Prin sentința din 27 decembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău, cetăţeanul R.I. a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2441 alin. (2)din Codul penal “Evaziunea fiscală a persoanelor fizice”, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 2 500 UC.

Datele Băncii Naționale arată o creștere a datoriei externe a Republicii Moldova, pe parcursul trimestrului III din 2016 cu peste 160 milioane de dolari.

In anul 2016 la persoanei fizice care activa la întreprindere, la calcularea impozitului din salariu i-am oferit scutirea personala de 10128 lei, care a fost imparţită lunar, dar salariu achitat a fost numai de 3896,85 lei din cauza că salariu a fost plătit numai pentru trei luni. Suma scutirii nefolosite am trecut-o pe anul 2017 în forma IALS14, reflectând-o în coloniţa A gr.8. Am procedat corect sau nu? La depunerea declaraţiilor pe impozitul pe venit, suma scutirii ramase nu se ia în calcul. Mi s-a raspuns că nu am procedat corect şi că aceasta suma nu se arată în anul acesta din cauza că în 2016 i-am oferit toată scutirea.

Codul muncii. Reglementarea raporturilor de muncă Totalitatea raporturilor individuale și colective de muncă, controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, jurisdicția muncii, precum și alte raporturi legate nemijlocit de acestea sunt reglementate de Codul muncii nr. 154-XV din 28 martie 2003 (CM) alăturat, de Constituția Republicii Moldova, de alte legi și acte normative ce conțin norme ale dreptului muncii:

Întreprinderea a luat în locațiune un bun imobil şi un mijloc de transport de la o persoană fizică, fără să achite conform termenului specificat în contract plata pentru locațiune. Persoana fizică s-a adresat în instanța de judecată şi, ca urmare, a fost emisă o hotărâre definitivă şi irevocabilă prin care s-a dispus încasarea de la întreprindere în favoarea persoanei fizice a datoriilor privind plata de locațiune atât pentru bunul imobil, cât şi pentru mijlocul de transport.

Aplicarea prevederilor FATCA în Republica Moldova este obligatorie în condiţiile prevederilor Legii nr. 234 din 10 decembrie 2015 pentru ratificarea Acordului de cooperare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru facilitarea implementării prevederilor Actului privind îndeplinirea obligaţiilor fiscale cu privire la conturile străine (FATCA) şi Legii nr. 241 din 29 decembrie 2015 pentru implementarea prevederilor Actului privind îndeplinirea obligaţiilor fiscale cu privire la conturile străine (FATCA) şi pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Cu toate acestea, legislaţia fiscală a SUA aferentă FATCA prevede excepţii şi scutiri (vezi figura 1).

Cetățenii Republicii Moldova care au muncit în Franța, la reântoarcerea în țară, vor primi suport pentru reintegrarea în câmpul muncii, care prevede asigurarea unei părţi din salariul brut, în afara contribuțiilor angajatorului, ce va fi determinată împreună cu angajatorul candidatului recrutat, în proporție de maxim 50%, pe parcursul primului an din contractul de muncă.

În tabelul nr.1 din Darea de seamă (Forma IPC18) se declară suma venitului achitat în folosul angajaților, altor persoane fizice pentru serviciile prestate sau lucrările executate şi, respectiv, suma impozitului reţinut din acesta (impozitul pe venit din salarii, impozitul pe venit reţinut la sursa de plată), precum şi primele de asigurare obligatorii de aistență medicală calculate de angajator şi reţinute de la angajat.  

Despre aceasta a anunțat Biroul național de statistică, menționând că Produsul intern brut (PIB) în lunile ianuarie-septembrie 2016 a constituit 98 mld. 280 mil. lei în prețuri curente, și a crescut în termeni reali cu 3,3%, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2015. În trimestrul III al anului 2016, PIB-ul a constituit 39 mld. 749 mil. lei și a crescut cu 6,3%, comparativ cu trimestrul III al anului 2015.

Afirmația îi aparține Guvernatorului Băncii Naționale, Sergiu Cioclea, și a fost făcută în cadrul ședinței Comisiei economie, buget și finanțe, unde a fost prezentat Raportul anual 2016 al Băncii Naționale a Moldovei.

Ministerul Economiei al RM a facut publice ieri, 12 ianuarie 2017, datele privind principalii indicatori social-economici conform datelor disponibile la 30.11.2016, în comparație cu anul precedent.

Comentariul prezintă o analiză sumară a costurilor de corupţie în Republica Moldova, având la bază meta analizele disponibile. Pierderile anuale aduse Republicii Moldova de pe urma actelor de corupţie se cifrează în intervalul 8%-13% din Produsul Intern Brut sau de circa 11,8-17,7 mlrd. lei pentru anul 2016. Aceste sume depășesc toate cheltuielile din 2016 pentru toţi pensionarii și pentru indemnizaţiile de asistenţă socială.

Cotele procentuale sau sumele din buget pentru anumite domenii, sectoare sau programe, precum ar fi apărarea națională, știința și inovarea, teatrele și alte instituții de creație, vor fi stabilite exclusiv prin Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale și nu prin alte acte normative, cum se practică în prezent. Prevederea este menționată în proiectul ce are drept scop aducerea în concordanță a 82 de acte normative cu Legea finanțelor publice.

La data de 21 august curent în Republica Moldova erau disponibile 9904 locuri de muncă vacante, potrivit informațiilor oferite de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Cele mai multe locuri de muncă vacante sunt înregistrate în municipiul Chișinău – 3312, urmând muncipiul Bălți cu 1119 locuri de muncă.

Prin prevederile Legii cu privire la organizarea şi desfăşurarea jocurilor de noroc nr. 291 din 16 decembrie 2016, MO nr. 2-8/3 din 6 ianuarie 2017 (în continuare – Lege) sunt stabilite modul de organizare şi desfăşurare a activităților din domeniul jocurilor de noroc, drepturile şi obligațiile organizatorului jocului şi ale jucătorului.

Un autor de opere literale și științifice obține venituri doar dintr-o singură sursă, și anume de la transmiterea dreptului de utilizare a operelor sale literare și științifice.Urmează acesta să declare veniturile obținute? În conformitate cu prevederile art. 12 pct. 1) din CF, noțiunea de royalty (redevenţă) reprezintă plăţi de orice natură primite în calitate de recompensă pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a oricărui drept de autor şi/sau a drepturilor conexe, inclusiv asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv filme de cinema şi filme sau benzi pentru televiziune sau radiodifuziune, a oricărui brevet de invenţie, marcă comercială, design sau model, plan, produs soft, formulă secretă sau proces, pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a informaţiei referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.

SRL „W” acorda zilnic hrană celor 20 de angajați în sumă de 55 lei pe zi pentru perioada lunii august 2017 cu respectarea normelor existente. Totodată, entitatea nu include în venitul salariaților acordarea facilităților respective. Cât de corect procedează în acest caz angajatorul și care sunt consecințele fiscale în cazul dat atât pentru angajator, cât și pentru angajat? Facilitățile impozabile acordate de angajator includ plățile acordate salariatului de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plățile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane. Plățile în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat, a plăților menționate la art. 24 alin. (20), precum şi a plăților aferente cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, conform modului stabilit de Guvern, fac excepție și nu reprezintă facilități acordate de angajator care urmează a fi impozitate (art. 19 lit. a) din CF).

Documentul ce vine să modifice abordarea statului față de investițiile în domeniul energiei regenerabile, prin oferirea statutului de producător eligibil, este propus spre consultare de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Proprietatea privată (terenul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

În conformitate cu prevederile art. 19 lit. a) din Codul fiscal, facilități impozabile acordate de angajator includ plăţile acordate salariatului de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane, cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat, a plăţilor menţionate la art. 24 alin. (20), precum şi a plăţilor aferente cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, conform modului stabilit de Guvern.