Marea Britanie ar putea trece la un alt model economic și fiscal pentru a-și menține competitivitatea dacă va părăsi Uniunea Europeană fără a obține accesul dorit pe piața unică europeană, a indicat duminică ministrul finanțelor, Philip Hammond.

România rămâne statul membru al Uniunii Europene care înregistrează cel mai mare deficit de colectare de TVA, de 37,2%, aceasta traducându-se într-o sumă neâncasată de aproximativ 7,7 mld. euro, se arată într-un comunicat al PwC, care citează un studiu al Comisiei Europene. „Pentru a pune lucrurile în context, suma necolectată din TVA este mai mare decât alocările bugetare ale României în anul 2017 pentru educație, investiții în infrastructură sau sănătate”, declară Daniel Anghel, lider impozite și taxe indirecte PwC Europa Centrală și de Est.

Intenţia Comisiei Europene de a impozita marile companii din domeniul tehnologiilor IT — Amazon, Google şi Facebook, în funcţie de locul aflării utilizatorilor, nu de cel al sediului companiei, a ajuns la stadiul de proiect, făcut public de agenţia Reuters. Taxele vor fi colectate în ţările în care se află utilizatorii serviciilor oferite, nu în cele în care sunt sediile companiilor digitale, cotele fiind cuprinse între 1% şi 5%.

În cadrul ședinței de ieri a Guvernului a fost aprobată ratificarea Acordurilor de grant și de împrumut dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova şi a Memorandumului de înţelegere conex în valoare totală de 100 mil. euro, dintre care 60 mil.euro vor fi acordate sub formă de împrumut, iar 40 mil. euro — sub formă de grant.

În anul 2017, comerţul exterior al Transnistriei a constituit $1,685 mld., ceea ce este cu 15% ($220,3 mil.) mai mult decât în anul 2016. Comitetului vamal al regiunii Transnistria comunică că exporturile din Transnistria s-au majorat cu 19,3%, până la $646,7 mil., iar importurile – cu 12,5%, până la $1,038 mld.

La începutul lunii august, volumul transferurilor băneşti nete din străinătate în Moldova prin intermediul băncilor în favoarea persoanelor fizice a constituit $756 mil., ce este cu 15,1% mai mult comparativ cu perioada similară a anului 2017. Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, în luna august în republică au fost transferați $115,73 mil. sau cu 9,9% mai mult decât în anul trecut.

Delegația Republicii Moldova, condusă de ministrul Finanțelor, Ion Chicu, și guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a participat la Ședințele de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Grupului Băncii Mondiale, care s-au desfășurat în perioada 8-14 aprilie 2019, la Washington. Discuțiile s-au axat pe aspecte de importanță globală, inclusiv perspectivele economice, stabilitatea financiară, dezvoltarea economică și eficacitatea ajutorului reciproc etc.În cadrul vizitei, oficialii moldoveni au avut întrevederi cu reprezentanți de rang înalt ai FMI și Băncii Mondiale referitor la implementarea programului cu Fondul Monetar Internațional, precum și progresul reformelor economice și bancare în țara noastră.

Uniunea Europeană va acorda țării noastre o asistență macrofinanciară în valoare de până la 100 mil. euro. Guvernul a aprobat semnarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind asistența macrofinaciară și a Memorandumului de înțelegere.

Intensificarea eforturilor Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova în vederea modificării prevederilor legislaţiei ce ţine de contabilitate, auditul situaţiilor financiare și fiscalitate, în conformitate cu Acordul de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, trezeşte incertitudine în mediul de afaceri şi, în special, al contabililor.

La 28 februarie platforma EU4Business cu suportul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova a reunit în cadrul unei mese rotunde reprezentanții Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Băncii Europene de Investiții (BEI), Ministerului Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova (MEI), Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului IMM (ODIMM), băncilor comerciale și companiilor de microfinanțare din Republica Moldova pentru evaluarea progresului programelor de suport care asigura accesul mediului de afaceri din Republica Moldova la finanțare.

Poziția economică și geografică favorabilă a Republicii Moldova urmează a fi valorificată pe deplin prin facilitarea comerțului cu țările din regiune, dar și cu cele situate la mii de kilometri, a constatat în discursul susținut în limba română Excelenţa Sa Jemes D. Pettit, ambasadorul SUA în țara noastră, la evenimentul de prezentare a studiului de evaluare a coridoarelor comerciale ale RM, care a fost realizat în cadrul Programului pentru Reforme Structurale în Moldova, fiind finanțat de USAID și desfășurat la 18 iulie curent la Chișunău.

Perspectivele de îmbunătățire a procedurilor actuale de perfectare și evidență a Carnetelor de admitere temporară a mărfurilor (ATA) a fost discutată astăzi, 25 octombrie 2018, în cadrul unui seminar organizat de Camera de Comerț și Industrie (CCI), cu susținerea instrumentului TAIEX al Comisiei Europene. În cadrul seminarului au fost prezentate cele mai bune practici din domeniul carnetelor ATA din Ungaria și Italia. La seminar au participat experți din cadrul CCI, specialiști din domeniul vămurii din filialele CCI, reprezentanți ai Asociației Internaționale de Transport Auto din Moldova, Uniunii Transportatorilor și Drumarilor și ai Centrului de Instruire a Personalului pentru Transporturi Internaționale.

Republica Moldova va putea beneficia de 12 mil. euro din partea Comisiei Europene și de 250 mii euro cofinanțare din cadrul Programului Anual de Acţiuni 2017 al Uniunii Europene. Banii vor fi oferiți în scopul susținerii potențialului de creștere al Republicii Moldova prin asigurarea unui mediu economic transparent, eficient, competitiv și rezistent. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare publică proiectul Acordului respectiv.

În ianuarie-iunie 2018 importurile de mărfuri în Republica Moldova au constituit $2735,2 mil., volum superior celui înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2017 cu 25,4%. Potrivit Biroului Național de Statistică, majoritatea importurilor de mărfuri au fost realizate cu mijloacele de transport rutier (83,4% din total importuri), fiind urmate de transportul feroviar (5,2%), instalațiile fixe de transport (5,2%), maritim (2,7%) și aerian (2,6%).

Comitetul Național de Stabilitate Financiară (CNSF), reunit în ședință miercuri, 23 ianuarie 2019, propune Guvernului să înceapă negocieri cu potențialul achizitor al pachetului unic în mărime de 63,89% din acțiunile BC „Moldindconbank” S.A., pentru facilitarea tranzacției conform Legii privind administrarea și deetatizarea proprietății publice. Procedura este aplicată, ținându-se cont că BC „Moldindconbank” S.A. este o bancă de importanță sistemică. Totodată, achizitorul potențial și-a manifestat interesul într-o perioadă oportună pentru bancă, după ce, pe data de 18 ianuarie 2019, Banca Națională a Moldovei (BNM) a efectuat ultima extindere permisă de lege cu încă trei luni a termenului de înstrăinare a acestor acțiuni.

Memorandumul corespunzător a fost semnat la Chișinău de către directorul Oficiului Național de Vinificație și Vin, Gheorghe Arpentin și Stefano Vaccari, directorul Inspectoratului Central Italian pentru Controlul Calității și Combaterea Fraudelor în Sectorul Produselor Agricole (ICQRF). Potrivit lui Gheorghe Arpentin, memorandumul este încheiat pe o perioadă de trei ani, implică studierea și aplicarea experienței Italiei în dezvoltarea și gestionarea sistemelor de asigurare a calității, în special în ceea ce privește indicațiile geografice și denumirile de origine. În același timp, Memorandumul va permite inițierea de noi proiecte în sectorul vitivinicol în cadrul Uniunii Europene.

În scopul pregătirii și administrării procedurilor de achiziție publică, autoritățile contractante vor putea apela la furnizori de servicii de achiziție sau la autoritatea centrală de achiziție în scopul pregătirii și administrării procedurilor de achiziție publică. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziții, care va oferi o claritate privind activitatea grupului de lucru în procesul de inițiere și desfășurare a procedurilor de achiziții publice, examinare și evaluare a ofertelor.

Prim-ministru chinez, Li Keqiang, a promis investiții în valoare de 2.6 mld. euro în țările balcanice și cele ale Europei de Est, informează EL PAÍS. Anunțul a fost făcut în cadrul unui summit la Budapesta. Alături de oficiali chinezi, la summitul au participat liderii și reprezentanții ai 16 țări — Ungaria, Albania, Bulgaria, România, Polonia, Bosnia, Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Slovacia și Slovenia.

Pentru crearea fondurilor închise cu capital de risc, activitatea cărora nu va fi subordonată cerințelor rigide de organizare a activității, este necesară micşorarea costurilor administrative înalte pe care le implică aceste fonduri şi eliminarea barierelor în apariția entităților de finanțare a întreprinderilor mici şi mijlocii în ţara noastră. În acest scop este propusă completarea art.20 al Codului fiscal, ce include sursele de venit neimpozabile, cu veniturile obținute de investitorii eligibili din investițiile efectuate în fondul cu capital de risc şi veniturile obținute de fondul cu capital de risc din investițiile în întreprinderile indicate.

Fondul de pensii facultative este fondul fără personalitate juridică, constituit prin contract de societate civilă încheiat în formă scrisă, care funcționează în baza principiului de finanțare prin capitalizare cu unicul scop – de a furniza pensii facultative. Acestea sunt prevederile proiectului de lege referitor la fondurile de pensii facultative, care a fost elaborat și înaintat spre consultări publice de către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) care, după aprobare și intrarea în vigoare a legii, va fi și autoritatea competentă de punerea acesteia în aplicare. Conform autorilor proiectului, acesta transpune Directiva (UE) 2016/2341 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale.