Autoritățile au elaborat conceptul Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională (SNDR) a Republicii Moldova 2022-2028, proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea documentului fiind inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 9 decembrie curent.   Potrivit documentului, pe parcursul ultimilor 10 ani toate regiunile țării au înregistrat performanțe modeste de dezvoltare, confruntându-se cu provocări majore de ordin demografic, economic, social și de subdezvoltare a infrastructurii tehnico-edilitare. Astfel, viziunea strategică a SNDR 2022-2028 vine în sprijinul creșterii competitivității și dezvoltării durabile a fiecărei regiuni, ajustarea disparităților și creșterea calității vieții cetățenilor.

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public. În acest articol ne vom expune asupra cadrului normativ și a particularităților de contabilizare de către autoritățile și

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a inclus în proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 recomandările părților interesate în domeniul infrastructurii și dezvoltării regionale și propune repetat proiectul pentru consultări publice.   Astfel, în domeniul comunicațiilor obiectivul major este dezvoltarea infrastructurii de comunicații pentru a asigura accesibilitatea, calitatea și fiabilitatea serviciilor digitale, cu majorarea accesului la internet la puncte fixe de la 73% la 77% din numărul gospodăriilor, reducerea cu cel puțin 30% a tarifului  maxim pentru utilizatorii serviciului de roaming care călătoresc în statele Parteneriatului Estic și a tarifelor la roaming pentru cel puțin o țară din UE etc.

Cabinetul de miniștri a votat în ședința din 26 mai curent abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 600/1997 privind reglementarea consumului de resurse energetice, apă şi canalizare în sistemul bugetar care reglementează la moment relațiile comerciale între instituțiile care își desfășoară activitatea din contul mijloacelor bugetului de stat și ale celor locale cu întreprinderile complexului energetic și prestatoare de servicii comunale. Aceste raporturi juridice deja sunt reglementate de alte două acte normative ierarhic superioare hotărârii indicate.

La etapa actuală evidența proiectelor de dezvoltare regională, inclusiv istoricul acestora și fazele de implementare, se efectuează aleatoriu, fără posibilitatea de generare a rapoartelor conform necesităților beneficiarilor de informație, ceea ce a condiționat elaborarea conceptului Sistemului informațional pentru gestiunea proiectelor de dezvoltare regională. Hotărârea Guvernului nr. 83 din 26 mai 2021 cu privire la aprobarea conceptului a fost publicată în Monitorul Oficial din 2 iulie curent.   Astfel, sistemul formează resursa informațională Registrul proiectelor de dezvoltare regională și va asigura crearea unui instrument pentru gestionarea și evidența  respectivelor proiecte, precum și va centraliza toate informațiile referitoare la acestea într-o bază de date unică,

La virarea la bugetul de stat a defalcărilor pentru finanţarea sistemului de documente normative în construcţii de către contribuabili urmează a fi consultate prevederile Legii nr. 721/1996 (Lege nr. 721/1996) privind calitatea în construcţii.

Suprafaţă totală a fondului locativ individual în localitățile urbane și rurale la situația din 1 ianuarie 2021 a constituit 89187,7 mii m2, divizați în 1,3 mil. locuințe. Datele sunt făcute publice de Biroul Național de Statistică (BNS) în baza informației deținute de autorităţile administraţiei publice locale, persoanelor juridice care dispun de fond locativ în localitățile urbane și rurale și Agenţiei Servicii Publice.   Pentru comparație, la situația din 1 ianuarie 2020 fondul locativ al RM a constituit 1302,1 mii locuinţe cu o suprafaţă totală de 88534,3 mii m2. Pe medii de rezidenţă, în localităţile urbane erau înregistrate 553,4 mii locuinţe cu suprafaţa totală de 39391,6 mii m2 sau 42,5% din totalul fondului locativ înregistrat.

Raporturile comerciale dintre întreprinderile complexului energetic și prestatoare de servicii comunale și instituțiile/organizațiile care își exercită activitatea din contul mijloacelor bugetului de stat și ale bugetelor locale nu vor mai fi reglementate de o lege specială.   Pe agenda ședinței secretarilor generali din 21 ianuarie curent a fost inclus proiectul privind abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 600/1997 privind reglementarea consumului de resurse energetice, apă și canalizare în sistemul bugetar în contextul  aplicării prevederilor Legii nr.181/2014 privind finanțele publice și responsabilității bugetar-fiscale și a Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice.

Investiţia eficientă în sectorul de alimentare cu apă și de canalizare este investiţia care contribuie la reducerea cheltuielilor necesare de a fi incluse la calcularea tarifelor reglementate. Se consideră investiţie eficientă cea pentru care suma efectelor economice medii anuale, estimate de-a lungul duratei de utilizare a obiectului de investiţii, este mai mare decât valoarea totală a investiţiei. Consiliului de administraţie al ANRE a aprobat Regulamentul privind principiile de efectuare a investițiilor în sectorul de alimentare cu apă și de canalizare.

Ministerul Finanțelor și Banca de Dezvoltare a Germaniei au semnat Acordul suplimentar de finanțare și Acordul de grant pentru finanțarea proiectului „Sistemul de aprovizionare cu apă potabilă şi canalizare, Moldova Centru, faza 2”, în valoare totală de 10 mil. euro. Scopul proiectului constă în îmbunătățirea condițiilor de trai ale populației prin minimizarea riscurilor pentru sănătate și utilizarea eficientă a resurselor naturale prin dezvoltarea și extinderea serviciilor de alimentare cu apă în zonele rurale, în cazul dat fiind vorba de conectarea a 5 localități rurale la apeductul Chișinău-Strășeni-Călărași.

Ori de câte ori formarea liberă a prețurilor nu este posibilă sau recomandată, pentru asigurarea echilibrului economic la nivel macro, în luarea deciziilor de preț intervine statul. Întru recuperarea costurilor pentru asigurarea securității aprovizionării și dezvoltării durabile a unor sectoare din sfera economică și, pe de altă parte, în vederea protecției consumatorului, devine evidentă tendința de controlare a economiei naționale.

Operatorul serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare este obligat să dispună de centre pentru relaţii cu consumatorii, unde au acces liber toţi consumatorii pe parcursul programului de lucru, şi să desemneze personalul cu drept de decizie, responsabil de examinarea petițiilor şi de soluţionarea problemelor consumatorilor. În Monitorul Oficial de vineri, 29 noiembrie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat Hotărârea nr. 355/2019 cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare.

Deficitul de resurse financiare și incertitudinile create de criza pandemică au determinat diminuarea investițiilor în active imobilizate. În anul 2020, acestea au însumat circa 27,1 mld. lei s-au micșorat cu 2,6% comparativ cu anul 2019. În Raportul Ministerului Economiei și Infrastructurii privind evoluția social-economică a RM se spune că cele mai afectate de criză au fost investițiile din sursele proprii ale agenților economici (-6,6%), generând și cel mai mare impact negativ asupra activității investiționale (-3,9 p.p.).   De asemenea, criza pandemică a influențat puternic fluxul investițiilor străine, care s-au diminuat în perioada analizată cu 15,8%. Constrângerile bugetare apărute în situația de criză au limitat cu 1,5% și investițiile din bugetul public național.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul ordinului cu privire la aprobarea Documentației standard pentru realizarea achizițiilor publice de bunuri și servicii.   Potrivit notei informative a proiectului, la elaborarea noii documentații standard s-a ținut cont de neajunsurile depistate pe parcursul ultimilor doi ani, precum și de reclamațiile autorităților contractante, operatorilor economici și altor actori din domeniul achizițiilor publici.  

Extrasele din Registrul operatorilor de transport rutier ar putea fi eliberate sub formă de document electronic, iar la cererea solicitantului va fi oferit și un exemplar pe suport de hârtie. Prevederea se propune a fi inclusă în Codul transporturilor rutiere și se conține în pachetul de legi  privind digitizarea economiei naționale elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii cu suportul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.   Proiectul mai prevede că autorizațiile de transport rutier și duplicatul acestuia se vor elibera obligatoriu în format electronic, la adresa electronică a solicitantului.

Criza pandemică și seceta au afectat puternic economia Republicii Moldova, produsul intern brut (PIB) diminuându-se cu 8,2% în 9 luni ale anului 2020. Aceste date se conțin în Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a RM făcută publică de către Ministerul Economiei și Infrastructurii (conform datelor disponibile la 31 decembrie 2020).   Pe categorii de resurse, descreșterea PIB a fost determinată, în principal, de sectoarele în care au fost impuse cele mai severe măsuri restrictive întru contracararea efectelor negative generate de pandemie: comerț interior, transport și depozitare, HoReCa – 2,4 %.

Anual din Fondul naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural vor fi subvenționate trei măsuri noi pe segmentul dezvoltării rurale. Cuantumul alocației financiare pentru fiecare măsură din FNDAMR va constitui 5%, ceea ce reprezintă circa 50 mil. lei. Reamintim, dosarele de solicitare a subvenției în avans pentru îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural pot fi depuse până la data de 27 ianuarie 2021, acesta fiind termenul-limită pentru recepționarea cererilor.   Potrivit Regulamentului privind acordarea subvenţiilor pentru îmbunătăţirea nivelului de trai şi de muncă în mediul rural , costul total al proiectului eligibil nu trebuie să depăşească suma de 3 mil. lei, perioada de implementare fiind maximum 24 de luni.

Autoritățile intenționează să opereze modificări în modalitatea de compensare a cheltuielilor la efectuarea plăților pentru serviciile comunale pentru unele categorii de cetățeni.   În acest sens, Primăria mun. Chișinău anunță consultarea publică a proiectului  de decizie „Despre operarea de modificări în decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 15/6 din 22.12.2017 cu privire la aprobarea Regulamentului privind compensarea cheltuielilor pentru persoanele defavorizate din mun. Chişinău la efectuarea plăţilor pentru serviciile comunale şi resursele energetice” (Regulament).   

„Până la sfârșitul anului 2020, avem stringentă necesitate de a aproba în Parlament proiectul de politică bugetar fiscală pentru 2021 și proiectele Bugetelor anuale. Vom depune toate eforturile ca cel târziu pe 1 decembrie aceste proiecte să fie aprobate în Guvern. Acestea imediat vor merge la Parlament pentru examinare și votare în primă lectură, ca ulterior, către 20-21 decembrie, sa fie aprobate în lectură finală. Bugetul pentru 2021 a fost elaborat având la bază aceeași abordare ca în anul 2020, cu investiții masive în infrastructură și cu nivel majorat de plăți sociale”, a spus prim-ministrul Ion Chicu după tradiționala întrunire de luni cu președintele Parlamentului și președintele RM.