”Moldova IT Park” a fost creat în Republica Moldova la 1 ianuarie 2018 pe un termen de 10 ani și are drept scop impulsionarea dezvoltării industriei tehnologiei informației în țara noastră. La fondarea acestuia autoritățile declarau că Moldova va deveni un hub regional în domeniul IT. Conform ultimelor statistici, doar pe parcursul semestrului I al anului curent,companiile rezidente au generat venituri în sumă totală de peste 1,58 mld. lei, iar venitul total prognozat pentru anul curent depășește 2,8 mld. lei. Majoritatea veniturilor — 81% — provin din export, iar 19% – din vânzări locale. La sfârșitul lunii iunie 2019, numărul total de angajați ai rezidenților parcului a depășit 8,5 mii persoane, dintre care circa 7,5 mii sunt implicate direct în domeniul IT.

Mâine va apărea de sub tipar nr. 380-387 al Monitorul Oficial, în care sunt publicate următoarele documente oficiale. ÎN PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova: • Lege privind modificarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr. 218/2008 (nr. 159, 6 decembrie 2019) și Decretul pentru promulgarea acesteia • Lege pentru modificarea unor acte legislative (nr. 163, 6 decembrie 2019) și Decretul pentru promulgarea acesteia • Decret privind instituirea sărbătorii profesionale – Ziua funcționarului fiscal (nr.1386-VIII, 17 decembrie 2019).

Organul fiscal poate primi dreptul de a întocmi actul de control fiscal sau procesul-verbal cu privire la contravenţie ce ţine de aplicarea sancțiunilor față de unitățile de schimb valutar care admit încălcări aferente aplicării mașinilor de casă și control, constatate în actele de control ale Băncii Naționale a Moldovei.

Capitalul propriu al Asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ), ca şi pentru alte entităţi, reprezintă principala sursă de finanțare a activelor proprii ale AEÎ, asimilarea riscurilor și asigurarea stabilității financiare.

Potrivit art.96 lit.b) din Codul Fiscal, se stabilesc cote reduse a TVA în mărime de:

Suma taxei pe valoare adăugată (TVA) achitată pentru proprietatea gajată, ipotecată, sechestrată sau pentru bunurile întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate va fi transferată în mod prioritar bugetului. În acest sens, documentul de politici fiscale și vamale pentru perioada 2020-2022 prevede introducerea principiului taxării inverse. Subiectul a fost discutat în cadrul unei ședințe de lucru organizată de Ministerul Finanțelor cu reprezentanți ai Serviciului Fiscal de Stat, Băncii Naționale a Moldovei, mediului de afaceri, instituțiilor bancare și patronatelor.

Astăzi, 15 octombrie 2019, expiră termenul de plată a impozitului pe bunurile imobiliare achitat în rate. Cotele impozitului pe bunurile imobiliare evaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării sunt specificate în art. 280 din Codul fiscal şi constituie: a) pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi case de locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri); pentru garajele şi terenurile pe care acestea sunt amplasate, loturile întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii amplasate pe ele: – cota maximă – 0,4% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare; – cota minimă – 0,05% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.

Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal

În trimestrul III al anului curent, au fost declarați în stare de insolvabilitate 2866 agenți economici, potrivit datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat. Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018, numărul acestora este mai mare, anterior fiind declarați în stare de insolvabilitate 2318 întreprinderi. Totodată, în trimestrul III din anul 2017 în stare de insolvabilitate au intrat în insolvabilitate 2088 agenți economici, iar în anul 2016 – doar 125. Potrivit Legii insolvabilității, participanţi la procesul de insolvabilitate sunt: administratorul provizoriu, administratorul insolvabilităţii, lichidatorul, creditorii,

Circa 30 de contribuabili din domeniul HoReCa au vizitat astăzi, 26 septembrie 2019, Serviciul Fiscal de Stat. În cadrul ședinței publice, cei prezenți au fost familiarizați cu conceptul Sistemului Informațional Automatizat „Registrul electronic al angajaților”. Evenimentul a fost prezidat de conducerea SFS, fiind prezenți și șefi de direcții generale din cadrul SFS, care au venit cu o prezentare în power point despre metodele de lucru al acestui sistem.

Prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie.   Art. 901 alin. (34) din CF stabilește că subiecţii impunerii – persoane fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la art. 54, precum și altor persoane decât cele specificate la art.90 în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de 7% din valoarea contractului și sunt obligate, în termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să înregistreze contractul încheiat la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a cărei rază sunt deservite.

Chiar dacă suntem la finele lunii noiembrie, autoritățile exprimă convingerea că proiectul politicii fiscale și vamale va intra în vigoare la 1 ianuarie 2020. Pentru aceasta lucrurile trebuie să se miște foarte repede, ca, până la 31 decembrie curent, acest document să fie aprobat de Guvern, discutat în comisiile parlamentare, să treacă cele două lecturi în Parlament, să fie semnat decretul de Președintele țării și să fie publicat în Monitorul Oficial. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul unui ședințe la care au participat reprezentanți ai mediului de afaceri. Ministrul a menționat că, la elaborarea proiectului s-a depus efort pentru ca acesta să corespundă tuturor așteptărilor persoanelor interesate, care se vor călăuzi în anul viitor de acest document important.

În Monitorul Oficial Nr. 244-251 (6167-6174) de mâine, 14 iulie 2017, vor fi publicate următoarele documente oficiale: PARTEA I Legi, hotărîri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova • Lege privind unele măsuri de control la trecerea frontierei, de control vamal și privind asigurarea regimului fiscal în cadrul controlului în comun la unele puncte de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene (nr. 109, 9 iunie 2017) şi Decretul pentru promulgarea ei. • Lege pentru modificarea și completarea Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998 (nr. 118, 23 iunie 2017) şi Decretul pentru promulgarea ei • Lege privind completarea unor acte legislative (nr. 121, 23 iunie 2017) şi Decretul pentru promulgarea ei.

Este oare obligatorie eliberarea facturii la efectuarea livrărilor prin intermediul magazinului on-line?

Persoana fizică – cetățeanul RM a primit dividende de la o companie din România pe parcursul anului 2019. Dat fiind faptul că contribuabilul a dorit să-și onoreze obligațiunile în țara sa de rezidență, acesta a prezentat un document ce certifică că este rezidentul RM și, respectiv, aceste plăți nu au fost supuse impozitării la sursa de plată în România. Care este corectitudinea supunerii impozitării acestui venit, luând în considerație că între Guvernele Moldovei și României este încheiat un acord privind evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital? La ce cotă — 6%, 10% sau 12% — urmează a fi supus impozitării venitul menționat?

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (31) din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 rețin și achită la buget un impozit în mărime de 15%

În conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71, care nu țin de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art. 91, fără dreptul la deduceri, cu excepția veniturilor menționate la alin. (4) din articolul respectiv.

Câțiva casieri și asistenți de vânzări într-un supermarket din Spania au atacat în instanța de judecată națională faptul instalării de angajator a sistemului de supraveghere video ascuns și efectuării filmărilor activității angajaților. La examinarea cazului angajatorul a declarat că supermarketul avea pierderi economice. Pentru a investiga aceste pierderi, angajatorul reclamanților a decis să instaleze camere de supraveghere, unele fiind vizibile, iar altele erau ascunse. Reclamanții au fost informați despre camerele vizibile, nu și despre cele ascunse, iar materialele video au demonstrat faptul că reclamanții au sustras marfă.

La data de 16 martie 2020 Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (în continuare — ANSC) a publicat Raportul anual de performanță pentru 2019 (în continuare — Raport). Astfel, înainte de a trece la o analiză sumară a acestuia, urmează de reținut câteva prevederi ale Legii nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice, cu privire la activitatea acestei instituții: — ANSC este o autoritate publică autonomă şi independentă faţă de alte autorităţi publice, faţă de persoane fizice şi juridice, care examinează contestaţiile formulate în cadrul procedurilor de achiziţie publică; — ANSC este persoană juridică de drept public, finanţată de la bugetul de stat în limitele alocaţiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală şi dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a RM;

Scutirea de la plata impozitului pe venitul creării și funcționării Fondului de garanție al Agenției Servicii Publice, precum și pe venitul destinat acumulării de mijloace prevăzute pentru acoperirea cheltuielilor de deservire și rambursarea creditului extern acordat în vederea implementării Primului Proiect de Cadastru, nu constituie ajutor de stat în sensul art. 3 din Legea nr. 139/2012 cu privire la ajutorul de stat. Aceasta se menționează în Decizia nr. ASER-76 din 31 octombrie 2019 a Consiliului Concurenței, care a fost publicată în Monitorul Oficial din 15 noiembrie. Astfel, Ministerul Finanțelor și Serviciul Fiscal de Stat vor exclude măsura de sprijin din lista schemelor de ajutor de stat existent, care se raportează anual, până la data de 31 martie, Consiliului Concurenței.