Cum ținem evidența timpului de muncă a salariatului, cu condiții de retribuire a muncii (procentaj din venitul încasat pentru serviciile prestate) în perioadele când persoana nu prestează servicii și, respectiv, nu se prezintă la locul de muncă timp de 1-6 luni?

În Republica Moldova, angajarea salariaților este reglementată strict printr-un cadru legislativ complex, ce vizează atât relațiile de muncă, cât și asigurarea securității și sănătății la locul de muncă. Respectarea acestor norme este esențială pentru a preveni sancțiunile legale și

Casa Națională de Asigurări Sociale depune consecvent efort pentru a simplifica accesul cetățenilor la informații utile din domeniul asigurărilor sociale de stat și a îmbunătăți procesul de interacțiune cu plătitorii de contribuții la Bugetul de Asigurări Sociale de Stat (BASS). Mai exact, CNAS își propune să aducă agenții economici mai aproape de surse sigure de informații și să ofere suport în procesul de utilizare a platformei www.cnas.gov.md.

Potrivit art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele care sunt obligate să reţină impozitul în conformitate cu art.69/18 şi art.88–91, cu excepţia impozitului reţinut pentru câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte scutirea personală

Munca la distanță reprezintă forma de organizare a muncii în domeniile de activitate, prin care salariatul își îndeplinește atribuțiile specifice ocupației, funcției sau meseriei pe care o deține în alt loc decât cel organizat de angajator

Constituirea comitetului de audit în cadrul entităților de interes public reprezintă o cerință a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate.

Angajatorii care doresc să beneficieze de măsuri privind subvenționarea locurilor de muncă și subvenționarea pentru crearea sau adaptarea locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități urmează să depună cererile la subdiviziunea teritorială

La data de 1 decembrie 2018 a intrat în vigoare Legea nr.270 din 23.11.2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr.270/2018), astfel fiind instituit un nou cadru general aferent remunerării muncii angajaților din sector.  

La cererea scrisă a salariatului care a prestat munca în zi de sărbătoare nelucrătoare, angajatorul poate (este în drept, dar nu este obligat) să-i acorde o altă zi liberă care nu va fi retribuită. În tabelul de mai jos găsiţi normele juridice în vigoare cu privire la garanţiile acordate salariaţilor pentru munca prestată în zilele de sărbătoare nelucrătoare. Pentru încălcarea cerințelor legale privind efectuarea muncii în zilele de sărbătoare nelucrătoare poate fi aplicată sancţiunea sub formă de amendă în cazurile şi în limitele prevăzute de legislaţie.

Va fi în drept organizația necomercială să beneficieze de subvenționarea locurilor de muncă stabilită în HG nr. 49/2021 pentru persoana fizică care, pe parcursul a 2 luni din cele 12 ce preced

Contractul individual de muncă (CIM) conform legislației muncii este înţelegerea dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcţie, să respecte regulamentul intern al unităţii,

Studiu de caz: La o parcare activează patru paznici, cu un program de activitate de 12 ore de muncă, după care li se oferă 24 ore de odihnă. Unul dintre paznici a demisionat și administratorul întreprinderii a propus ca obligațiile acestuia să fie exercitate de 3 paznici care contină să activeze. Care sunt aspectele legale ale cumulării funcției?   Conform art. 100 din Codul muncii, durata zilnică normală a timpului de muncă constituie 8 ore. Totodată, durata zilnică maximă a timpului de muncă nu poate depăşi 10 ore în limitele duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână.

Concediile de odihnă anuale pentru anul următor pot fi programate de către angajator de comun acord cu reprezentanții salariaților până la sfârșitul fiecărui an calendaristic. În următorul articol găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la programarea concediilor de odihnă anuale plătite pentru anul 2026.

În RM, legislația muncii reglementează o serie de concedii suplimentare plătite, acordate în scopul susținerii vieții de familie și a echilibrului dintre muncă și responsabilitățile personale. Printre aceătea

Una din provocările majore cu care se confruntă mai multe entități în contextul actual economic dificil este să-și țină angajații motivați, inclusiv prin mărirea salariilor. Totuși, entitățile fiind afectate de multiplele crize, deseori nu-și pot permite aceste majorări.

Efectuarea muncii suplimentare nu poate avea ca efect majorarea duratei zilnice a timpului de muncă peste 12 ore. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii suplimentare. În cazul în care solicită prestarea muncii suplimentare, angajatorul este obligat să asigure salariaţilor condiţii normale de muncă, inclusiv cele privind securitatea și sănătatea în muncă.

Dezvoltarea afacerii presupune în mod direct și faptul ca munca în cadrul unității să fie efectuată de un personal calificat. Evident că orice angajator este cointeresat să asigure o dezvoltare continuă și permanentă a salariaților, în acest sens fiind în drept să stabilească prin contractul colectiv, individual de muncă sau prin alt act normativ la nivel de unitate, garanții și compensații pentru angajați.  Potrivit legislației muncii, salariații care îmbină munca cu studiile beneficiază de garanții și compensații, după cum urmează:

Începând cu data de 01 ianuarie 2025 intră în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, precizează Serviciul Fiscal de Stat.

Va fi în drept agentul economic să beneficieze de mai multe tipuri de subvenționări prevăzute de Regulamentul privind subvenționarea locurilor de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 49/2021, pe aceeași persoana fizică angajată?

Deși reflectarea în evidența contabilă a autorităților/instituțiilor bugetare a cheltuielilor de reparații curente/capitale, la prima vedere, pare a fi una destul de simplă, totuși încă mai există interpretări diferite cu privire la modul de contabilizare a acestor operațiuni economice.