Surplusul comercial uriaş al Germaniei şi taxele „inacceptabil“ de mari din Franţa vor marca recomadările de politică economică pe care Comisia Europeană le va face mâine în condiţiile în care comisarii europeni consideră că aceste două economii, cele mai mari din zona euro, „deţin cheia revenirii la creştere şi a reducerii şomajului în Europa“, scrie EUobserver.

Zona euro a înregistrat un excedent al balanţei comerciale de 21,2 miliarde de euro în iulie, comparativ cu un plus de 18 miliarde de euro în perioada similară din 2013, în timp ce Uniunea Europeană a obţinut un excedent de 1,7 miliarde de euro, faţă de un plus de 10,8 miliarde euro în iulie 2013, conform datelor preliminare publicate luni de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat). În topul partenerilor comerciali, în perioada ianuarie-iunie 2014, excedentul balanţei comerciale a UE a crescut pe relaţia cu SUA (49 miliarde euro, comparativ cu 44,4 miliarde euro în perioada similară din 2013), a scăzut pe relaţia cu Elveţia (22,6 miliarde euro comparativ cu 44,5 miliarde de euro ) şi Turcia (9,7 miliarde de euro comparativ cu 14,7 miliarde de euro), scrie Agerpres.

Antreprenorii care încearcă să facă economii din impozite pot recurge la oazele fiscale off-shore. Dar mai există o variantă de lucru: Olanda. Vecinul de la vest al Germaniei propune firmelor o fiscalitate derizorie. «De ce să rătăceşti prin depărtări când binele îţi stă atât de-aproape?». Aşa se întreba Goethe — şi sigur nu se referea la Olanda; şi nici la modalităţile de ocolire a fiscului. Pentru oamenii de afaceri din Germania, alternativa la îndepărtatele oaze fiscale este chiar dincolo de prima graniţă — în Olanda.

După ce a promovat crea­rea unei uniuni energetice pentru întă­rirea poziţiei Europei în negocierile cu Rusia, Polonia, un stat care a început să se afirme puternic pe plan internaţional, propune acum infiinţarea unui fond comunitar de 700 de miliarde de euro pentru investiţii în proiecte paneuropene de infrastructură. Scopul este ca UE să evite un deceniu pierdut în ceea ce priveşte creşterea şi o „generaţie pierdută“ de tineri care nu-şi pot găsi locuri de muncă.

Perspectivele pentru majoritatea economiilor avansate se stabilizează, deşi Germania şi Japonia arată semne de încetinire, potrivit unui raport publicat luni de Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), transmite Reuters. Indicatorul compozit CLI calculat de OECD pentru cele 33 de state membre ale organizaţiei s-a menţinut în iunie la 100,5 puncte, depăşind media pe termen lung de 100 de puncte.

Pe parcursul ultimilor cinci ani, suportul din partea Uniunii Europene doar prin granturi se ridică la aproape 500 de milioane de euro, a declarat viceministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Iulian Groza în cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă. Oficialul a precizat că, în mare că banii au fost direcționați pentru proiecte de infrastructură și susținerea reformelor.

Băncile din afara SUA sunt beneficiarii surpriză ai politicii de dobândă monetară a Rezervei Federale americane, cea mai influentă bancă centrală din lume, şi vor obţine în continuare câştiguri pe măsură ce Fed schimbă modalitatea prin care controlează costurile de creditare, ceea ce nu va fi probabil pe placul politicienilor. Băncile străine au primit aproape jumătate din dobânzile de 9,8 miliarde de dolari pe care Fed le-a plătit băncilor de la începutul anului trecut pentru capitalul şi rezervele depozitate la banca centrală americană, deşi acestea controlează doar 17% din activele bancare din SUA, potrivit unei analize efectuate de The Wall Street Journal.

Încrederea companiilor şi a populaţiei în economia României a crescut în august pentru a patra lună consecutiv, pe fondul unui avans semnificativ al încrederii din sectorul serviciilor, evoluţia fiind însă contrară tendinţei de scădere de la nivelul Uniunii Europene. Astfel, indicele încrederii în economie a crescut în România cu 1,4 puncte, la 101 puncte în luna august, faţă de 99,6 puncte în iulie, potrivit datelor anunţate joi de Comisia Europeană, rezultate în urma unui sondaj în rândul companiilor şi consumatorilor.

Ministrul francez al Industriei a acuzat marţi Germania de practicarea unui 'dumping salarial' în sectorul cărnii, prin angajarea muncitorilor ieftini din Est, ceea ce provoacă probleme în sectorul cărnii din Franţa, transmite Reuters. Oficialii de la Paris au fost obligaţi să reacţioneze după ce firma de procesare a cărnii de porc Gad, din regiunea Bretania, a anunţat că va concedia sau transfera 900 de angajaţi. Anterior, compania de procesare a cărnii de pasăre Doux a concediat aproximativ o mie de angajaţi, tot în regiunea regiunea Bretania, iar principalul său competitor Tilly-Sabco a anunţat recent că a decis să-şi reducă producţia cu 40%.

Datoria creditară a Transnistriei la începutul lunii iulie a depăşit 7,305 mlrd. rub. ($658,1 mil.), majorându-se într-un an cu 315 mil. rub. ($28,4 mil.). Potrivit datelor Serviciului de Statistică al regiunii, aproape o jumătate din datorie — 3,485 mlrd. rub. (+86,3 mil.) — au termenul de achitare expirat. Partea principală a datoriei creditorială — «internă» — depăşeşte 6,017 mlrd. rub.

Mărcile comerciale alcătuiesc cea mai mare parte a obiectelor de proprietate industrială pentru care se solicită protecţie. Pe toată perioada de activitate a Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), din 1993 până în prezent, în Moldova au fost depuse peste 100 de mii de cereri de înregistrare a mărcilor, dintre care 21,5 % provin de la solicitanţi naţionali.

Exporturile de mărfuri din Moldova au sporit substanțial pe parcursul ultimilor 10 ani – se menționează într-o notă bazată pe proiectul unei lucrări a Băncii Mondiale, ce fundamentează Studiul privind Comerțul Moldovei. În medie, creșterea exporturilor s-a cifrat la circa 13 % anual. Experții BM consideră, că Moldova este bine integrată în piețele internaționale și deschiderea sa comercială, măsurată prin suma exporturilor și importurilor, raportată la PIB, depășește așteptările legate de o țară cu un asemenea nivel al veniturilor.

Euro este prea puternic, prea german, în loc să fie un pic mai italian sau francez, a declarat ministrul industriei din Franţa, Arnaud Montebourg, într-un apel către Banca Centrală Europeană (BCE) pentru deprecierea monedei, care ar face companiile europene mai competitive la nivel global.

Franta face eforturi mari, dar are nevoie de reforme si de stabilitate fiscala, in timp ce Germania este un exemplu de urmat pentru celelalte state europene, a afirmat presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, intr-un interviu acordat publicatiei Journal du Dimanche, relateaza AFP.

Agenţi economici din Republica Moldova, inclusiv din stînga Nistrului, îşi prezintă mărfurile la Expoziţia internaţională specializată în domeniul industriei uşoare «ZoomByFatex», care se desfăşoară în perioada 16-18 septembrie, la Paris, informează MOLDPRES. Participarea cu un stand colectiv la evenimentul din capitala Franţei este organizată de Camera de Comerţ şi Industrie, cu asistenţa financiară a Uniunii Europene şi PNUD, în cadrul Programului «Susţinerea măsurilor de promovare a încrederii». Delegaţia de întreprinzători autohtoni este condusă de preşedintele de onoare al CCI, Gheorghe Cucu.

Grupul bancar elveţian UBS a cerut clienţilor germani care nu şi-au declarat averea fiscului din Berlin să remedieze această situaţie sau să părăsească banca într-o perioadă de 16 luni, decizia fiind luată la presiunea autorităţilor din Germania. Elveţia este cel mai mare centru bancar offshore, cu active atrase de 2.000 de miliarde de dolari, scrie Mediafax cu referire la New York Times.

În spatele succesului exporturilor Germaniei, cea mai mare economie a zonei euro, se află o reţea vastă şi eficientă de promovare la nivel global a companiilor, care ajută la creşterea excedentului comercial al ţării, o sursă de tensiune cu SUA şi aliaţii europeni, potrivit Wall Street Journal (WSJ) Excedentul deja ridicat al Germaniei în privinţa schimburilor comerciale şi investiţiilor a avansat cu aproape 18% în septembrie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce alte state mari din zona euro au consemnat o înrăutăţire uşoară a indicatorului.

Investițiile străine directe acumulate în economia Republicii Moldova, la sfîrșitul trimestrului I al anului 2014, au constituit 3 miliarde 677,57 milioane de dolari SUA sau cu 5,6% mai mult, comparativ cu perioada similară a anului precedent, transmite NOI.md. Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, investițiile acumulate în capitalul acționar și profitul reinvestit în valoare netă au crescut pe parcursul unui an cu 5,2% — de la 2 mld. 600,14 mil. dolari la sfîrșitul lunii martie 2013 pînă la 2 mld. 736,2 mil. dolari la sfîrșitul lunii martie 2014.

Banca Centrală Europeană (BCE) pregăteşte pentru luna viitoare un pachet de opţiuni care cuprinde măsuri excepţionale precum reducerea tuturor dobânzilor, inclusiv aducerea în teritoriul negativ a dobânzilor la depozite, şi stimularea creditării pentru companiile mici şi mijlocii în condiţiile în care revenirea economică în zona euro nu este uniformă, iar FMI vede o probabilitate de 25% ca uniunea monetară să se lovească de deflaţie, adică cu scăderea generală şi prelungită a preţurilor.

Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova în ianuarie-august 20141),2) Biroul Naţional de Statistică relatează că, exporturile de mărfuri realizate în luna august 2014 s-au cifrat la 176,2 mil. dolari SUA, cu 13,8% mai putin faţă de luna precedentă şi cu 13,1% — comparativ cu luna august 2013.