Din Registrul de stat al persoanelor juridice urmează a fi radiate 53 de întreprinderi de stat inactive, conform unui proiect de hotărâre de Guvern aprobat în ședința Executivului din 29 mai curent. Astfel, din Registru vor fi excluse întreprinderi precum revista „Obiectiv AV” Î.S., firma de stat pentru comerț și intermediere „Moldova Combustibil”, ÎS„Stația de Sud pentru proiectări și prospecțiuni tehnice”, „Serviciul construcțiilor capitale ale beneficiarilor”, „Codreanca”, întreprinderea de transport auto de pe lângă Ministerul Apărării, Farmacia 455 „VIORICA” a Asociației „Moldovafarm”, cantina Ministerului Afacerilor Interne, Centrul de extensiune și agrotehservicii „Exagro” etc.

Firma de producere și comerț a importat marfă de uz casnic, care pe perioada de garanție este obligată să efectueze în caz de necesitate reparații fără plată. În acest scop furnizorul de marfă ne livrează piesele de schimb fără plată. Se va permite spre deduceri în scopuri fiscale valoarea pieselor de schimb primite fără plată, utilizate la reparația mărfii în perioada de garanție?

Introducere: Achizițiile publice constituie un aspect esențial al investițiilor publice care stimulează dezvoltarea economică, iar acest lucru trebuie să se realizeze în cel mai eficient și corect mod. Misiunea fundamentală a guvernului şi a instituţiilor publice este de a servi interesul public, luând măsuri pentru ca funcţionarii publici să nu permită compromiterea procesului decizional şi de administraţie publică din cauza intereselor şi relaţiilor lor personale. În condiţiile în care pretenţiile societăţii sunt din ce în ce mai mari, conflictul de interese în cadrul procedurilor de achiziție publică, tratat în mod necorespunzător de către funcţionarii publici, slăbesc inevitabil încrederea cetăţenilor în instituţiile publice.

În contextul implementării măsurilor de îmbunătățire a eficacității cheltuielilor bugetare, dezvoltării și utilizării metodelor de finanțare a cheltuielilor orientate către rezultat, utilizării eficiente și transparente a mijloacelor bugetare în conformitate cu prioritățile politicii statului, sarcina principală

În Moldova există condiții avantajoase pentru investitorii care își doresc afaceri oneste și transparente. O demonstrează cifrele oficiale BNM, potrivit cărora, anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Este vorba despre investitori din România, Marea Britanie, Olanda, Franța, Estonia, Italia, Rusia, Germania, Turcia și Luxemburg, care au luat decizia inspirată de a-și extinde sau de a pune bazele unui business în țara noastră. Activitatea lor de succes confirmă o dată în plus că Republica Moldova este o destinație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini, ca urmare a unui șir de reforme fiscale, politici guvernamentale, implementate în ultimii ani, în diverse sectoare ale economiei naționale, dar și a eforturilor de promovare consolidate.

În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 9) din Codul fiscal, importul de servicii este calificat drept prestarea de servicii de către persoanele juridice şi fizice nerezidente ale RM persoanelor juridice şi fizice rezidente sau nerezidente ale RM, pentru care locul prestării se consideră a fi RM. Totodată, art. 111 alin. (1) lit. e) liniuța a treia din CF stabilește că locul prestării serviciilor consultanţilor, birourilor de consultanţă, contabililor este sediul, iar în cazul în care acesta lipseşte – domiciliul sau reşedinţa beneficiarului serviciilor.     

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul RM a adoptat Legea nr. 193 pentru modificarea unor acte normative (reglementarea raporturilor conexe prestării muncii prin agent de muncă temporară, securității și sănătății în muncă a unor categorii de lucrători, a unor aspecte legate de raporturile de muncă, a răspunderii contravenționale etc.) (în continuare Legea nr. 193/2025). Această lege organică, publicată în MO al RM nr. 441-444, art. 602, din 21 august 2025, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Cerințele de organizare a comerțului ambulant mobil, comerțul cu ridicata, activitatea piețelor comerciale, desfășurarea teraselor de vară, activitatea gheretelor, comercializarea producției alcoolice, activitățile de jocuri cu noroc și câștiguri în bani, cerințele privind regimul de lucru al comercianților etc. sunt obiectul proiectului Regulamentului de desfășurare a activității de comerț în municipiul Chișinău, propus spre consultare publică de primăria Chișinău. Astfel, piețele comerciale trebuie să asigure ordinea în incinta pieţei, pe teritoriul parcării și pe perimetrul de 50 metri de la piaţă, prin personal specializat angajat sau firmă de specialitate contractată. Totodată, acestea trebuie să dispună de o platformă de acumulare a deșeurilor menajere solide, conectată la sistemul de apeduct și canalizare, iar marcarea teritoriului pieței să fie vizibilă.

Firma X ne oferă servicii de transport, folosind motorina noastră, dar în factura emisă către noi indică prețul cu motorina lor. În cazul dat firma X va emite factura cu „minus” (refacurare) pe cantitatea de motorină eliberata de către noi sau compania noastră le va elibera motorina, după care se va întocmi act de compensare?

- Cum este contabilul care îşi ia o singură zi de vacanţă pe an, pleacă de la firmă la ora 23, lucrează în fiecare weekend şi renunţă la pauza de prânz? - Leneş. XXXXX O doamnă trecută de prima tinerețe merge la doctor pentru un control de rutină. - Din păcate am o veste groaznică. Mai ai de trăit cel mult un an. - Şi ce pot să fac? întreabă doamna printre lacrimi. - Mărita-te cu un contabil cât poţi de repede.

Sunt angajat într-o firma de taxi cu automobilul personal. Ce impozite trebuie sa achit eu? Muncesc legal, ofer bonuri fiecărui client. A doua zi când mă duc la muncă, angajatorul cere de la suma care depășește 800 lei pe raportul Z 12%. Suplimentar, achit 300 de lei pentru eter si, o dată în lună, până la data de 25, mai achit 450 lei pentru primărie. Am vrut să precizez, dacă aceste plăți sunt prevăzute de legislația în vigoare.

În anul 2018, Guvernul1 a creat, în contextul reformei administrației publice centrale, Instituția Publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (I. P. CTIF) prin fuzionarea a trei întreprinderi de stat: Fintehinform, Fiscservinform și Vamservinform, care a preluat obligațiile și funcțiile acestor întreprinderi. Pe lângă funcțiile existente ale celor trei entități, Guvernul i-a atribuit instituției create un set de funcții noi, printre care acordarea suportului instituțional în ținerea evidenței contabile în autoritățile și instituțiile bugetare, organizarea instruirilor în domeniile finanțe publice, fiscal, vamal și achiziții publice.

Turismul se situează, în cadrul economiei naționale, în sectorul terțiar - destinat serviciilor, alături de comerț, transport, alimentație publică și alte activități care nu produc bunuri materiale. În calitate de activitate prestatoare de servicii, turismul prezintă o serie de trăsături distinctive ce decurg din modul particular de desfășurare a activității, din natura proprie a producției și a muncii în acest domeniu. Unele din ele sunt comune cu celelalte activități prestatoare de servicii, având doar caracterizare distinctă, altele sunt specifice numai serviciilor turistice și sunt determinate de caracteristicile ofertei și cererii turistice.

Noțiunea de publicitate (reclamă) este definită în art. 1 al Legii nr. 1227/1997 cu privire la publicitate1, obiecte ale activităţii de publicitate fiind toate formele, metodele, purtătorii şi mijloacele de comunicare audiovizuală şi de altă natură, utilizate pentru transmiterea informaţiei publicitare consumatorilor de publicitate. Pentru o mai bună înțelegere a celor descries în continuare, reiterăm unele prevederi ale legislației în vigoare.   Publicitatea exterioară se realizează prin sisteme de comunicare vizuală ce includ afişe, panouri, standuri, instalaţii şi construcţii (situate separat sau pe pereţii şi acoperişurile clădirilor), firme tridimensionale, firme luminoase,

Se aplică sau nu TVA asupra taxei de stat pentru servicii de înregistrare a medicamentelor și dispozitivelor medicale atunci, când nerezidentul ne rambursează prin virament bancar această taxă, achitată de către Firma X către Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale în interesul nerezidentului?

 Unul din cele mai importante sectoare ale sistemului contabil naţional reprezintă contabilitatea de gestiune, care este un „sistem de colectare, prelucrare, pregătire şi transmitere a informaţiei contabile pentru planificarea, calcularea costurilor, verificarea şi analiza executării bugetelor, în scopul pregătirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale”1. Acest important sistem foloseşte metode şi procedee proprii, are trăsături distinctive şi formează un cerc vast de indicatori, care, la rândul său, influenţează nemijlocit conţinutul şi scopurile contabilităţii financiare. Importanţa acesteia rezultă din tipul de conexiune care prevede realizarea legăturilor reciproce cu ajutorul conturilor de control (adică a

Firma X prestează servicii de transport local, adică efectuează livrările impozabile cu TVA la cota 20%. De asemenea, suntem intermediari în domeniul asigurărilor și beneficiem de un comision din partea companiei de asigurări, adică efectuăm livrări fără drept de deducere. Suntem obligați în aceste condiții să calculăm prorata?

În cazul în care directorul este înregistrat și în calitate de contabil-șef la Serviciul Fiscal de Stat (SFS), și ulterior acesta încheie un contract de prestări servicii de contabilitate cu o companie, unde se menționează că responsabilitatea pentru ținerea evidenței contabile revine în totalitate companiei contractate. Până la urmă, cine poartă responsabilitate pentru ținerea evidenței contabile? Persoana înregistrată la SFS sau persoana numită responsabilă conform contractului de contabilitate?

Firma A încheie contract de investiţii în imobil cu Firma B, la pret de 10 mii lei. Ulterior, Firma A cesionează dreptul asupra imobilului Firmei C. Are dreptul Firma A sa cesioneze firmei C imobilul la un pret mai mic, presupunem, de 9,5 mii lei? Care sunt urmările fiscale?

Într-o tranzacție pe picior de egalitate — unde cumpărătorul şi vânzătorul nu au nici un drept de proprietate sau control unul fată de altul, dar sunt motivați de interesul propriu de a-şi mări profitul — prețul negociat reprezintă valoarea de piață a bunurilor. Pe de altă parte, tranzacțiile cu părțile afiliate (interdependente, legate) nu au loc pe deplin în condiții de concurență şi, prin urmare, prețul părților poate fi determinat având la bază şi alte scopuri decât cele de piață.