Parlamentul a votat în lectură finală proiectul legii politicii bugetar-fiscale și vamale pentru anul 2018. Proiectul este elaborat în concordanță cu Programul de activitate al Guvernului, Strategia Națională Moldova 2020 și Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. La ce ne așteptăm în anul viitor?

Importurile de vinuri moldoveneşti în Kazahstan au crescut cu 4% în primele patru luni ai acestui an comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Ministerul Economiei Naționale al Republicii Kazahstan a constatat ieftinirea cu 10% a vinurilor noastre pentru importatori.

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

Parlamentul, în prima ședință plenară din sesiunea de toamnă-iarnă 2017, a reexaminat și adoptat în mod repetat proiectul de lege cu privire la energetică, returnat Legistivului de Președintele țării. În Raportul Comisiei economie, buget și finanțe, președintele Comisiei, Ștefan Creangă, a menționat că proiectul urmează să substituie Legea nr. 552 din 1998 cu privire la energetică, care nu mai corespunde necesităților actuale în acest domeniu.

Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

Produsele se comercializează pe teritoriul Republicii Moldova la preţuri libere de vânzare, cu excepţia produselor social importante, faţă de care se aplică măsurile de reglementare de stat a preţurilor.

Cetățenii Republicii Moldova care au desfășurat o activitate temporară de muncă în Turcia, la atingerea vârstei de pensionare vor beneficia de pensie din acest stat. Guvernul a susținut, în cadrul ședinței din 10 august curent, Hotărârea cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru ratificarea Acordului în domeniul securității sociale dintre Republica Moldova și Republica Turcia.

Pe fiecare pachet și pe orice ambalaj exterior al produselor de tutun, indiferent de locul producerii (locală sau importate), va fi aplicată o informație mai amplă privind dauna fumatului, potrivit Regulamentului sanitar privind avertismentele de sănătate și etichetare a produselor din tutun, aprobat de Guvern în cadrul şedinţei din 26 iulie curent. Regulamentul stabilește, că avertismentele de sănătate trebuie să ocupe întreaga suprafaţă rezervată în acest scop și nu pot fi comentate, parafrazate sau însoţite de alte texte sau imagini. Vopselele utilizate pentru imprimarea avertismentelor și imaginilor trebuie să asigure vizibilitatea şi integritatea lor grafică și să nu permită ștergerea lor.

În prezent pe teritoriul Republicii Moldova activează 7 zone economice libere/zonele antreprenoriatului liber (în continuare ZEL), care sunt amplasate în toate regiunile țării. Accesul liber al mărfurilor în zonă, coroborat cu regimul mai liberal al impozitelor asupra profitului realizat în zonă, reprezintă premise favorabile atragerii de capital străin în zona liberă. Obiectivul articolului îl prezintă examinarea particularităților specifice aferente activității ZEL cu referire la contabilitatea și fiscalitatea acesteia.

Potrivit art. 8 alin. (2) lit. c) al Codului fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997, contribuabilii sunt obligaţi să ţină evidenţa contabilă conform formelor şi modului stabilit de legislaţie, să efectueze încasările băneşti în numerar prin intermediul dispozitivelor şi sistemelor pentru înregistrarea operaţiunilor cu numerar (MCC, terminale cash-in) respectând reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea maşinilor de casă şi de control.

Potrivit art.120 din Titlul IV al Codului fiscal, subiecţii impunerii cu accize sunt: persoanele juridice şi persoanele fizice care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova; persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor, cu excepţia mărfurilor specificate la art.124 alin.(1)-(3), (5), (7), (8) al aceluiaşi cod.

Diminuarea TVA în sumă mai mare de 75 mii lei constituie sau nu obiect al infracţiunii de evaziune fiscală, sau doar diminuarea impozitelor constituie obiect al acestei infracţiuni?

Modificările și completările operate de Executiv în anexele nr. 1 și nr. 2 ale Hotărârii Guvernului nr. 246 din 8 aprilie 2010, au intrat în vigoare, fiind publicate în Monitorul Oficial din 14 iulie. Hotărârea nominalizată se referă la modul de aplicare a cotei 0 a TVA la livrările de mărfuri și servicii, efectuate pe teritoriul țării și de acordare a facilităților fiscale și vamale pentru proiectele de asistență tehnică și investițională în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale, la care Republica Moldova este parte.

În Monitorul Oficial Nr. 352–355 (6275–6278) de mâine, 29 septembrie 2017, vor fi publicate următoarele documente oficiale PARTEA I Legi, hotărîri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

Cum se determină regimul fiscal privind TVA în cazul prestării serviciilor de către nerezident către un rezident al Republicii Moldova: trebuie rezidentul să achite TVA la import de servicii, dacă el nu este înregistrat ca contribuabil al TVA, și poate el să se înregistreze ca contribuabil al TVA în baza serviciilor importate?

La momentul importului bunurilor Serviciul Vamal a calculat adăugător suma TVA. Ca urmare a Deciziei Curții de Apel, în care agentul economic a avut câștig de cauza, Biroul Vamal a fost obligat să restituie suma încasată anterior ca obligații vamale la import conform declarației vamale.

     În conformitate cu dispozițiile art.97 din Codul fiscal, valoarea impozabilă a livrării impozabile (cu excepția cazurilor prevăzute la art.99 din Codul fiscal), reprezintă valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată (fără TVA), care trebuie să includă și suma totală a tuturor impozitelor şi taxelor care urmează a fi achitate (cu excepţia TVA).       Totodată, urmează de ținut cont de prevederile art.97 alin.(5) din Codul fiscal, care stabilește că, la livrarea activelor supuse amortizării, valoarea impozabilă a livrării în cauză reprezintă valoarea cea mai mare din valoarea lor contabilă şi valoarea de piață.

Conform art. 102 alin. (1) din CF, în cazul achitării T.V.A. la buget, subiecţilor impozabili, înregistraţi în calitate de plătitori ai T.V.A., li se permite trecerea în cont a sumei T.V.A. achitate sau care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai T.V.A. pe valorile materiale, serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării contractului de comision) pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător.

Grâul de toamnă și primăvară a fost recoltat în anul curent în Republica Moldova pe o suprafața totală de 303,0 mii ha, iar volumul global obținut este de 1,16 mil. tone, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Productivitatea medie a grâului la 1 ha a constituit 3,87 tone, cu 0,77 tone în creştere faţă de 2016. Cele mai bune rezultate în acest sens au fost înregistrate în raioanele de nord, unde în total au fost recoltate 4,08 t/ha. Astfel, în Ocniţa s-au înregistrat — 5,0 t/ha de pe 3850 ha, în Edineţ – 4,7 t/ha de pe suprafața de 6820 ha, în Briceni – 4,62 t/ha de pe 6500,0 ha etc.

Ministrul Finanțelor explică motivul aprecierii leului față de dolar și dacă această evoluție poate afecta veniturile bugetare în acest an.