Finanțarea participativă (crowdfunding) reprezintă o practică de finanțare a proiectelor sau întreprinderilor prin colectarea de bani de la un număr mare de persoane („crowd” se traduce ca mulțime de oameni, iar „funding” – ca finanțare).

Conform art.922 alin.(1) din Codul civil (modificat prin Legea nr.133/15.11.2018), prin contractul de leasing, o parte (locator) se obligă să asigure celeilalte părţi (locatar), în decursul unui termen convenit care depăşeşte 1 an (termenul de leasing), posesia şi folosinţa unui bun cumpărat de locator, precum şi să acorde locatarului opţiunea de a dobîndi în proprietate bunul, de a prelungi termenul de leasing ori de a restitui bunul la expirarea termenului de leasing, iar locatarul se obligă să efectueze plăţile periodice convenite (rate de leasing).

Declaraţia de avere şi interese personale în formă electronică (declarația electronică) se depune de către subiecții declarării specificați1 la art. 3 din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale doar prin intermediul serviciului electronic al Sistemului informațional automatizat „e-Integritate”, disponibil pe pagina web oficială a Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), în conformitate cu formularul prevăzut în anexa nr. 1 din Legea prenotată.   În MO de astăzi, 18 februarie, este publicat noul Regulament privind modul de completare a declarației de avere şi interese personale în formă electronica (Regulament).

Are entitatea obligația de a indica, în bonurile de casă/documentele fiscale, denumirea fiecărui produs dacă livrează

Repatrierea mijloacelor bănești, a mărfurilor și serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe este reglementată de Legea nr. 1466/1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile economice externe (Legea nr. 1466/1998).

În vederea aducerii unor clarități asupra tratamentului fiscal aplicat împrumutului îndreptat ca aport suplimentar în capitalul social, în prezentul articol se va examina regimul fiscal aferent tranzacției respective. Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) stabilește cadrul normativ de bază, principiile și cerinţele generale și mecanismul de reglementare în domeniul contabilităţii și raportării financiare în Republica Moldova.

Contabilitatea operațiunilor de procurare a bunurilor și serviciilor în valută străină de către autoritățile/instituțiile bugetare, inclusiv instituțiile serviciului diplomatic, va fi reglementată în Planul de conturi contabile în sistemul bugetar.

Prevederile art. 87 alin. (11) din Codul fiscal (CF) au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023. Pe parcursul acestei perioade, din partea contribuabililor au parvenit mai multe întrebări aferent aplicabilității acestei norme, pe care le vom analiza în cele ce urmează.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” amintește tuturor contribuabililor că, pe data de 25 martie, expiră termenul de depunere de către persoanele juridice a Declarației cu privire la impozitul pe venit. De astăzi revenim în sprijinul contabililor cu seria de articole expuse cu știință de cauză de un practician, care împarte experiența cu Dvs. Totodată, articolele corespund poziției oficiale a Serviciului fiscal de Stat. Declarația cu privire la impozitul pe venit (în continuare - Declarația) se completează în conformitate cu Anexa nr.2 „Modul de completare a Declarației cu privire la impozitul pe venit” la Ordinul MF nr.162 din 26.09.2018, care urmează a fi depusă în mod obligatoriu de următoarele categorii de contribuabili:

Conform art.1198 alin.(1) din Codul civil, prin contract de donaţie, o parte (donator) se obligă să majoreze din contul patrimoniului său

Contabilitatea de gestiune asigură utilizatorii interni cu informație veridică, relevantă și oportună despre costurile, cheltuielile, veniturile, procesele de normare, planificare, control și analiză a activității economice atât a entității în ansamblu, cât și a unităților structurale ale acesteia. În acest aspect, totalitatea elementelor contabile se delimitează prin unitățile structurale (subdiviziuni) potrivit cărora sunt localizate costurile, cheltuielile și veniturile. Prin reunirea elementelor contabile menționate se obține localizarea costurilor.

Se restituie TVA aferentă investițiilor capitale, în cazul în care are loc reparația capitală a imobilului luat în locațiune, în partea în care cheltuielile de reparație depășesc 15% de la valoarea locațiunii? În conformitate cu prevederile art.1011 alin.(11) din Codul fiscal (CF), prin derogare de la prevederile alin.(1), agenții economici care sunt înregistrați în calitate de plătitori de TVA şi care, începând cu 1 mai 2015, efectuează investiții (cheltuieli) capitale în clădiri de producţie (destinate producerii mărfurilor sau serviciilor) au dreptul la restituirea sumei TVA. Restituirea TVA nu se efectuează pentru clădiri de producție care se află în curs de execuție sau conservare, ci doar pentru clădirile de producție care sunt date în exploatare şi utilizate conform destinației lor finale.

La data de 1 aprilie anul curent a intrat în vigoare Legea nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar și pentru modificarea unor acte normative (în continuare Legea nr. 34/2024), lege care vine să stabilească cadrul normativ de bază privind efectuarea decontărilor aferente operațiunilor de plată pe teritoriul Republicii Moldova, modul și limitele de efectuare a decontărilor, controlul respectării noilor prevederi, precum și sancțiunile aplicabile.

O sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art. 6 din Legea contabilității nr. 113/20071 (Legea nr. 113/2007) sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea.   Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare. În acest articol ne-am propus să dezvăluim unul din procedeele importante ale managementului - inventarierea patrimoniului public din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Vom examina următoarele aspecte:

Serviciul Fiscal de Stat recomandă persoanelor fizice al căror venit anual se estimează a depăși suma de 360 000 lei să solicite de la contabilitatea de la locul de muncă neaplicarea scutirii personale și efectuarea recalculului obligațiilor la capitolul impozit pe venit, asigurându-se repartizarea parțială a sarcinii fiscale și în lunile rămase până la sfârșitul anului 2020 în vederea evitării presiunii fiscale integrale către data 30 aprilie 2021 (data limită de prezentare a Declarației și achitare a impozitului pe venit).      Amintim, modificările la art. 33 alin.1 din Codul fiscal au fost operate prin Legea nr. 122 din 16.08.2019 , acestea fiind puse în aplicare din 1 ianuarie 2020. 

Conform art. 5 pct. 5) Cod fiscal, rezident în scopuri fiscale este:

Ministerul Economiei și Dezvoltării Economice a elaborat proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Codului de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat.

În Monitorul Oficial din 22 septembrie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.344 din 13 septembrie 2023 cu privire la aprobarea Regulamentului privind eliberarea confirmării veniturilor obținute în Republica Moldova de persoanele fizice cetățeni ai RM.

În practică, este frecvent întâlnită situația în care un angajat activează la doi angajatori: unul ca loc de muncă de bază, iar celălalt prin cumul. Pot exista cazuri când salariatul dorește să înceteze activitatea la locul de muncă de bază și să desemneze locul de muncă prin cumul ca nou loc de muncă de bază. Această

Întrebarea ce ține de faptul aplicării ștampilei întreprinderii pe documentele primare încă mai apare la unii contribuabili. Pentru a explica dacă aceasta este o obligație sau o opțiune, reiterăm prevederile legislației în vigoare.   Potrivit art.3 pct.5 al Legii nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, întreprinderile şi întreprinzătorii nu sunt obligaţi să deţină şi să aplice ştampila proprie pe înscrisuri de orice natură. În cazul în care legislaţia prevede necesitatea aplicării ştampilei întreprinderii sau întreprinzătorului, cerinţa se consideră îndeplinită dacă înscrisul este semnat de persoana împuternicită de întreprindere sau de către întreprinzător.