În cazul reducerii temporare a activității cauzată de declararea stării de urgență, de asediu și de război sau declararea stării de urgență în sănătate publică, angajatorul poate stabili în mod unilateral timpul de muncă parțial, cu repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii, pentru cel puțin 25% din numărul salariaților din cadrul unității.   Autoritățile au elaborat un proiect de lege ce prevede completarea Codului muncii cu un articol ce va reglementa stabilirea timpului parțial de muncă de către angajator. Documentul este inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 17 septembrie curent.

Familia noastră s-a stabilit cu traiul peste hotare din anul 2019, fiind înregistrată căsătoria unei cetățence a Republicii Moldova cu un cetățean al altui stat. În luna martie 2020 în familie s-a născut un copil, care a primit cetăţenia statului străin. Acum ne aflăm în vacanţă în Moldova. Putem să solicităm stabilirea unor plăţi pentru copilul născut în altă ţară? Menţionăm că doar mama copilului este rezident al RM.   Pentru a oferi răspunsul la această întrebare, ținem cont de faptul că persoana care a adresat-o nu este angajată la o entitate economică  pe teritoriul Republicii Moldova, respectiv, nu achită contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat,

Proiectul  de lege prin care se propune susținerea deținătorilor de patentă, a căror activitate a fost sistată pe perioada stării de urgență, prin acordarea ajutorului de șomaj pe toată perioada în care aceștia nu își pot exercita activitatea a fost examinat în cadrul ședinței Executivului din 10 iunie 2020. Ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Veronica Dumbrăveanu, a reiterat că, prin Dispoziția nr. 25 din 5 mai 2020  a Comisiei pentru Situații Excepționale, s-a decis acordarea în perioada stării de urgență a ajutorului de șomaj unic în cuantum de 2775 lei titularilor patentei de întreprinzător și persoanelor fizice care desfășoară activități conform capitolelor 102 și 103 din Titlul II al Codul fiscal, cu condiția că în luna respective aceștia nu au realizat venit asigurat.  

 Salariaţii cu obligaţii familiale nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă în legătură cu maternitatea și paternitatea. Orice înţelegere prin care se urmăreşte renunţarea salariatului la drepturile sale de muncă sau limitarea acestora este nulă.

Întreprinderile și organizațiile necomerciale, care au instituit șomaj tehnic și/sau staționare conform prevederilor art. 80 și 801 din Codul muncii, pot beneficia de mecanismul de subvenționare stabilit prin Legea nr.69  cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative (art.II) până la 30 septembrie 2020.   Astăzi, 1 septembrie 2020, a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 653 din 26 august 2020, prin care termenul de aplicare a mecanismului de subvenționare este prelungit până la sfârșitul lunii curente, documentul fiind publicat în MO nr.221-225.

Concediul medical plătit se acordă tuturor salariaţilor în baza certificatului medical eliberat conform dispoziţiilor legale. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сondiţii de acordare a concediului medical plătit. Certificatul de concediu medical se eliberează pe zile calendaristice şi în cazurile în care incapacitatea temporară de muncă a survenit în timpul concediului de odihnă anual, în perioada de probă sau în ziua concedierii.

Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru a actualizat măsurile de susținere a comunității de afaceri și a persoanelor fizice, inclusiv angajați, în perioada stării de urgență.   Documentul reflectă informația despre măsuri, la situația din 24 iunie 2020.   Documentul poate fi vizualizat aici

În conformitate cu art. XX din Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, contribuabilii au dreptul la deducerea oricăror donaţii, atât în formă monetară, cât și nemonetară, efectuate pe parcursul anului 2020 pentru combaterea infecţiei cu Coronavirus (COVID-19) la conturile bancare deschise de Ministerul Finanţelor în acest sens sau către instituţiile medico-sanitare publice.   

Țările Baltice reprezintă o platformă de afaceri avantajoasă pentru Republica Moldova și pentru multe companii din țară ar putea deveni o oportunitate neexplorată anterior. Afirmația a fost făcută de către directorul Agenției de Investiții din Republica Moldova, Rodica Verbeniuc, în cadrul celei de-a 11-a ediții a evenimentului „Export Morning”, la care au fost prezentate oportunități și modalități de acces pe piețele Țărilor Baltice în scopul sporirii volumului de export și diversificării pieței.   Deși aceasta este ultima ediție din cadrul programului, în curând va fi lansată o nouă versiune a acestuia, pentru a continua asistența informațională și practică a exportatorilor autohtoni.

Compania activează în domeniul comerțului cu amănuntul. La momentul instituirii stării de urgență, în conformitate cu dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale a RM (CSE), entitatea a fost nevoită să-și sisteze activitatea ca urmare a restricțiilor antiepidemice impuse de autorități și, totodată, pe perioada stării de urgență nu a instituit șomaj tehnic și nici staționare.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a revizuit prognoza principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2021-2023, ținând cont de impactul pandemiei asupra economiei naționale. Amintim, aceasta a impus necesitatea de ajustare a prognozei evoluției PIB-ului până la -4,5% pentru anul 2020, a tendințelor în sectorul real (industrie, agricultură, investiții etc.), în comerțul exterior  pentru anii 2021-2023. Totodată, nota informativă conține  și prognoza indicatorilor remunerării muncii.   Conform estimărilor, veniturile populației vor scădea nu doar din contul remitențelor, dar și al plăților salariale, acestea fiind influențate de sistarea completă sau parțială a activităților din sectorul real al economiei,

Modul de întocmire şi prezentare a situațiilor financiare individuale este reglementat de următoarele acte normative: -Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr.287/2017); -Standardul Național de Contabilitate „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”, aprobat prin ordinul Ministrului Finanţelor nr.118 din 06.08.2013 (OMF nr. 118/2013);

În „Monitorul oficial” nr. 208-216 din 15.07.2022 a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 77 din 29.06.2022 cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe și activelor nemateriale pentru autorități/instituții bugetare (în continuare - OMF nr. 77/2022), care a intrat în vigoare din data publicării și se aplică în scopuri de evidență contabilă și raportare financiară doar pentru autoritățile/instituțiile bugetare.

Astăzi, 23 iunie curent, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a decis prelungirea stării  de urgenţă în sănătate publică pe întreg teritoriul Republicii Moldova până la data de 15 iulie 2020, cu posibilitatea de prelungire a termenului dat în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice. Hotărârea nr. 17

Ministerul Finanțelor a prezentat principalele măsuri de politică fiscală și vamală pentru anul 2021, în cadrul unei ședințe online cu participarea reprezentanților Asociației Business-ului European, Asociației Investitorilor Străini și Camerei de Comerț Americane din Moldova. În debutul evenimentului, Vicepremierul Serghei Pușcuța a salutat prezența reprezentanților mediului de afaceri și interesul manifestat pentru subiectele puse în discuție: „Ministerul Finanțelor a elaborat anumite repere pentru politica fiscală și vamală pentru anul 2021 și suntem la etapa definitivării acestor măsuri. Pentru noi sunt importante opiniile și recomandările Dvs, pentru ca documentul final să fie unul consolidat și să reflecte cât mai bine situația actuală”.

 Criza epidemiologică cauzată de COVID-19 a creat dificultăți în activitatea mediului de business, iar recuperarea sectorului va dura mai mult timp. Pentru a depăși efectele acestei crize sunt necesare eforturi comune atât din partea autorităților, partenerilor de dezvoltare, cât și mediului de afaceri.   Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) - Acordul între UE și Republica Moldova, ce urmărește o relație comercială preferențială, bazată pe condiții mutual avantajoase, este unul din instrumentele ce oferă oportunități în dezvoltarea afacerilor.  

Termenul de valabilitate a certificatelor de atestare tehnico-profesională a specialiştilor cu activităţi în construcţii va fi extins până la efectuarea instruirii şi atestării acestora în termen de 6 luni din momentul reluării activității de instruire şi a comisiilor de atestare. Extinderea termenului este propusă în contextul declarării stării de urgență în sănătate publică în perioada 16 mai – 30 iunie 2020 prin Hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr.10 din 15 mai 2020. Proiectul cu privire la reglementarea unor aspecte ce țin atestarea tehnico-profesională a specialiștilor cu activități în construcții este inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

În luna august 2017, creditorul X a formulat o cerere de intentare a procesului de insolvabilitate împotriva S.R.L. „G”, susținând că aceasta din urmă se află în incapacitate de plată. Prin Încheierea Curții de Apel Chișinău (CA) cererea introductivă în privința debitorului S.R.L. „G” a fost admisă, fiind instituită perioada de observație și desemnat un administrator provizoriu.  Acesta a prezentat instanței de insolvabilitate tabelul preliminar al creanțelor în privința debitorului și, în legătură cu lipsa totală a masei debitoare, a solicitat încasarea de la membrii organelor de conducere ale debitorului insolvabil a cheltuielilor procesului de insolvabilitate în sumă totală de 25421,90 lei, inclusiv 25069 lei cu titlu de onorariu al administratorului provizoriu și 352,90 lei – cheltuieli efectiv suportate de acesta.

Persoana fizică V. a procurat de la SRL „S” un telefon mobil, fapt confirmat prin bonul fiscal şi certificatul de garanție eliberat. În scurt timp V. s-a adresat la centrul de deservire al SRL „S” pentru reparația telefonului procurat anterior, fiind întocmit actul de primire-predare al telefonului. În act a fost reflectată problema invocată de consumator: „nu se deschide ecranul”, iar despre starea produsului primit de la consumator s-a specificat: partea din faţă: „bună”; partea din spate: „bună”, vicii vizibile nefiind depistate.   

Noțiunea de publicitate (reclamă) este definită în art. 1 al Legii nr. 1227/1997 cu privire la publicitate1, obiecte ale activităţii de publicitate fiind toate formele, metodele, purtătorii şi mijloacele de comunicare audiovizuală şi de altă natură, utilizate pentru transmiterea informaţiei publicitare consumatorilor de publicitate. Pentru o mai bună înțelegere a celor descries în continuare, reiterăm unele prevederi ale legislației în vigoare.   Publicitatea exterioară se realizează prin sisteme de comunicare vizuală ce includ afişe, panouri, standuri, instalaţii şi construcţii (situate separat sau pe pereţii şi acoperişurile clădirilor), firme tridimensionale, firme luminoase,