Autoritățile își propun consolidarea capacităților Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței (APCSP) pentru ca aceasta să poată răspunde tuturor provocărilor din domeniul de competență prin activități eficiente de supraveghere a pieței, dar și pentru a facilita crearea unui mediu de afaceri competitiv pentru toți agenții economici.   Astfel,  Ministerul Economiei a elaborat  proiectul de hotărâre de Guvern cu privire la organizarea și funcționarea Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor, ce urmează a fi creat prin reorganizarea APCSP și care va avea un efectiv-limită de 63 de unități de personal.

Clauze contractuale prin care părțile își stabilesc interdicții, directe sau indirecte, de a cumpăra sau de a vinde produse/servicii de la sau către un terț; solicitarea și oferirea de reduceri comerciale pentru produsele social importante de primă necesitate conform listei aprobate de Guvern; condiționarea impusă furnizorului să nu vândă produsul altor comercianți la un preț mai mic decât cel la care i-l vinde lui; condiționarea impusă comerciantului privind păstrarea unui anumit preț de raft se propune a fi definite ca lovite de nulitate.   Aceste prevederi sunt incluse în proiectul modificărilor la Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010) elaborat de către Ministerul Economiei și examinat în cadrul ședinței grupul de lucru al Comisiei de Stat

Conform art. 2 din Legea nr. 104 din 18.06.2020 cu privire la rezervele de stat și de mobilizare (în continuare - Legea nr. 104/2020), rezervele de stat ­reprezintă fondul special de bunuri materiale, preponderent cu destinaţie civilă, creat la depozitele Agenției Rezerve Materiale şi ale agenţilor economici în scopul asigurării necesităţilor de mobilizare pe timp de asediu şi de război, intervenirii operative a statului pentru protecţia populaţiei şi a teritoriului, asigurarea funcţionării stabile a economiei naţionale şi apărării ţării în situaţiile de urgenţă/excepţionale, în cazul apariţiei unor fenomene sociale sau economice, atentatelor teroriste, precum şi în scopul acordării ajutorului umanitar şi contribuirii la stabilitate în sectoarele economiei naţionale în cazul apariţiei unor disfuncţionalităţi.

Inițiativa legislativă înregistrată în Parlament de un grup de deputați presupune completarea Codului muncii (CM) cu noțiunea „formule flexibile de muncă” prin care se subînțeleg programe de muncă care le oferă posibilitatea salariaților să-și adapteze programul de lucru, inclusiv prin utilizarea muncii la distanță, a regimului flexibil de muncă, timpului de muncă parțial sau a săptămânii de lucru comprimată.   În condițiile aprobării proiectului în redacția propusă, formulele flexibile de muncă se vor institui prin acordul dintre salariat şi angajator, la solicitarea salariatului sau a angajatorului, atât la momentul angajării, cât și după încheierea contractului individual de muncă. Acestea se vor referi  la flexibilitate:

Prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil). Contractul de locațiune a unui bun imobil sau mobil dintre persoanele juridice şi persoanele fizice

Specialiștii în domeniul tehnologiei informației ar putea beneficia de viză de lungă ședere.  Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi, 18 mai, proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Regulamentului cu privire la eliberarea vizelor,  prin care se propune completarea tipurilor de viză cu noi categorii, inclusiv viza de lungă şedere pentru activitățile în domeniul tehnologiei informației.   Potrivit proiectului, aceasta va putea fi eliberată la prezentarea următoarelor documente:

Prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 34 din 29.03.2023 (în continuare – OMF nr. 34/2023) au fost efectuate modificări și completări la Planul de conturi contabile în sistemul bugetar și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 216 din 28.12.2015 (în continuare – OMF nr. 216/2015).

Fenomenul salariilor „în plic” și desfășurarea muncii „la negru” se referă la practicile ilegale și neregulate în cadrul unui raport de muncă, care, în rezultat prejudiciază economia și societatea în întregime,

Termenul de implementare al Programului de atragere a remitențelor în economie „PARE 1+1”, care expiră în anul curent, va fi extins până în anul 2024, iar componența instituțională a Comitetului de supraveghere al Programului va fi actualizată. Ieri, 29 decembrie, Executivul a aprobat proiectul de modificare a Hotărârii de Guvern nr. 972/2010.   Reamintim că Programul „PARE 1+1” este destinat lucrătorilor migranţi şi/sau rudelor de gradul I ai acestora care doresc să investească în lansarea sau dezvoltarea unei afaceri proprii.

Cererile de înregistrare cu statut de șomer vor putea fi depuse în regim online, iar evidența electronică a persoanelor înregistrate cu acest statut și a beneficiarilor de ajutor de șomaj va putea fi efectuată prin intermediul sistemului informațional „Înregistrare cu statut de șomer” (SIA ÎSȘ). Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea conceptului sistemului și a Regulamentului privind organizarea și funcționarea acestuia a fost aprobat în ședința Executivului din 3 noiembrie curent.   Prin instituirea acestui sistem autoritățile urmăresc asigurarea necesităților informaționale ale actorilor implicați în procesul de înregistrare cu statut de șomer și stabilirea dreptului la ajutor de șomaj.

Şomajul tehnic reprezintă imposibilitatea temporară a continuării activităţii de către angajator, unitate sau de către o subdiviziune interioară a acesteia: a) pentru motive economice obiective;b) ca urmare a declarării stării de urgență, de asediu și de război;c) ca urmare a restricțiilor impuse în starea de urgență în sănătatea publică.   Executivul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea Codului muncii al Republicii Moldova nr.154/2003.  Potrivit documentului, în cazul declarării șomajului tehnic conform prevederilor citate supra, indemnizația poate fi plătită, parțial sau integral, din bugetul de stat,

Cadrul normativ în vigoare aplicabil începând cu 1 ianuarie 2023 stabileşte limita minimă a contribuţiilor de asigurări sociale. Spre deosebire de perioadele anterioare, unde exista un plafon maxim al contribuţiei individuale de asigurări sociale, actualmente legislaţia prevede un plafon minimal al contribuţiei datorată de angajator

Certificatul de origine nepreferențial va fi perfectat în format electronic, cu utilizarea platformei online a Camerei de Comerț și Industrie (CCI) www.client.chamber.md, ceea ce presupune excluderea blanchetelor speciale. În acest sens, Ministerul Economiei a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea HG nr.1599/2002 cu privire la regulile de origine a mărfurilor. Documentul fost examinat în cadrul ședinței secretarilor generali ai ministerelor.   Reamintim, CCI, cu suportul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, a dezvoltat un modul nou dedicat certificatului de origine nepreferențial (CO), care prevede eliberarea acestuia în format digital. Soluția prevede

Autoritățile au elaborat noul concept al Programului „START pentru TINERI: o afacere durabilă la tine acasă”. Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea acestuia a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali și, ținând cont de actualizarea documentului, prevede abrogarea HG nr. 973/2018 prin care a fost aprobat Programul actual. Programul va fi implementat în continuare de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).   Astfel, se propune extinderea termenului de implementare de la 2 la 3 ani, precum și excluderea criteriului obligatoriu de participare la Componenta „Instruire și consultanță antreprenorială”.

Rezidenții parcului IT, fiind înregistrați și având sediul (adresa juridică) în RM, desfășoară activitate inclusiv prin intermediul salariaților care prestează munca la distanță pe teritoriul RM și/sau în afara acestuia. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii acordate

Serviciile înregistrate în Registrul de stat al serviciilor publice vor fi prestate cetățenilor, în mod prioritar, electronic, prin intermediul ghișeului unic, cu utilizarea portalului guvernamental al serviciilor publice.   În MO din 4 februarie curent a fost publicată Legea nr. 234 din 23 decembrie 2021 cu privire la serviciile publice, ce va reprezenta cadrul normativ pentru prestarea serviciilor publice, asigurând accesibilitatea, calitatea serviciilor și eficiența prestării acestora, cu realizarea unui echilibru între satisfacerea intereselor beneficiarilor de servicii publice și a interesului public.

În Monitorul Oficial de astăzi, 1 aprilie curent a fost publicată Hotărârea de Guvern  nr. 203 din 30 martie 2022 pentru aprobarea proiectului de lege privind identificarea electronică și serviciile de încredere.  Documentul are ca scop asigurarea funcţionării pieţei naţionale în domeniul de securitate, stabilind cadrul juridic pentru semnăturile electronice, precum și pentru noi servicii aferente, precum sigiliile electronice, mărcile temporale electronice, documentele electronice, serviciile de distribuție electronică înregistrate și serviciile de certificare pentru autentificarea unei pagini web.   În sensul proiectului, serviciul de încredere reprezintă un serviciu electronic,

Proiectul modificărilor la Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice este înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă și prevede completarea Legii cu un articol ce va reglementa expres aplicabilitatea contractelor de mica valoare.   În momentul de față acest tip de achiziții este prevăzut în actele normative aprobate de Guvern, iar aplicarea prevederilor, în opinia experților, este ambiguă și incertă, regulile fiind utilizate neuniform. Autorul inițiativei consideră că prin ajustarea legislației va fi asigurată transparentizarea procedurilor de achiziții publice.

Art.120 lit.a) și b) din Codul fiscal stabilește subiecţi ai impunerii cu accize –antrepozitarul autorizat care produce şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul RM, precum și persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor. Potrivit art.122 alin.(3) lit.a) din CF, mărfurile sunt supuse accizelor la momentul expedierii (transportării) acestora din antrepozitul fiscal.   Astfel, luând în considerare cele expuse, persoanele juridice ce nu produc şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul RM nu sunt subiecți ai impunerii cu accize, cu excepția persoanelor juridice care importă mărfuri supuse accizelor.

Prin contract de comodat o parte (comodant) se obligă să transmită cu titlu gratuit un bun în folosinţă celeilalte părţi (comodatar), iar aceasta se obligă să restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat (art. 1234 alin. (1) din