Salariul mediu net din România, de 1.705 lei (384 euro) net pe lună este de patru ori mai scăzut decât cel al angajaţilor din Spania şi de cinci ori mai mic decât al celor din Italia sau din Germania, arată datele centralizate de ZF. Nevoia de venituri mai mari a „trimis“ peste 2,3 milioane de români la muncă în străinătate, iar fenomenul migraţiei nu va putea fi oprit, spun specialiştii.

Compania germană Lidl a anunțat un concurs de recrutări, care se adresează tinerilor absolvenţi de studii superioare, inclusiv și celor de la Chișinău. Acesta este un program de management training, la finalul căruia, cei care reuşesc să promoveze un test pot avea şansa să ocupe poziţii importante în cadrul Lidl România. Recent, o echipă a companiei s-a aflat în țara noastră pentru a prezenta acest program.

Aproape 70% dintre germani vor să muncească până la 35 de ore pe săptămână, potrivit unui sondaj realizat de sindicatul IG Metall în rândul a 500.000 de persoane, membre sau nu ale organizaţiei. Potrivit sondajului, 45% dintre persoanele intervievate vor o săptămână de lucru de 35 de ore, 18,5% vor să muncească între 21 de ore şi 34 de ore, iar 4,8% mai puţin. În prezent, 17,9% dintre participanţii la cercetare muncesc 35 de ore, iar circa 9% mai puţin.

Aproape jumătate dintre economiile din zona euro nu au înregistrat creştere economică în al doilea trimestru al acestui an, relevă datele unei recente analize a companiei internaţionale de consultanţă PwC, dată joi publicităţii. Pe de altă parte, câteva dintre statele de la periferia zonei euro au în prezent o creştere economică mai rapidă decât cea a motorului economic franco-german.

Republica Moldova continuă să sporească volumul exportului în statele UE. Exportul în unele țări europene, în semestrul I al anului 2014, au crescut de cîteva ori, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, transmite NOI.md. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, exportului moldovenesc în statele UE, în ianuarie-iunie 2014, a constituit 620,8 milioane de dolari, fiind în creștere cu 21,4% față de perioada similară a anului precedent. Ponderea UE în volumul total al exportului moldovenesc a crescut de la 45% pînă la 53%.

În 2013, mărfurile moldovenești au fost expediate către 111 de piețe de destinație, astfel marcând o creștere de la mai puțin de 80 în anul 2000. Exporturile Moldovei reflectă schimbarea în sofisticarea tehnologică de-a lungul timpului. În special, cota exporturilor cu o tehnologie medie a crescut substanțial în ultimul deceniu, în timp ce exporturile bazate pe resurse și-au pierdut din importanță.

Blocul chirurgical al Spitalului raional Orhei a fost conectat recent la un sistem solar de producere a apei calde. Acesta a fost instalat în urma realizării unui proiect regional privind creşterea eficienţei energetice a instituţiei medicale nominalizate, transmite Moldpres.

Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova în ianuarie-septembrie 20141),2) Biroul Naţional de Statistică relatează că, exporturile de mărfuri realizate în luna septembrie 2014 s-au cifrat la 184,9 mil. dolari SUA, cu 4,9% mai mult faţă de luna precedentă şi cu 6,2% mai puţin — comparativ cu luna septembrie 2013.

Miniştrii de Finanţe ai Uniunii Europene au discutat sâmbătă soluţii pentru finanţarea economiei comunitare cu sume de ordinul miliardelor de euro fără să crească datoriile, ei analizând opţiuni de la crearea unei pieţe de capital pan-europene până la înfiinţarea unui fond uriaş de investiţii. Pe fondul redresării economice fragile din cea mai gravă criză financiară din ultima generaţie, miniştrii de Finanţe au însărcinat Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) să redacteze o listă de proiecte care să creeze creştere şi să decidă cum să fie finanţate, relatează Reuters.

Pe data de 1 octombrie, Biblioteca Publică B. P. Hașdeu a găzduit evenimentul de lansare a Lunii Securității Cibernetice. Evenimentul se află la cea de-a treia ediție și este organizat de Executivul Republicii Moldova, la inițiativa Centrului de Guvernare Electronică, în contextul Lunii Europene a Securității Cibernetice, care este cel mai important demers european de creștere a nivelului de informare și de conștientizare a publicului asupra amenințărilor de această natură.

Statele membre ale G20 vor să elimine portiţele care fac posibilă încă evaziunea fiscală. În acest fel, concernele multinaţionale vor fi silite să-şi plătească taxele. În plus, liderii celor mai mari ţări industrializate şi emergente îşi propun să stimuleze relansarea economiei globale. Statele G20 au decis măsuri concrete de combatere a evaziunii fiscale practicate de marile concerne multinaţionale, în urma căreia miniştrilor de Finanţe din întreaga lume le scapă anual printre degete nişte sume colosale.

Compania aeriană germană Lufthansa va introduce din septembrie o suprataxă de 16 euro pe fiecare bilet de avion vândut prin site-uri neafiliate, în scopul creşterii profitului, potrivit unui comunicat oficial citat de Reuters.

Într-un editorial pentru Financial Times jurnalistul economic Wolfgang Münchau demontează ideea Bundesbank că prin majorări salariale s-ar revigora cererea internă a Germaniei şi s-ar rezolva astfel o parte din problemele celei mai mari economii europene şi ale zonei euro şi propune în schimb mai multă relaxare monetară şi suspendarea pactului fiscal, cel prin care statele europene s-au obligat să respecte o disciplină bugetară strictă.

Zona euro a înregistrat un excedent al balanţei comerciale de 21,2 miliarde de euro în iulie, comparativ cu un plus de 18 miliarde de euro în perioada similară din 2013, în timp ce Uniunea Europeană a obţinut un excedent de 1,7 miliarde de euro, faţă de un plus de 10,8 miliarde euro în iulie 2013, conform datelor preliminare publicate luni de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat). În topul partenerilor comerciali, în perioada ianuarie-iunie 2014, excedentul balanţei comerciale a UE a crescut pe relaţia cu SUA (49 miliarde euro, comparativ cu 44,4 miliarde euro în perioada similară din 2013), a scăzut pe relaţia cu Elveţia (22,6 miliarde euro comparativ cu 44,5 miliarde de euro ) şi Turcia (9,7 miliarde de euro comparativ cu 14,7 miliarde de euro), scrie Agerpres.

După ce a promovat crea­rea unei uniuni energetice pentru întă­rirea poziţiei Europei în negocierile cu Rusia, Polonia, un stat care a început să se afirme puternic pe plan internaţional, propune acum infiinţarea unui fond comunitar de 700 de miliarde de euro pentru investiţii în proiecte paneuropene de infrastructură. Scopul este ca UE să evite un deceniu pierdut în ceea ce priveşte creşterea şi o „generaţie pierdută“ de tineri care nu-şi pot găsi locuri de muncă.

Banca Centrală Europeană a publicat lista instituțiilor de credit din zona euro pe care le va supraveghea în mod direct. Acestea nu vor mai fi supravegheate de către băncile centrale ale țării gazdă, iar printre ele sunt și companiile-mamă a trei bănci din Moldova. BCE a publicat pe 4 septembrie 2014 lista instituțiilor de credit care vor fi supravegheate direct de Banca Centrală Europeană. Printre cele 120 de companii selectate de BCE sunt și trei grupuri bancare care au bănci-fiice în Republica Moldova.

Perspectivele pentru majoritatea economiilor avansate se stabilizează, deşi Germania şi Japonia arată semne de încetinire, potrivit unui raport publicat luni de Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), transmite Reuters. Indicatorul compozit CLI calculat de OECD pentru cele 33 de state membre ale organizaţiei s-a menţinut în iunie la 100,5 puncte, depăşind media pe termen lung de 100 de puncte.

Viceministrul Economiei Octavian Calmîc a participat la Business Forumul pentru Europa de Est 2014, care s-a desfăşurat ieri, la Berlin, relatează Moldpres. Printre organizatorii evenimentului se numără Ministerul Federal al Economiei şi Energiei al Germaniei, Asociaţia Economiei Germane pentru Cooperare cu Europa de Est, care sărbătoreşte cea de-a 25-a aniversarea de la fondare. La forum au participat reprezentanţi ai mediului politic, economic şi diplomatic din mai multe ţări.

Investițiile străine directe acumulate în economia Republicii Moldova, la sfîrșitul trimestrului I al anului 2014, au constituit 3 miliarde 677,57 milioane de dolari SUA sau cu 5,6% mai mult, comparativ cu perioada similară a anului precedent, transmite NOI.md. Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, investițiile acumulate în capitalul acționar și profitul reinvestit în valoare netă au crescut pe parcursul unui an cu 5,2% — de la 2 mld. 600,14 mil. dolari la sfîrșitul lunii martie 2013 pînă la 2 mld. 736,2 mil. dolari la sfîrșitul lunii martie 2014.

Pe parcursul ultimilor cinci ani, suportul din partea Uniunii Europene doar prin granturi se ridică la aproape 500 de milioane de euro, a declarat viceministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Iulian Groza în cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă. Oficialul a precizat că, în mare că banii au fost direcționați pentru proiecte de infrastructură și susținerea reformelor.