În conformitate cu art. 19 lit. d) din Codul fiscal facilitatea impozabilă acordată de angajator includ suma dobânzii, determinată reieşind din diferenţa pozitivă dintre rata dobânzii aplicată la creditele noi acordate persoanelor fizice pe un termen ce depăşeşte 5 ani (rotunjită până la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, şi rata dobânzii calculată pentru împrumuturile acordate de către angajator salariatului. 

Dreptul la pensie îl are persoana care îndeplinește condițiile prevăzute de legislaţia naţională. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la garanţiile juridice acordate salariaţilor cu statut oficial de pensionar. Salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute

Pe parcursul anului 2019, Consiliul Concurenței a realizat 74 de investigații cu privire la încălcarea legislației concurențiale, dintre care 24 au fost finalizate,  potrivit Raportului privind activitatea Consiliului Concurenței pentru anul 2019,  publicat pe pagina web a instituției.   Astfel, principalele încălcări examinate și constatate se referă la acțiuni anticoncurențiale ale autorităților publice, concentrări economice nenotificate, acțiuni de concurență neloială și abuz de poziție dominantă.

Guvernul, în contextul punerii în aplicare a prevederilor politicii fiscale şi vamale pentru anul curent, a aprobat, prin HG nr. 311/2023,

Pentru programul Dezvoltarea viticulturii și vinificației, implementat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, vor fi alocate suplimentar 1174,1 mii lei. Astfel, alocațiile totale disponibile pentru acest program vor constitui 49813,6 mii lei. Banii vor fi redistribuiți din cadrul programului Dezvoltarea durabilă a sectoarelor fitotehniei și horticulturii. În acest sens, Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern privind redistribuirea unor alocații aprobate prin Lege bugetului de stat pentru anul 2019.

Cancelaria de Stat propune pentru consultări publice proiectul  legii cu privire la serviciile publice ce are ca scop crearea unui cadru juridic pentru sistemul de prestare a serviciilor publice în vederea asigurării accesibilității, calității și eficienței prestării acestora.   Potrivit proiectului, lansarea și dizolvarea unui serviciu public se înregistrează în Registrul de stat al serviciilor publice instituit de Guvern. Totodată, prestarea unui serviciu public se va realiza în conformitate cu regulamentul administrativ aprobat de Executiv. Regulamentul de prestare a serviciului public din domeniile de competență ale unei autorități publice autonome față de Guvern și responsabile față de Parlament se aprobă de organul colegial al acesteia.

Proiectul legii ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul viitor prevede plafonarea taxelor locale și reglementarea acestora pe termen mediu (3 ani), cu majorarea anuală în mărimea ratei inflației.     În nota informativă a documentului este menționat faptul că autonomia locală este unul din principiile de bază ale administrării publice locale, fiind garantată atât de legislația națională, cât și de cea internațională. Totuși, aceasta nu restricționează stabilirea prin lege a unor limite maxime pentru cotele taxelor locale. Atât Constituția Republicii Moldova, cât și Carta Europeană a Autonomiei Locale, prevăd stabilirea cotelor taxelor locale de către autoritățile APL în limitele legii.  

Consolidarea platformei pentru examinarea proiectelor investiționale strategice, revizuirea și aplicarea moratoriului asupra Programului de dobândire a cetățeniei prin investiție, eficientizarea activității de întreprinzător și promovarea competiției loiale prin revizuirea Legii cu privire la comerțul interior sunt câteva din acțiunile prevăzute pentru componenta Economie și infrastructură în Planul anual de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020, publicat astăzi în MO. Componenta economie și infrastructură include domeniile mediului de afaceri, administrării proprietății publice, securității și eficienței energetice, amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, transportului și infrastructurii și cel al tehnologiilor informaționale.

În cadrul conferinței de presă din 23 iulie 2019 ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a anunțat și despre necesitatea rectificării la veniturile bugetului public național, care vor constitui 63,5 mld. lei, ceea ce înseamnă o majorare cu 0,2% față de anul trecut. Totodată, cheltuielile vor constitui 69,458 mld. lei sau cu 287,5 mil. lei mai mult comparativ cu bugetul aprobat. Cea mai mare majorare se va înregistra la capitolul cheltuieli de personal – cu 1,19 mld. lei față suma aprobată, pentru acoperirea cheltuielilor respective la nivel local din contul transferurilor de la bugetul de stat. Circa 70% din aceste cheltuieli vor fi destinate sectorului educației, iar altele 30% – pentru acoperirea cheltuielilor de personal pe domeniile proprii de competență ale autorităților publice locale, în special cel al culturii sau pentru aparatul administrativ.

Deși companiile din sectorul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor (TIC) au început să vândă în regim online produse și servicii cu mult înainte de pandemie, totuși magazinele online, sau așa-numitele internet magazine, prin intermediul cărora se comercializează produse și servicii TIC, au apărut și se dezvoltă vertiginos anume în ultima perioadă de timp. Astfel, companiile IT, pentru a putea încasa mijloacele bănești de la clienți, direct pe paginile web, au recurs la așa-numitele instrumente e-Commerce.   Un instrument e-Commerce reprezintă un serviciu de acceptare a cardurilor în mediul online, oferit de către băncile comerciale autohtone. Adică instrumentul e-Commerce este un serviciu care permite achitări cu cardul direct pe site-ul companiei IT, fiind astfel o modalitate sigură și rapidă de plată pentru produsele și serviciile TIC.

Entitățile din sistemul bugetar sunt obligate să prezinte rapoartele financiare pentru anul 2021 pe suport de hârtie și  în format electronic, prin Sistemul Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice al Ministerului Finanțelor (modulul CNFD) strict în termenele stabilite pentru autoritățile  publice centrale și direcțiile finanțe ale unităților administrativ-teritoriale în Anexele 1 și 2 la OMF nr. 144 din  09.12.2021 și variază între 14 februarie și 3 martie 2022. La  rândul lor, conform pct. 2 din ordinul menționat, conducătorii autorităților publice centrale, șefii direcțiilor finanțe ale unităților administrativ-teritoriale (UAT) pentru asigurarea  prezentării rapoartelor financiare pentru anul 2021 în termenele menționate stabilesc termenele de prezentare a rapoartelor financiare pentru entitățile bugetare subordonate.

Spațiile verzi, indiferent de apartenență și destinație, servesc la îmbunătățirea calității mediului și menținerea echilibrului ecologic, iar în contextul încălzirii globale indiscutabil prezintă o importanță majoră pentru orice țară. Statul prin

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a emis, pe data de 17 martie 2020, o hotărâre prin care permite băncilor licențiate gestiunea flexibilă a obligațiilor de plată a persoanelor fizice aflate în dificultate de plată pentru creditele contractate, în condițiile stării de urgență. Hotărârea facilitează acordarea de către băncile licențiate a unor înlesniri la plata pentru creditele existente ale persoanelor fizice, până pe 31 mai 2020.

La sfârșitul lunii ianuarie 2019, rezultatele financiare raportate de bănci prezintă o situație stabilă în sector. Principalii indicatori financiari și prudențiali înregistrează valori cuprinse în limitele, sau chiar peste cele admise de banca centrală. Totodată, rezervele acumulate și profitul reportat mențin nivelul de solvabilitate la un nivel superior, cu oscilații de la o bancă la alta în intervalul 20–62%.

Ministerul Finațelor informează că prin intermediul Programului de stat „Prima Casă” au fost procurate 4296 locuințe până în prezent. Alte 10 cereri au fost acceptate, aferent cărora urmează a fi semnate contractele de garanție. Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 2,153 mld. lei. Suma totală a garanțiilor active constituie 1,076 mld. lei.

Asociațiile centrale ce dețin licențe de activitatea în baza Legii asociațiilor de economii și împrumut se vor reorganiza prin fuziune, constituind o singură asociație centrală națională. Comisia economie, buget și finanțe a susținut ieri o inițiativă legislativă propusă de președintele acesteia, deputatul Ștefan Creangă. Proiectul are ca scop îmbunătățirea activităţii asociațiilor de economie și împrumut (AEÎ).

Prin intermediul Programului guvernamental „Prima Casă” au fost procurate până în prezent 4371 locuințe. Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 2,191 miliarde lei, iar valoarea totală a garanțiilor active constituie 1,095 mld.lei. Din 4371 beneficiari, 3065 sunt familii, iar 1306 sunt tineri necăsătoriți. Vârsta medie a solicitanților este de 31,2 ani. De asemenea, din numărul total al beneficiarilor, 649 persoane beneficiază de compensații din bugetul de stat în cadrul programului Prima Casă 2, 1704 – în cadrul programului Prima Casă 3, iar 354 – în cadrul programului Prima Casă 4.

Ministerul Finanțelor informează că prin intermediul Programului de stat „Prima Casă” au fost procurate 4281 locuințe până în prezent. Alte 9 cereri au fost acceptate, aferent cărora urmează a fi semnate contractele de garanție. Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 2,145 mld. lei. Suma totală a garanțiilor active constituie 1,072 mld. lei.

Depozitarul central unic al valorilor mobiliare (DCU) avansează în procesul de constituire și are deja un oficiu separat, situat pe adresa str. Bănulescu-Bodoni 57/1, mun. Chișinău. Cu această ocazie, conducerea Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și reprezentanții consiliului de supraveghere al DCU și-au dat întâlnire astăzi la sediul noii instituții pentru a vedea ce s-a reușit până acum. În cadrul vizitei, a fost prezentată echipa DCU și tehnologiile informaționale utilizate.

În conformitate cu legislaţia în vigoare, organele administraţiei publice centrale și locale (în continuare – fondatori) pot transmite proprietatea publică (terenuri, obiecte de mijloace fixe și alte bunuri) autorităţilor și instituţiilor publice la autogestiune (autonomie financiară), instituţiilor medico-sanitare, instituţiilor de învățământ superior, întreprinderilor de stat sau municipale (în continuare – entităţi):