Identificarea  măsurilor suplimentare de subvenționare a locurilor de muncă și încadrare a factorului uman în câmpul muncii în Republica Moldova, precum și susținerea agenților economici, organizațiilor necomerciale în eforturile depuse pentru crearea locurilor de muncă reprezintă necesități caracteristice pieței muncii din țara noastră. Provocările existente pe piața muncii, și anume migrația, îmbătrânirea populației, situația epidemiologică sunt elemente specifice pentru situația actuală, a căror amploare necesită a fi diminuată în limita posibilităților și resurselor financiare disponibile.  

În cadrul ședinței de ieri, 4 decembrie, Cabinetul de miniștri a dat aviz pozitiv pentru un proiect de lege ce se referă la modificarea art.29 din Legea cu privire la asigurări. Proiectul vine cu modificarea procedurilor ce reglementează modul de vânzare de către companiile de asigurare a acțiunilor noi emise drept rezultat al anulării acestora pe motivul nerespectării cerințelor de calitate a acționariatului.

În ultimii 15 ani, Republica Moldova a beneficiat de suport din partea USAID în implementarea proiectelor pentru dezvoltarea a patru sectoare-cheie ale economiei naționale: vinificație, industria ușoară, TIC și turism. La finele anului 2019 a fost realizată o evaluare sectorială a acestor domenii. Studiul conține tablouri de bord bazate pe date statistice din Moldova și, în comparație, din alte țări, pentru a analiza nivelul de competitivitate și traiectoria de dezvoltare a țării, include și o analiză SWOT pentru fiecare dintre industrial vizate, oferă modele de avantaje competitive, precum și recomandări pentru fiecare sector.

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

Cuantumul finanțării unui proiect cultural desfășurat de organizațiile necomerciale se stabilește la 80% din costul acestuia, dar nu mai mult de 200 mii lei pentru un proiect. Contribuția ONC la realizarea proiectului este de 20% din costul aprobat, asigurate din surse proprii sau prin cofinanțare. În Monitorul Oficial din 8 noiembrie curent a fost publicată Hotărârea cu privire la modul de finanțare din bugetul de stat a proiectelor culturale desfășurate de organizațiile necomerciale și la abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 834/2014. Regulamentul stabilește modul de susținere financiară din bugetul de stat a ONC în scopul încurajării proiectelor culturale, a potențialului creativ, precum și al formării condițiilor adecvate pentru desfășurarea activităților culturale promovate de societatea civilă și integrarea acesteia în procesul de realizare a obiectivelor naționale în domeniul culturii.

Veteranii de război vor fi incluși în categoria persoanelor asigurate de către Guvern în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală. Guvernul a aprobat ieri, 4 martie, un proiect de hotărâre de Guvern ce are ca scop protecția socială a veteranilor de război și a membrilor familiilor celor căzuți pe câmpul de luptă. Astfel, se propune includerea acestora în categoria persoanelor specificate în art.4 al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală.

Republica Moldova își va putea consolida capacitățile vamale și informaționale pentru alinierea la proiectul pilot intermodal E-TIR pe coridorul Kazahstan, Azerbaijan, Georgia și Ucraina. Aceasta este una din oportunitățile oferite de utilizarea pre-declarării electronice prinmodulul TIR-EPD, în cadrul sistemului ASYCUDA WORLD. Evenimentul de relansare al modului a avut loc ieri, 7 decembrie 2018. Relansarea acestuia este posibilă la inițiativa Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto (AITA), în colaborare cu Serviciul Vamal și cu compania IT BASS Systems, prin cofinanțarea din partea Programului USAID Reforme Structurale în Moldova.

Astăzi Guvernul și-a asumat răspunderea asupra a patru proiecte de legi. Primul ține de  modificarea Legii nr. 270/2018  privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și vizează salariile personalului medical, care urmează a fi majorate în câteva etape. Astfel, începând cu 1 septembrie curent, salariile acestora vor fi majorate cu 30%, iar ulterior, de la 1 ianuarie 2021, cu încă 30%. Totodată, în prima jumătate a anului viitor este preconizată o altă majorare – cu 40%.  

Guvernul va aproba în câteva zile un proiect de lege ce vizează unele măsuri de susținere a mediului de afaceri. Astfel, va fi introdus moratoriu asupra tuturor controalelor de stat, pe perioada stării de urgență. În această perioadă, se va suspenda controlul fiscal, financiar, privind calitatea produselor/serviciilor, parametrii tehnologici şi/sau cerinţele specifice pentru genul de activitate desfăşurat, precum și controlul privind respectarea normelor de protecţie a muncii. Totodată, se propune anularea obligativității efectuării auditului obligatoriu al situaților financiare individuale pentru anul 2019 pentru entitățile economice mijlocii și mari.

Serviciul Fiscal de Stat ar putea efectua activități speciale de investigație pentru anumite infracțiuni. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte legislative, ce are ca scop extinderea atribuțiilor SFS pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor economice. Astfel, potrivit proiectului, prin completarea Codului de procedură penală cu art. 2692, autoritatea fiscală, similar Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Vamal, Centrului Naţional Anticorupţie, ar putea efectua activități speciale de investigație pentru următoarele infracțiuni:

Mâine, 25 octombrie 2019, va apărea de sub tipar nr. 310-313 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova:

La importul mărfurilor de către parteneri în cadrul proiectului de parteneriat public-privat pentru proiectarea și construcția arenei polivalente de interes național, se vor aplica un șir de scutiri. În Monitorul Oficial din 25 ianuarie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal nr. 524-O din 30 noiembrie 2018 cu cu privire la completarea anexei nr.11 la Ordinul nr.346-O din 24.12.2009 „Referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu”.

În condițiile stării de urgență, perioadă în care interacțiunile dintre consumator și piață au devenit mai restricționate, comerțul electronic a devenit o alternativă. În același timp, mediul de afaceri se confruntă cu o serie de constrângeri în acest context, cum ar fi nivelul de informare scăzut despre oportunitățile oferite de comerțul on-line pentru accesarea directă și rapidă a consumatorilor de bunuri și servicii, insuficiență de informare privind metodele de interacțiune la distanță, procedurile vamale și fiscale complexe pentru promovarea e-Comerțului și e-Exporturilor, competiția lentă și insuficiență de oferte pentru serviciile de procesare a plăților online și piața subdezvoltată de curierat.   Pentru depășirea acestora, Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat  foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic. Acțiunile incluse în document au fost discutate în cadrul unei ședințe online organizate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

Părintele, inclusiv cel adoptiv, care exercită în mod efectiv creșterea și educarea a patru și mai mulți copii, pentru perioada în care cel puțin un copil are vârsta de până la 18 ani ar putea fi asigurat în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală. La moment, art.4, lit. m) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală prevede că sunt asigurate doar mamele cu patru și mai mulți copii. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea acestor prevederi. Proiectul este elaborat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în comun cu Compania Națională de Asigurări în Medicină în vederea executării Hotărârii Curții Constituționale nr.3 din 18 ianuarie 2019, prin care este constatată existența unui tratament diferențiat în materie de acordarea a dreptului la AOAM din contul statului în raport cu tații și părinții adoptivi.

Prima parte   Situațiile financiare   Reprezentanța/nerezidentul întocmește situaţii financiare în baza informaţiilor contabile după reflectarea rezultatelor inventarierii și prezintă situaţii financiare conform prevederilor Legii nr. 287/2017 și Indicaţiilor metodice. În cazul modificării datei de raportare și prezentării situaţiilor financiare pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă de un an, reprezentanța/nerezidentul va dezvălui:

Organizațiile de creditare nebancară (OCN) reprezintă entități care potrivit Legii nr.1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară (Legea nr.1/2018) au dreptul să desfășoare cu titlu profesional doar activități de creditare nebancară, și anume: acordarea de credite nebancare și leasing financiar. În ultimii ani, OCN au devenit o alternativă tot mai răspândită de accesare a resurselor financiare necesare, în special în rândul persoanelor fizice, fapt ce se explică prin rapiditatea și simplitatea procedurii de obținere a împrumuturilor. Comparativ cu băncile comerciale, la solicitarea unui credit în cadrul OCN, nu este obligatoriu prezentarea confirmării veniturilor obținute, termenul de examinare a

Perspectivele dezvoltării industriei IT în Republica Moldova, dar și aspectele generale ale lansării activității parcurilor pentru tehnologia informației au fost discutate în cadrul Business-forumului Gov4ICT, organizat de Ministerul Economiei și Infrastructurii și Asociația Națională a Companiilor din domeniul TIC, prin care autoritățile și-au propus să inițieze procesul de creare a parcurilor IT. Crearea parcurilor IT este un obiectiv prioritar pentru Guvern, a menționat prim-ministrul Pavel Filip, prezent la eveniment, care s-a referit la etapa de planificare și elaborare a Legii cu privire la parcurile pentru tehnologia informației, precum și la obiectivele Strategiei Moldova Digitală 2020 și a Strategiei pentru sporirea competitivității industriei IT.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat un proiect de lege prin care propune revizuirea condițiilor de acordare a dreptului la pensie judecătorilor în vederea diminuării discrepanței și asigurării echității sociale. Astfel, se propune ca, începând cu 1 iulie 2020, vârsta de pensionare pentru judecători să fie stabilită de 50 de ani 6 luni atât pentru bărbați cât și pentru femei, iar ulterior, în fiecare an, vârsta de pensionare să fie majorată eşalonat, până la atingerea vârstei de 63 ani.

Vârsta tinerilor fermieri care se pot încadra în programul de acordare a subvențiilor în avans va fi extinsă de la 35 la 40 de ani. Executivul a aprobat ieri un proiect de lege ce prevede modificări la Legea cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturi și mediului rural. Proiectul are ca scop optimizarea și eficientizarea politicii statului în domeniul subvenționării în agricultură.

Vârsta maximă a solicitanților care pot aplica la Programul „Prima Casă” ar putea fi extinsă de la 45 până la 50 de ani. Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul Hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii privind unele măsuri în vederea implementării Programului de stat „Prima Casă”. Prin acest proiect se urmărește extinderea categoriilor de beneficiari care pot aplica la Programul de stat „Prima casă”, ceea ce va determina reducerea migrației și menținerea forței de muncă, precum și reducerea fenomenului economiei tenebre prin creșterea ratei de angajări oficiale în economia națională și transparentizarea salarizării.