Conform art. 283 din Codul fiscal (CF), persoanele de vârstă pensionară beneficiază de scutire de plata impozitului pe bunurile imobiliare pentru obiectele impunerii cu destinație locativă, unde acestea şi-au înregistrat domiciliul (în lipsa domiciliului − reședința). Se aplică scutirea în cauză în cazul în care o parte din bunul imobil este cu destinație locativă iar altă parte — cu destinație comercială, dar conform datelor cadastrale destinația bunului imobil este menționat ca „construcţii cu funcţii comasate”? Suma impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice care nu sunt înregistrate în calitate de întreprinzător, potrivit art. 281 alin. (1) din CF, se calculează anual pentru fiecare obiect al impunerii, de către serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale ale primăriilor.

La încetarea activității, persoana fizică rezidentă care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal, depune la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat, în a cărei rază de activitate se află domiciliul indicat în buletinul de identitate a persoanei fizice,

Serviciul Fiscal de Stat continuă să promoveze spiritul de conformare a contribuabililor la prevederile legislației fiscale, utilizând în acest scop o gamă largă de instrumente orientate spre o deservire și tratare corectă a contribuabililor. Astfel, SFS a aprobat „Programul de conformare pentru anul 2020”, care prezintă principalele obiective și priorități în activitatea de conformare voluntară și forțată stabilite pentru anul 2020.

Potrivit art. 288 alin (1) din Codul fiscal, taxele locale reprezintă plata obligatorie efectuată la bugetul local. Totodată, cota taxelor locale se stabileşte de către autoritatea administraţiei publice locale în funcţie de caracteristicile obiectelor impunerii. Sistemul taxelor locale include: • taxa pentru amenajarea teritoriului; • taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;

Conform art.102 alin.(4) din Codul fiscal mărimea deducerii sumei TVA se determină lunar prin aplicarea proratei față de suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sunt utilizate pentru efectuarea livrărilor impozabile, precum şi celor scutite de TVA fără drept de deducere. Prorata lunară se aproximează, conform regulilor matematice, pînă la un semn după virgulă şi se determină prin aplicarea următorului raport:

Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova participă la cea de-a X-a ședință aniversară a Forumului Global al OCDE privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale (Forumul Global), care se desfășoară în perioada 26-27 noiembrie 2019 la Paris, Franța și întrunește circa 500 de participanți din 142 state. Țara noastră a devenit membru al Forumului Global în noiembrie 2016. În prezent, Serviciul Fiscal de Stat, în calitate de autoritate competentă, realizează schimbul de informații în scopuri fiscale, la solicitare, cu autoritățile fiscale partenere în baza a 50 de tratate bilaterale privind evitarea dublei impuneri și în baza Convenției multilaterale OCDE privind asistența administrativă reciprocă în materie fiscală (în vigoare pentru Republica Moldova din 01.03.2012), ai cărei semnatari sunt la etapa actuală 130 jurisdicții.

Este obligată întreprinderea care a efectuat livrări impozabile cu TVA în sumă de 100 mii lei, să se înregistreze ca subiect al TVA, dacă a efectuat, în aceiaşi perioadă, şi import de servicii în sumă de 1,15 mil. lei? Una din normele cunoscute din Codul fiscal (CF) este cea privind obligativitatea contribuabilului de a se înregistra ca subiect plătitor al TVA prevăzută la art. 112 alin. (1) din CF, conform căreia subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor și instituţiilor publice specificate la

Fondul de pensii facultative este fondul fără personalitate juridică, constituit prin contract de societate civilă încheiat în formă scrisă, care funcționează în baza principiului de finanțare prin capitalizare cu unicul scop – de a furniza pensii facultative. Acestea sunt prevederile proiectului de lege referitor la fondurile de pensii facultative, care a fost elaborat și înaintat spre consultări publice de către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) care, după aprobare și intrarea în vigoare a legii, va fi și autoritatea competentă de punerea acesteia în aplicare. Conform autorilor proiectului, acesta transpune Directiva (UE) 2016/2341 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale.

Potrivit pct.6 din Instrucțiunea privind modul de calculare şi achitare a plăţilor pentru emisiile şi deversările de poluanţi şi depozitarea deşeurilor (Anexa nr.3 la ordinul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului nr.15 din 22 ianuarie 2019)

Întreprinderea de Stat de Alimentație Publică „X” a achiziționat pe parcursul lunii producție agricolă (de exemplu: cartofi) de la o persoană fizică ce desfășoară activitate independentă. Apare oare obligația ca instituția publică să supună impozitării plățile menționate cu 5% potrivit art. 901 alin. (35) din Codul fiscal (CF) sau veniturile menționate se vor impozita conform cap. 102 din CF?

Serviciul Fiscal de Stat acordă atenție tuturor segmentelor economiei naționale cu risc sporit de neconformare fiscală, stabilind drept prioritare domeniile: • construcția; • agricultura; • restaurante și alte activități de servicii de alimentație; • transportul; • serviciile de înfrumusețare/îngrijire și sănătate; • întreținerea și repararea autovehiculelor; • comerțul cu ridicata a produselor alimentare.

Art.52 alin.(2) lit. b) din Codul fiscal stabilește ca cerință obligatorie pentru organizațiile necomerciale scutite de plata impozitului pe venit, ca în statut, în regulament sau într-un alt document de constituire să fie indicată interdicţia privind distribuirea mijloacelor cu destinaţie specială, a altor mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară sau a proprietăţii între fondatori şi membri ai organizaţiei sau între angajaţii ei, inclusiv în procesul reorganizării şi lichidării organizaţiei necomerciale.

Directorul SRL, fiind concomitent şi unicul asociat, a procurat o foaie turistică din contul întreprinderii. Aceste cheltuieli sunt nedeductibile. Se califică acestea ca cheltuieli personale? Se impozitează ca facilitate acordată de către angajator angajatului?

Вчера правительство Республики Молдова одобрило проект закона о некоторых мерах по поддержке населения в период чрезвычайного положения, в соответствии с которым во время действия ЧП лица, в том числе вернувшиеся из-за рубежа и получившие статус безработного в территориальных подразделениях по трудоустройству, ежемесячно получают пособие по безработице в размере 2775 леев, даже если у них нет страхового стажа, необходимого для получения пособия по безработице в соответствии с действующим законодательством.

Deoarece de la 1 ianuarie 2020, conform prevederilor Legii nr.122 din 16 august 2019 cu privire la modificarea unor acte legislative, creșterea de capital se va determina doar de către contribuabilii persoane fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova care nu practică activitate de întreprinzător, a apărut necesitatea modificării formularului UNIF18 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declarația), precum și a Modului de completare a acesteia. Serviciul Fiscal de Stat propune pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la modificarea Ordinului nr.456 al Serviciului Fiscal de Stat din 8 septembrie 2018 cu privire la aprobarea formularului respectiv și a modului de completare al UNIF18.

As vrea sa precizez dacă în cazul în care o companie prestează servicii (nu este magazin online) si site-ul urmează să fie conectat la un sistem de plati online (www.bpay.md), atunci automat site-ul devine sau nu un magazin online (cu necesitatea achitarii taxelor respective)? Pentru acceptarea plaţilor online prin intermediul cardului bancar trebuie ca compania să deţină casa de marcat şi să emită bon fiscal la fiecare comandă primită?

În conformitate cu art.369 alin.(1) Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozit unic îl reprezintă venitul din vînzări, înregistrat lunar în evidenţa contabilă. Mărimea venitului respectiv se determină în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate sau, după caz, ale IFRS, în condiţiile legislaţiei în vigoare.

În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (11) din Codul fiscal, cheltuielile aferente reparaţiei curente şi capitale a mijloacelor fixe ce nu corespund prevederilor alin.(2) se permit spre deducere în limita a 15% din suma calculată a locaţiunii, arendei sau redevenţei (plăţii pentru concesiune), suportată pe parcursul perioadei fiscale, iar în cazul cheltuielilor de reparaţie a mijloacelor de transport aerian internaţional – în mărime de 100% din suma calculată a ratei de leasing operaţional, suportată pe parcursul perioadei fiscale.

Compania rezidentă a RM beneficiază de serviciile portalului „booking.com” pentru prestarea serviciilor de cazare pe teritoriul RM. Serviciile acordate de acest portal se vor considera import de servicii la fel ca și în cazul celor prestate de Facebook și Google? La determinarea regimului fiscal privind TVA în cazul prestării serviciilor de către/către un rezident/nerezident al Republicii Moldova este necesar de a stabili locul livrării serviciilor.

Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.