Întreprinderea X este înregistrată pe parcursul anului 2020 și a ales regimul de impozitare conform capitolului 71 al Titlului II din CF (la cota de 4%). Entitatea nu este plătitoare de TVA. Ținând cont de faptul că la sfârșitul anului 2020 întreprinderea obtine venit, dar nu este plătitor de TVA, are dreptul aceasta sa aplice în continuare regimul fiscal al agentilor economici subiecti ai sectorului ÎMM (cu prezentarea Declarației cu privire la impozitul pe venitul agentilor economici subiecti ai sectorului intreprinderilor mici și mijlocii (forma SIMM20) sau poate să aplice regimul general de impozitare (cota de 12%, cu prezentarea Declarației cu privire la impozitul pentru agentii economici (forma VEN12)?

În Monitorul Oficial din 25 martie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal nr. 91-O din 15 martie 2022 pentru completarea Ordinului nr. 114-O/2020 cu privire la aprobarea Notelor explicative la Nomenclatura combinată a mărfurilor.   Astfel, în scopul asigurării clasificării uniforme a mărfurilor de acelaşi gen, eficientizării controlului vamal al mărfurilor ce traversează frontiera Republicii Moldova, Notele explicative la Nomenclatura combinată a mărfurilor (anexa la Ordinul nr. 114-O/2020) se completează cu subpoziția 9903 00 000, ce se referă la bunurile livrate în calitate de ajutoare umanitare.

În conformitate cu prevederile art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal, se scutesc de T.V.A. fără drept de deducere mijloacele fixe utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar (social) în modul şi în termenele prevăzute de legislaţie.

În contractul încheiat între doi agenți economici a fost stabilită clauză penală, conform căreia, în cazul nerespectării termenului de livrare a mărfii, furnizorul urmează să achite pentru fiecare zi de întârziere o penalitate în mărime de 0,05% din valoarea mărfii. Furnizorul, însă, nu a putut să-și onoreze obligația în termenii stabiliți, deoarece materia primă pentru fabricarea mărfii a fost livrată cu întârziere, ceea ce a perturbat procesul de producere, fapt care a cauzat depășirea termenului de livrare și, respectiv, achitarea unei penalități în mărime de 10 000 lei. Dat fiind faptul că suma penalității este prevăzută în contract, se va permite oare aceasta la deducere în scopuri fiscale?

Potrivit art.117 alin. (12) din Codul fiscal, în redacția Legii pentru modificarea articolului 117 din Codul fiscal nr.102 din 18 iunie 2020, începînd cu 1 ianuarie 2021, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura). Prevederile prezentului alineat nu se aplică pentru livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz natural, pentru serviciile de comunicaţii electronice şi serviciile comunale.

Deja mai mult de doi ani sunt discutate intens aspectele ce țin de aplicarea prevederilor Codului fiscal (CF) cu privire la prețurile de transfer, care au intrat în vigoare din 1 ianuarie anul curent. Trebuie să recunoaștem că mecanismul dat, în cadrul entităților și nu numai, este asociat sau interpretat a fi aplicat exclusiv de către entitățile cu tranzacții de peste 20 mil. lei.

Urmează oare a fi reflectată în anexa TVA LIVR a Declarației privind TVA facturile fiscale eliberate, prin care se documentează refacturarea cheltuielilor compensate? Conform pct. 51 din Modul de completare a Declaraţiei privind TVA, care este aprobat prin anexa nr.2 din Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.1164 din 25 octombrie 2012, în Declarația privind TVA se înregistrează toate facturile fiscale

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare — IT) practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea și gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum și prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (în continuare — Legea) și HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”.

Recent, pe data de 1 aprilie anul 2025, a intrat în vigoare noul Cod funciar nr. 22/2024 (în continuare – Codul funciar). În acest articol vom oferi explicații cu privire la prevederile acestuia și consecințele noilor reglementări pentru sectorul bugetar.

Compania rezidentă A (întreprindere neplătitoare de TVA) a încheiat un contract cu compania B nerezidentă, obiectul contractului fiind prestarea serviciilor (redactarea tehnică, ilustrarea şi machetarea unor materiale) prin intermediul internetului. Respectiv, Compania A transmite aceste materiale prin e-mail companiei B care, la rândul său, după efectuarea activităților corespunzătoare, le transmite înapoi tot prin e-mail. Aceste tipuri de servicii se consideră import de servicii? Apar în acest caz obligații privind TVA pentru întreprinderea rezidentă neplătitoare de TVA?

Va fi scutit contribuabilul de achitarea impozitului/taxei, penalităților și a amenzilor aferente acestora în cazul în care calculele au fost efectuate în baza explicațiilor greșite, prezentate în scris de către Serviciul Fiscal de Stat?   Răspunsul la această întrebare este oferit în articolul „Consecințele calculării incorecte a impozitului/taxei din cauza explicațiilor greșite, prezentate în scris de SFS” elaborat de Valeria Nedelea, publicat în ediția din iunie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” ce va ieși de sub tipar în zilele imediat următoare.  

Capitolul 3 Titlul III din Codul fiscal (Modul de calculare şi achitare a TVA) urmează a fi suplinit cu noi prevederi, care se referă la restituirea TVA aferentă procurărilor de mărfuri și servicii.

Prin Legea nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) au fost operate un șir de modificări la Codul fiscal și alte acte normative conexe. În continuare vom prezenta principalele modificări/completări

Potrivit art.117 alin. (12) din Codul fiscal, în redacția Legii pentru modificarea articolului 117 din Codul fiscal nr.102 din 18 iunie 2020, începînd cu 1 ianuarie 2021, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura). Prevederile prezentului alineat nu se aplică pentru livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz natural, pentru serviciile de comunicaţii electronice şi serviciile comunale.

O instituție publică finanţată din buget are datorii către un agent economic pentru livrarea mărfurilor și/sau prestarea serviciilor. La rândul său, agentul economic are restanțe fiscale pentru neachitarea în termen a impozitelor și taxelor. Cum influentează datoria instituției finanțate de la buget față de agentul economic, la calcularea penalităților agentului economic pentru neachitarea impozitelor și taxelor.

În conformitate cu prevederile art. 103 alin. (1) pct. 29) din Codul Fiscal, sunt scutite de TVA mijloacele fixe utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar (social) în modul şi în termenele prevăzute de legislaţie.

În articolul respectiv vom examina impozitarea venitului sub formă de royalty cu evidențierea unor aspecte problematice. Ne propunem ca explicațiile oferite mai jos să aducă claritate în partea ce ține de corectitudinea determinării venitului sub formă de royalty, impozitării acestuia și, totodată, să

Întreprinderea arendează o încăpere pentru producere. Facturile fiscale pentru perioada 03.2024-09.2024 au fost eliberate la 01.11.2024 – aceasta fiind și data livrării. Cum corect va reflecta entitatea acest fapt în evidența contabilă? Cadrul normativ de bază, principiile și cerinţele generale şi mecanismul de reglementare în

Serviciul Vamal intenționează implementarea unui Ghișeu Unic Vamal, ce va fi lansat după finalizarea modernizării sistemului informational vamal ASYCUDA World. Aplicarea principiului Ghișeului Unic va permite eficientizarea activităților de monitorizare și control a operațiunilor desfășurate, precum și va asigura o mai mare transparență și previzibilitate a acestora. Ieri, în cadrul ședinței extinse a Comitetului Consultativ de pe lângă Serviciul Vamal și Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, a fost discutat și subiectul implementării Ghișeului Unic Vamal, care reprezintă o facilitate ce va permite părţilor implicate în activitatea de comerţ și transport internațional să depună informaţii standardizate la un singur punct de intrare pentru a îndeplini toate cerinţele de reglementare ce țin de import, export și tranzit.

Infracțiunile economico-financiare, și anume fraudele fiscale, prezintă o deosebită importanță în practica justiției penale, atât prin prisma relațiilor sociale care formează obiectul de protecție a legii penale conform prevederilor art. 2 din Codul penal (în continuare – CP), cât și prin vasta răspândire a faptelor prejudiciabile care aduc atingere acestor relații sociale.