În cadrul ședinței din 4 martie curent Executivul a dat aviz negativ proiectului de lege privind completarea și modificarea Codului fiscal, înaintat de un grup de deputați cu titlu de inițiativă legislativă. Astfel, cu privire la propunerea de a permite deducerea cheltuielilor în baza documentelor electronice, inclusiv în baza bonurilor de casă, Guvernul menționează că, potrivit art. 11 alin. (1) și alin. (5) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017), faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, care sunt întocmite atât pe suport de hârtie, cât și în formă electronică și au aceeași putere juridică. Astfel, în opinia membrilor Cabinetului de miniștri, pentru asigurarea corectitudinii deducerii cheltuielilor este necesară respectarea normelor menționate supra.

Rezultatele cercetării „Influența pandemiei COVID-19 asupra gospodăriei” în trimestrul II 2020 denotă că mărimea veniturilor disponibile per persoană diferă pe grupuri de gospodării în funcție de faptul dacă acestea s-au confruntat cu dificultăți în perioada pandemiei, constată Biroul Național de Statistică. Analiza a fost realizată de BNS cu suportul partenerilor de dezvoltare (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și Băncii Mondiale).   Astfel, respondenții gospodăriilor care și-au pierdut locul de muncă dispun de venituri cu 37,4% mai mici în raport cu membrii gospodăriilor care și-au menținut locul de muncă.

Studiu de caz: Persoana fizică X,  cetățean și rezident fiscal  al Republicii Moldova, a obținut în anul 2020 venituri din locațiunea unui apartament în străinătate, care îi aparține cu drept de proprietate, în sumă de trei mii euro. Urmează a fi declarate aceste venituri și în Republica Moldova?   Potrivit prevederilor alin. (1) art.14 din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător îl constituie venitul din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea în RM, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, precum și venitul din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara RM.  

Caracterul global al proceselor social-economice contemporane, globalizarea procesului de producere (mărfuri, servicii) necesită comparabilitatea și coerența informațiilor statistice, prezentate de către diferite țări, precum și de către diverse organisme internaționale. Unul dintre aspectele importante ale soluționării problemelor comparabilității informațiilor la nivel internațional este armonizarea sistemelor statistice naționale cu standardele internaționale, în special, armonizarea clasificărilor naționale atât pe verticală (nivel mondial, european, național), cât și pe orizontală (cu alte sisteme), care asigură coerența reciprocă a fluxurilor de informații cu scop funcțional diferit.

Acțiunile suplimentare ce au ca scop facilitarea implementării Legii 105/2018 cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă și asigurarea de șomaj, precum și sporirea calității serviciilor și măsurilor de ocupare a forței de muncă prestate de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă în vederea aplicării noilor prevederi adoptate prin Legea nr.137/2020 au fost examinate  în cadrul unei ședințe a Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător pe lângă Ministerul Economiei și Infrastructurii.  

În curând va apărea de sub tipar ediția nr. 5(60) a P.P. „monitorul fiscal FISC.md”  în care, ca de obicei, vă propunem materiale relevante, actuale și necesare pentru activitatea contabililor, auditorilor, experţilor în domeniul fiscal, analiştilor economici etc.   Noutatea acestui număr este rubrica Sectorul agrar, în care ne-am propus să vă oferim răspunsuri la întrebările legate de particularitățile ținerii evidenței contabile în acest domeniu.

În acest articol vom răspunde la întrebarea care dintre ele reprezintă export de servicii și oferă dreptul la restituirea TVA.   Aprecierea unui anumit serviciu drept export de servicii este important în contextul aprecierii livrărilor ca fiind scutite de TVA cu drept de deducere și în situațiile în care este solicitată restituirea TVA din buget aferent acestor livrări.   Conform prevederilor art.104 lit.a) din Codul fiscal (CF), se scutesc de TVA cu drept de deducere  mărfurile și serviciile pentru export. Export de servicii, potrivit art.93 pct.11 din CF, reprezintă prestare de către persoane juridice şi fizice rezidente ale RM persoanelor juridice şi fizice nerezidente ale RM de servicii al căror loc de livrare nu este RM.

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

La entitățile avicole cu ciclu închis de producție puișorii eclozionați din secțiile de incubație timp de 12 ore sunt transferați în etapa de creștere a tineretului

Anul 2021, este al patrulea exercițiu (după anii 2018, 2019 și 2020) în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților Parcului pentru tehnologia informației. În momentul de față, anul 2021 nu a venit încă cu modificări în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților „Moldova IT Park” – actualmente unicul parc pentru tehnologia informației din Republica Moldova. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 18, alin.  (1) din Legea nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (Legea nr. 77/2016), activitatea

Astăzi, 15 decembrie 2020,  a avut loc inaugurarea oficială a expoziției Expo Business Moldova 2020 cu sloganul „Ai încredere în produsele noastre”, fiind și prima expoziție virtuală desfășurată în Republica Moldova. Expoziția se desfășoară pe o platformă nouă, unică de acest gen pentru țara noastră, concepută de Camera de Comerț și Industrie cu suportul partenerilor de dezvoltare.    Luând în considerare situația creată de Covid-19 în toată lumea, formatul virtual al expoziției va permite contactarea potențialilor investitori și parteneri străini și va contribui la încheierea acordurilor noi de colaborare, amplificarea celor existente și crearea posibilității de export.

Gradul de acoperire a creditelor prin depozite la finele lunii iulie curent a fost la nivel de 156,8%. Aceasta indică faptul că există resurse pentru intensificarea creditării, iar băncile comerciale au lichiditatea necesară pentru finanțarea economiei, susțin autorii informației operative cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova (conform datelor la 31.08.2020), făcută publică de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   În analiză este menționat că, în scopul atenuării impactului efectelor generale de pandemia COVID-19 pentru perioada de urgență, Banca Națională a Moldovei a întreprins unele măsuri de relaxare a politicii monetare. Astfel, a fost diminuată rata de bază de la 4,5% până la 3,0%, precum și norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă până la 38,5%, și, ulterior, până la 34%.

Biroul Național de Statistică a încheiat analiza câștigului salarial mediu lunar nominal brut per salariat în anul 2019. Conform datelor publicate,  acesta a constituit 7233,7 lei, în creștere cu 15,4% comparativ cu anul 2018, iar câștigul salarial mediu lunar nominal net a fost de 6010,1 lei,  fiind cu 16,9 % mai mare decât cel înregistrat cu un an mai devreme. Costul mediu lunar al forței de muncă pe parcursul anului 2019 a constituit 8852,8 lei pentru un salariat, cu 12,9% mai mult decât în anul 2018. Totodată, numărul salariaților la 31 decembrie 2019 a constituit 742,1 mii persoane, cu 0,4 % mai mult față de 31 decembrie 2018.

În ediția revistei din august  am inițiat o rubrică nouă -  „Sectorul agrar”, de mai mult timp așteptată de cititorii noștri. Pe viitor autorii publicației vor analiza și oferi comentarii cu privire la aspectele fiscale și contabile în acest sector.   Deschidem rubrica cu articolul „Contabilitatea costurilor de reconstrucție și restabilire a viței de vie” elaborat de Vasile Bucur.

Personalul din unitățile bugetare ar putea beneficia de un premiu anual pentru rezultatele activității desfășurate în anul 2019, proporțional timpului efectiv lucrat în anul respectiv. Cuantumul premiilor anuale pentru fiecare salariat va fi fixat în actul administrativ al conducătorului unității bugetare sau al autorității publice respective și nu poate fi acordat salariaților care au desfășurat o activitate profesională ineficientă sau necorespunzătoare ori au fost sancționați disciplinar în cursul anului. Pentru conducătorii unităților bugetare mărimea premiului va fi stabilită de către organul ierarhic superior, dar nu  poate depăși 50% din salariul de bază.

Ministerul Finanțelor comunică că Vicepremierul Serghei Pușcuța și Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, au avut o întrevedere cu membrii Asociației Investitorilor Străini. Subiectele de discuție au vizat propunerile privind politica fiscală și vamală pentru anul 2021, prevederile noului Cod Vamal, modificările inițiate la Catalogul Mijloacelor Fixe, etapa implementării monitorizării electronice a vânzărilor, precum și alte subiecte de actualitate.   Conducerea Ministerului Finanțelor a exprimat deschidere față de mediul de afaceri în vederea identificării priorităților pentru continuarea colaborării comune. De asemenea, Vicepremierul Serghei Pușcuța a îndemnat reprezentanții mediului de afaceri să participe activ la elaborarea, expertizarea și implementarea propunerilor de politică fiscală și vamală.

Ultima ediția din acest an a revistei „monitorul fiscal FISC.md” (nr. 8 (63)), ce în curând va ieși de sub tipar, vine tradițional cu articole utile și actuale pentru activitatea contabililor, auditorilor, specialiștilor în fiscalitate, finanțe, economie, asigurări etc.   În primul rând, oferim abonaților noștri un articol complex cu aspecte practice ce urmează a fi utilizate la întocmirea raportului financiar consolidat cu privire la profit și pierderi, elaborat de Valentina Paladi și publicat în rubrica Contabilitate practică.

Numărul persoanelor care au avut un loc de muncă, dar care nu au lucrat deloc în trimestrul III al anului 2020, a constituit 50,2 mii sau 5,8% din numărul total al persoanelor angajate. Din numărul acestora circa 7,4 mii sau 14,8% au invocat drept cauză a inactivității pandemia, potrivit analizei Biroului Național de Statistică cu referire la forța de muncă în Republica Moldova în trimestrul III.   În comparație cu trimestrul III al anului precedent, numărul persoanelor aflate în concedii fără plată s-a majorat de cinci ori, iar a celor aflați în șomaj tehnic – de 4 ori.

Serviciul Fiscal de Stat a identificat domeniile prioritare pentru monitorizare pe parcursul anului 2021. Potrivit Programului de conformare al contribuabililor pentru anul curent, autoritatea fiscală va acorda o atenție sporită următoarelor domenii din economia națională evaluate cu un nivel ridicat de neconformare fiscală: Comerțul cu amănuntul și cu ridicata Servicii de înfrumusețare/îngrijire și sănătate Comerțul electronic Servicii imobiliare Industria extractivă

Considerații generale   Pentru satisfacerea necesităţilor de bunuri, lucrări şi servicii, autoritatea contractantă este obligată să planifice contracte de achiziţii publice, care urmează a fi încheiate ca rezultat al desfăşurării procedurilor de achiziţie publică, cu respectarea principiilor asigurării concurenţei, eficienţei, transparenţei, tratamentului egal, nediscriminării şi nedivizării acestora. Condiţiile de planificare a contractului de achiziţii publice, potrivit Regulamentului cu privire la modul de planificare a contractelor de achiziţii publice (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1419/2016), sunt următoarele: a) cunoaşterea exactă a necesităţilor de bunuri, lucrări sau servicii;