Producătorii casnici nu sunt pasibili înregistrării de stat în calitate de întreprinzător și depunerii notificării privind inițierea activității de comerț. Taxa pentru unitatea comercială din piață sau amplasament pentru producătorul casnic nu poate depăși 0,5% din cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real stabilit de Guvern. Autoritatea administrației publice locale decide mărimea taxei sau scutirea de la achitarea acesteia.   Aceste prevederi sunt incluse în proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior. Amintim, Executivul a votat proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea acestuia în ședința din 13 octombrie curent, la momentul actual proiectul fiind înregistrat în Parlament.

Dreptul preferențial de acces în piețe sau amplasamente pentru producători se va acorda în baza unei declarații de producător, care este o declarație pe propria răspundere privind cantitatea și inofensivitatea produselor comercializate. Modelul, procedura de completare, înregistrare și evidență a acestei declarații se va stabili de Guvern, cu utilizarea SIA Stingerea obligațiilor fiscale prin intermediul Serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale (SIA SCITL). Declarația de producător va fi păstrată în evidența administrației pieței sau administrației publice locale un an de la generalizarea în sistem.   Autoritățile au elaborat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.231/2020 cu privire la comerțul interior,

Formularele Declarației de producător și Declarației de producător casnic vor fi eliberate, înregistrate și generalizate de către reprezentantul administrației pieței, în cazul vânzării în piețe, ori al autorității administrației publice locale (AAPL), prin utilizarea SIA ,,Serviciul de colectare a impozitelor și taxelor locale” (SIA SCITL).   Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind reglementarea eliberării și evidenței formularelor Declarației de producător și a Declarației de producător casnic, care poate fi consultat până la 15 iulie 2021.

În perioada 28-30 aprilie, se desfășoară evenimentul Moldova Trade Forum 2021, ce are ca scop oferirea unei platforme pentru un dialog amplu cu participarea tuturor autorităților relevante (sectorul guvernamental și cel privat, organizațiile donatoare internaționale și mediul academic) cu privire la tendințele globale în comerț. La ediția din acest an sunt înregistrați participanți din circa 40 de țări.   Astfel, pe parcursul celor trei zile ale forumului vor fi discutate subiecte ce vizează impactul COVID-19 asupra IMM-urilor și măsurilor de redresare, tendințe globale pentru transformarea întreprinderilor pentru un export eficient, rolul diplomației economice în promovarea exporturilor, precum și sprijinul de recuperare pentru IMM-urile care promovează o economie inclusivă, inovatoare și ecologică.

Capacitatea de producere a întreprinderilor agricole de procesare din Republica Moldova este utilizată la circa 50% din capacitatea totală, ceea ce majorează costurile în detrimentul competitivității produselor locale și consumului produselor locale pe piața internă, se menționează în analiza impactului de reglementare a proiectului de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea Listei produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt, inclusă pe ordinea de zi a ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător din 15 iunie curent.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului în colaborare cu Proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova au inițiat discuții publice asupra proiectului Programului de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2019-2025, care va fi primul document de politici în domeniul horticulturii din Republica Moldova, elaborate după o perioadă îndelungată. La discuții au fost invitați reprezentanți ai mediului academic din domeniu, ai instituțiilor publice și antreprenori, care au venit cu propuneri de ajustare a obiectivelor și activităților la realitățile din sector și vor contribui la “creșterea competitivității sectorului agroalimentar, prin restructurarea și modernizarea pieței”, obiectiv stabilit în Strategia Națională de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2014 – 2020.

Subiecții şi obiectele impunerii cu taxele locale, baza impozabilă, modul de calculare şi de plată a acestora, termenele de achitare şi de prezentare a dărilor de seamă, inclusiv atribuțiile autorităților administrației publice locale  (în continuare – AAPL) la stabilirea lor sunt determinate de titlul VII al Codului fiscal (în continuare – CF). AAPL, reieşind din prevederile art. 292 alin. (2), art. 296 şi art. 297 alin. (1) din CF, sunt în drept să stabilească pe teritoriul administrat: • lista taxelor locale (toate sau numai o parte din cele prevăzute în art. 289 alin. (2) din CF - în funcție de posibilitățile şi necesitățile unității administrativteritoriale);

Lipsa marcajului produselor alimentare în limba de stat sau traducerea incorectă a acestuia, neindicarea tuturor ingredientelor utilizate la fabricarea produsului (inclusive a celor ce pot provoca alergii), indicarea eronată a componenților din rețetă, indicarea incorectă a masei nete a produselor sunt doar unele aspect depistate în cadrul controalelor ANSA la entitățile economice din domeniul alimentar, care sunt obligate să aplice prevederile Legii nr. 279 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare. Amintim, aceasta a intrat în vigoare la 12 ianuarie 2019. În procesul de implementare a Legii nr.279 atât operatorii din domeniul alimentației publice cât și inspectorii au depistat mai multe lacune, care au fost puse în discuție în cadrul unei ședințe organizate de Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. La discuții au participat reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și operatori din domeniu.

Tinerii din Republica Moldova care au absolvit  Etapa a II-a a Programului  „Start pentru TINERI”, au posibilitatea să aplice și la componenta de finanțare. Organizația pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (ODIMM) a lansat, începând cu 13 octombrie curent, un nou apel de granturi în cadrul acestui proiect.   Astfel, concursul se desfășoară în perioada 13 octombrie – 9 noiembrie 2020, depunerea proiectelor investiționale fiind efectuată în regim online. 

Principiile și normele privind producția ecologică, certificarea și utilizarea indicațiilor în etichetare și în publicitate, precum și normele privind controalele în domeniu vor fi reglementate în Republica Moldova de o lege specială. Proiectul legii privind producţia agroalimentară ecologică şi etichetarea produselor ecologice este propus pentru consultări publice de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Documentul este elaborat în scopul asigurării dezvoltării durabile a producției ecologice, funcționării eficiente a pieței prin concurența loială, dar și protecția intereselor consumatorilor.

În Monitorul Oficial din 14 septembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea formularelor-tip ale unor acte permisive din domeniul agroalimentar. Este vorba despre Autorizația pentru dobândirea de animale care nu constituie obiecte ale vânatului și pescuitului și Autorizația pentru colectarea obiectelor regnului vegetal.

Perspectivele de dezvoltare ale parteneriatului moldo-german pe dimensiunea comercial-economică au fost discutate la Minsk, în cadrul întrevederii premierului Pavel Filip cu Preşedintele Comitetului de Est al Economiei Germane, Wolfgang Büchele, oficial ce reprezintă Asociația companiilor germane din domeniul comerțului cu Europa de Est și, în perspectivă, sunt parteneri importanți pentru Republica Moldova. Șeful Executivului a comunicat că în țara noastră sunt înregistrate 404 întreprinderi cu capital german, iar valoarea investițiilor constituie 700 mil. lei.

Conform datelor provizorii  privind evoluţia conturilor internaţionale ale Republicii Moldova în trimestrul I 2020publicate de Banca Națională a Moldovei, deficitul contului curent al balanței de plăți a RM, în trimestrul I 2020, s-a redus comparativ cu cel înregistrat în ianuarie-martie 2019 atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB. Deficitul a constituit $188,80 mil., în scădere cu 20,9 la sută. Raportat la PIB, contul curent a constituit -7,6 la sută (față de -9,9 la sută în trimestrul I 2019). Această dinamică a fost determinată de majorarea excedentelor înregistrate la veniturile primare și secundare, în timp ce balanțele bunurilor și serviciilor s-au deteriorat.

Conform alin. (1) al art. 3 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) contabilitatea de gestiune este sistemul de colectare, înregistrare, prelucrare și transmitere a informației pentru planificarea, controlul și analiza activității entității în scopul întocmirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale.

Banca Națională a Moldovei a publicat datele preliminare, pentru trimestrul II al anului 2020, privind soldul contului curent al balanţei de plăţi a Republicii Moldova. Potrivit documentului, acesta a înregistrat un deficit de 19,23 mil. USD (comparativ cu 317,41 mil. USD în trimestrul II 2019). Raportat la PIB, contul curent a constituit -0,8 la sută (față de -11,4 la sută în trimestrul II 2019). Contul de capital a înregistrat un sold negativ de 7,57 mil. USD, iar contul financiar s-a soldat cu intrări nete de capital în valoare 54,41 mil. USD.   În prima jumătate a anului 2020, deficitul contului curent al balanței de plăți a Republicii Moldova s-a redus comparativ cu cel înregistrat în ianuarie-iunie 2019 atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB.

În cazul efectuării tranzacțiilor cu mijloacele fixe contabilii practicieni întâmpină un șir de dificultăți ce țin de documentarea, aprecierea consecințelor fiscale și raportarea operațiunilor corespunzătoare. În continuare, în baza mai multor exemple, vom încerca să oferim răspunsul la mai multe întrebări.

Republica Moldova și Republica Kazahstan își vor consolida raporturile economice reciproc avantajoase. În acest sens, Executivul a aprobat, în ședința de ieri, Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Kazahstan de colaborare comercial-economică. Potrivit ministrului Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, aprobarea tratatului este dictată de necesitatea extinderii şi diversificării pieţelor de export pentru produsele moldoveneşti, precum şi existenţa unui interes din partea agenţilor economici autohtoni din domeniul agroalimentar de a stabili relaţii comerciale în Kazahstan.

Vârsta tinerilor fermieri care se pot încadra în programul de acordare a subvențiilor în avans va fi extinsă de la 35 la 40 de ani. Executivul a aprobat ieri un proiect de lege ce prevede modificări la Legea cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturi și mediului rural. Proiectul are ca scop optimizarea și eficientizarea politicii statului în domeniul subvenționării în agricultură.

Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind eliberarea și evidența Certificatului de producător agricol autohton (Regulament) ce are drept scop aprobarea unui formular tipizat – Certificat de producător agricol autohton (Certificat), precum și reglementarea modalității eliberării și evidenței acestuia. Potrivit autorilor, obiectivul inițiativei este valorificarea produselor agricole autohtone în piețe, crearea evidenței centralizate, verificarea provenienței și a calității produselor.

„Procesul de atragere a investițiilor și luare a deciziei este unul îndelungat și deloc simplu. Pentru ca un investitor de talie internațională să vină pe piața Republicii Moldova, este nevoie ca un șir întreg de pași să fie parcurși, iar investiția acestuia să fie securizată. Agenția de Investiţii asigură acoperirea a 4 etape din cele 7 ale procesului investițional și servește drept platformă multifuncțională. Printre instrumentele de promovare a ofertei de țară, utilizate de Agenție, se regăsesc forurile, misiunile de afaceri, ședințele tehnice și sesiunile de B2B. În context, “Moldova Business Week” este cea mai importantă platformă de comunicare, care acoperă toate sectoarele strategice și servește în multe cazuri drept factor decizional în lansarea unei afaceri în Republica Moldova.