asigurător (reasigurator)/societate de asigurări; organism de plasament colectiv în valori mobiliare cu personalitate juridică; entitate mare care este întreprindere de stat sau este societate pe acțiuni în care cota statului depășește 50% din capitalul social. Clasificarea entităților este descrisă în art.4 al Legii nr.287/2017, respectiv entitatea mare este entitatea care, la data raportării, depăşeşte limitele a două dintre următoarele criterii:

Evoluțiile economice naționale și internaționale, concurența internațională au determinat și determină în continuare necesitatea unor noi concepte vamale, fapt ce impune integrarea lor în noul Cod vamal (CV), consideră autorii proiectului CV rescris care a fost examinat și aprobat în cadrul ședinței de Guvern din 8 iulie curent.   Proiectul CV conține 11 titluri, fiecare fiind divizat în capitole și, conform autorilor, vine cu norme juridice noi, precum și introduce noi concepte legislative.   Astfel, în titlul I, în partea ce ține de reprezentarea în vamă, în proiect au fost transpuse prevederile CV al UE cu privire la liberalizarea acestei activități, fiind propusă desfășurarea activității de broker prin eliberarea autorizației de către Serviciul Vamal.

Actul, prin care se confirmă faptul identificării persoanei fizice nerezidente în Registrul fiscal de stat prin numărul de identificare de stat (IDNP), precum și certificatul de atribuire a codului fiscal va fi eliberat contribuabilului de către Serviciul Fiscal de Stat în termen de trei zile lucrătoare de la data depunerii cererii corespunzătoare. Autoritatea fiscală a publicat modificările în Instrucțiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul SFS nr.352/2017.   Necesitatea elaborării Ordinului nr.288 al SFS din 27 mai curent a fost condiționată de modificările1 operate în Codul fiscal (art.162 alin.7) prin Legea nr.257/2020 și care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021.    

Ministerul Finanţelor comunică că, din 1 octombrie 2018, organizațiile non-profit, autoritățile publice locale, alte structuri/instituții ce se conduc de legislația/ dreptul public, după caz, pot înainta cereri pentru finanțarea propunerilor de proiecte în cadrul Programului Operațional Comun pentru Bazinul Mării Negre 2014 – 2020. Propunerile trebuie să fie aliniate la obiectivele, prioritățile și rezultatele scontate ale Programului. Suma fondurilor Instrumentului European de Vecinătate (ENI), disponibile pentru cel de-al II Apel de propuneri, este de circa 24,5 mil. euro (grant).

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare este promotorul unui șir de idei care ar permite companiilor să creeze centre de educație timpurie pentru copiii angajaţilor – crearea unui regim special prin care să se permită înființarea unui serviciu sau centru cu program parţial de activitate; fondarea unei persoane juridice noi; acordarea tichetelor de creşă și stabilirea parteneriatului public-privat în domeniul serviciilor educaţionale.   La finele anului trecut subiectul a fost adus pe platforma Consiliului Economic pentru a fi discutat cu reprezentanții comunității de afaceri și a fost votat drept prioritate pentru Consiliul Consultativ al IMM-urilor, iar pe data de 3 februarie experții s-au reunit în cadrul unei ședințe organizate de Secretariatul Consiliului Economic și au prezentat primele propuneri legislative.

Pentru anul 2019, volumul emisiunilor de valori mobiliare este preconizat la 400 mil. lei, pentru anul 2020 acest indicator este prognozat la 500 mil. lei. În anul 2021, volumul emisiunilor de valori mobiliare ar putea atinge cifra de 550,0 mil. lei, iar, către 2022, acesta ar putea crește până la 600 mil. lei. Totodată, în anul 2019 volumul tranzacțiilor mobiliare ar putea atinge nivelul de 800 mil. lei, iar în următorii ani se preconizează creșterea până la 900,0 mil. lei în 2020, 1000 mil. lei în 2021 și 1100 mil. lei în 2022. Indicatorii respectivi sunt incluși în Strategia de dezvoltare a pieței financiare nebancare pe anii 2018-2022.

Digitalizarea, modernizarea dar și dezvoltarea IMM-urilor sunt printre principalele priorități de pe agenda Ministerului Economiei și Infrastructurii. Pentru realizarea acestor obiective, 99 de companii din Republica Moldova vor primi finanțare în suma totală de circa 8,4 milioane lei pentru îmbunătățirea sau transformarea procesului de afaceri prin utilizarea tehnologiilor digitale.Banii vor fi alocați prin „Instrumentul de susținere privind digitalizarea IMM”, finanțat din bugetul de stat și suplinit din fondurile partenerilor de dezvoltare (Uniunea Europeană și GIZ Moldova).

Joi, 30 ianuarie 2020, la Chișinău se desfășoară Forumul Internațional de Afaceri ”Moldova 2020 – formarea viitoarei cooperări internaționale de afaceri”, în cadrul căruia participă peste 250 de agenți economici atât din Republica Moldova, cât şi din străinătate, reprezentând diverse sectoare precum: agricultură, industria agro-alimentară, tehnologii informaţionale şi comunicaţii, textile, sectorul construcţiilor, energie regenerabilă, sectorul automotiv, industriile creative etc.

Personalul farmaceutic este compus din farmacişti-specialişti cu studii farmaceutice superioare şi laboranţi-farmacişti specialişti cu studii farmaceutice medii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii acordate personalului farmaceutic. Cetăţenii străini şi

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității în cadrul căreia activează. Astfel, cu referință la SNC „Imobilizări necorporale și corporale”, pentru concretizarea domeniului de aplicare, în contextul modificării altor standarde și excluderii trimiterilor la Standardele Internaționale de Raportare Financiară, pct.3 s-a expus într-o redacție nouă care stabilește că standardul se aplică tuturor imobilizărilor necorporale şi corporale cu excepţia imobilizărilor primite în leasing financiar, la recunoaşterea iniţială a acestora (SNC “Contracte de leasing”).

Pentru a exclude o eventuală încasare a taxei vamale, importatorul va prezenta în adresa organului vamal originalul certificatului de origine preferențială în termen de 30 zile de la încetarea stării de urgență în țara care a eliberat certificatul respectiv, comunică Serviciul Vamal al Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut după ce Comisia Europeană a informat că unele state membre ale Uniunii Europene, dar și o parte din partenerii săi comerciali nu mai eliberează certificate de origine preferențială în forma stabilită de tratatele internaționale în contextul pandemiei, fiind vorba despre faptul că anumite state sunt în imposibilitate de a elibera certificate de origine preferențială autentificate cu semnătura olografă, ștampilate și în format original – pe suport de hârtie.