Odată cu punerea în aplicare a pachetului legislativ cu privire la implementarea reformei fiscale, unii agenţi economici solicită explicaţii pe marginea prevederilor intrate în vigoare. Una dintre aceste întrebări este aplicarea cotei reduse de 10% la TVA şi dacă aceasta este aplicabilă tuturor serviciilor de cazare conform secțiunii I a Clasificatorului Activităților din Economia Moldovei (CAEM) sau nu? Amintim că, prin Legea nr. 178 din 26 iulie 2018 cu privire la modificarea unor acte legislative (MO al RM, 309-320/496, 17.08.2018) au fost operate modificări la art. 96 din Codul fiscal care stabileşte regimul de impozitare cu TVA a serviciilor de cazare şi livrare a produselor alimentare.

Conform art.102 alin.(7) din Codul fiscal, sumele TVA raportate la costuri sau la cheltuieli pe mărfurile, serviciile procurate se deduc în cazul modificării regimului fiscal pentru livrarea mărfurilor, serviciilor în procesul desfășurării activității de întreprinzător din scutit de TVA fără drept de deducere în impozabil.

La determinarea numărului mediu scriptic trimestrial de salariați, subiecții impunerii cu taxa pentru amenajarea teritoriului nu au obligația de a include în efectivul de salariați persoanele aflate în concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani şi/ sau concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani. Aceste și alte aspecte ce țin de determinarea obligației fiscale a taxei pentru amenajarea teritoriului sunt reflectate în articolul „Taxa pentru amenajarea teritoriului în cazul micșorării statelor de personal”, publicat în nr. (4(52)) al revistei „monitorul fiscal FISC.md”.

Continuarea capitolului I Cheltuielile aferente donațiilor filantropice și de sponsorizare se corectează și se recunosc în Declarație pe rd. 050.

Conform art.102 alin. (6) din Codul fiscal, sumele T.V.A. deduse de subiectul impozabil pe mărfurile, serviciile procurate se exclud din deducere şi se raportează la costuri sau la cheltuieli în cazul modificării regimului fiscal pentru livrarea mărfurilor, serviciilor în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător din impozabil în scutit de T.V.A. fără drept de deducere.

Cum arată viitorul industriei fashion? De ce a venit timpul să spunem „STOP” consumerismului și cum trebuie să „jongleze” designerii cu trendurile anului 2020, ca să vorbească în limbajul universal al modei? Mai mulți experți străini din domeniu au abordat cele mai actuale preocupări ale sectorului la nivel global în cadrul celei de-a IV-a ediții a conferinței „Moldova in Fashion”, desfășurate la Chișinău. Rodica Verbeniuc, director general, Agenția de Investiții: „Moda este o parte indispensabilă a vieții noastre și în loc să dezbatem dacă alinierea la unele trenduri este ceva bun sau nu pentru cultura noastră, ar fi mult mai înțelept să analizăm cifrele și să vedem impactul sectorului asupra dezvoltării economice.

Întreprinderile din domeniul turismului, în lipsa unor prevederi exprese specifice în SNC, se confruntă cu multiple incertitudini ce țin de aplicarea metodologiei evidenței contabile. În același timp, în noul IFRS 15 se regăsesc prevederi care, fiind aplicate de entitățile din domeniul turismului, ar putea constitui soluții contabile pentru acestea. În cel mai proaspăt număr al revistei „monitorul.fisc.md” este publicat articolul „Servicii turistice – soluții contabile prin prisma standardelor internaționale de contabilitate”, care este o încercare de a formula unele propuneri la subiect de autorul nostru fidel, Veaceslav Ciobanu.

Serviciul Vamal intenționează implementarea unui Ghișeu Unic Vamal, ce va fi lansat după finalizarea modernizării sistemului informational vamal ASYCUDA World. Aplicarea principiului Ghișeului Unic va permite eficientizarea activităților de monitorizare și control a operațiunilor desfășurate, precum și va asigura o mai mare transparență și previzibilitate a acestora. Ieri, în cadrul ședinței extinse a Comitetului Consultativ de pe lângă Serviciul Vamal și Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, a fost discutat și subiectul implementării Ghișeului Unic Vamal, care reprezintă o facilitate ce va permite părţilor implicate în activitatea de comerţ și transport internațional să depună informaţii standardizate la un singur punct de intrare pentru a îndeplini toate cerinţele de reglementare ce țin de import, export și tranzit.

În contractul încheiat între doi agenți economici a fost stabilită clauză penală, conform căreia, în cazul nerespectării termenului de livrare a mărfii, furnizorul urmează să achite pentru fiecare zi de întârziere o penalitate în mărime de 0,05% din valoarea mărfii. Furnizorul, însă, nu a putut să-și onoreze obligația în termenii stabiliți, deoarece materia primă pentru fabricarea mărfii a fost livrată cu întârziere, ceea ce a perturbat procesul de producere, fapt care a cauzat depășirea termenului de livrare și, respectiv, achitarea unei penalități în mărime de 10 000 lei. Dat fiind faptul că suma penalității este prevăzută în contract, se va permite oare aceasta la deducere în scopuri fiscale?

Conform art. 12 pct. 3) din Codul fiscal (CF), dividend este venitul obţinut din repartizarea profitului net între acţionari (asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social, cu excepţia venitului obţinut în cazurile lichidării complete a agentului economic. În continuare o să analizăm care este impactul fiscal asupra operațiunii economice de calculare și achitare a dividendelor către persoanele juridice și persoanele fizice, atât rezidenți, cât și nerezidenți ai Republicii Moldova.

Impozitul pe venitul din activitatea operațională (IVAO) reprezintă un regim special de impunere, dedicat întreprinderilor mici şi mijlocii, care presupune o abordare mai simplistă a procesului de identificare a obligației cu privire la impozitul pe venit. Despre subiectul impunerii În calitate de subiecţi ai impunerii1 sunt agenţii economici care nu sunt înregistraţi în calitate de plătitori ai TVA, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum şi, începând cu 2018, la această

În conformitate cu modificările operate la art. 5 din Codul fiscal (CF) prin Legea nr. 257 din 16.12.2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020), începând cu 1 ianuarie 2021, noțiunile de reprezentanță permanentă și reprezentanța entității nerezidente au următorul conținut: pct. 15) din art. 5 al CF definește noțiunea de reprezentanţă permanentă ca loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfășoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în RM, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv:

Cea de-a doua ședință a Comisiei Naționale pentru Antreprenoriatul Social și-a desfășurat lucrările la 17 septembrie 2019. În cadrul evenimentului, care a avut loc la Ministerul Economiei și Infrastructurii, au fost puse în discuție componența grupului de lucru pentru analiza activității persoanelor juridice cu statut de întreprindere socială sau întreprindere socială de inserție, precum și despre provocările privind dezvoltarea antreprenoriatului social în țara noastră. Conform Raportului de analiză elaborat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei în cadrul proiectului „Economic Policy Advice to the Moldovan Government”, antreprenoriatul social în Moldova se află în primele sale etape de dezvoltare și nu poate crește fără eforturi constante, susținute de toți actorii implicați.

Partea I Partea II §3. EXERCITAREA DREPTULUI DE REZOLUȚIUNE A. Dreptul de a alege Intervenirea unei cauze de rezoluţiune a contractului (cum ar fi neexecutarea esenţială a contractului) nu este prin sine un eveniment rezolutoriu, fiindcă asupra rezoluţiunii, act juridic, decide intenţionat partea îndreptăţită.

Compania „X” SRL intenționează să cumpere mai multe imobile (apartamente și case de locuit pe teritoriul Republicii Moldova) cu scopul dării în locațiune a acestora, pe perioada scurtă și pe perioadă lungă, la cererea clienților. Nu cunoaștem dacă aceste apartamente vor fi într-un bloc locativ sau in diferite blocuri locative. Compania va oferi doar servicii de locațiune și nu va oferi servicii conexe cum ar fi asigurarea mesei și servicii de curățenie zilnică (ordine doar după încheierea perioadei de ședere (curățenie finală). Totodată, „X” SRL nu intenționează să se înregistreze în calitate de structură de primire turistică cu funcții de cazare și de deservire a mesei. Apar următoarele întrebări:

Semnătura electronică devine tot mai solicitată de către cetățenii din țara noastră. În nouă luni ale anului curent, numărul persoanelor fizice care au primit semnături electronice de la Centrul de înregistrări al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) a crescut, față de aceeași perioadă a anului 2018, cu 11,6% și a depășit cifra de 12,7 mii. În acest răstimp, numărul persoanelor fizice care și-au reînnoit certificatul cheii publice a constituit 11,2 mii. Datele Centrului de înregistrări al CTIF arată că, în perioada de referință, numărul persoanelor fizice și juridice care au primit semnături electronice eliberate de instituție a sporit față de nouă luni ale anului trecut cu 7,6% și a depășit 15,3 mii. Conform situației din 30.09.2019, numărul total al persoanelor fizice și juridice care dețin semnături electronice eliberate de CTIF constituie peste 22,8 mii.

Delegația Republicii Moldova condusă de ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan, și guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Octavian Armașu, au participat la şedinţele anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Grupului Băncii Mondiale, desfășurate la Washington, în perioada 14-20 octombrie 2019.

В последнее время все чаще дает о себе знать проблема обложения доходов физических лиц, не занимающихся предпринимательской деятельностью, полученных в результате участия в совместной деятельности (простом товариществе) по договорам, заключенным с целью создания объектов строительства.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a executat toate lucrările prevăzute în contractul încheiat cu Ministerul Finanţelor privind dezvoltarea și asigurarea bunei funcţionări a Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice (SIGFP) ce aparține ministerului, se arată într-un raport al CTIF privind totalurile activității sale în primul semestru al anului 2019. Raportul precizează că acest sistem, administrat de CTIF, a funcționat în regim non-stop și fără blocaje, în perioada dată nefiind înregistrată nici o reclamație din partea utilizatorilor.

În conformitate cu art. 95 alin.(1) lit. c) din Codul fiscal importul serviciilor în Republica Moldova constituie obiect impozabil cu TVA. La rîndul său punctul 9) al articolului 93 în calitate de import de servicii specifică prestarea de servicii de către persoanele juridice şi fizice nerezidente ale Republicii Moldova persoanelor juridice şi fizice rezidente sau nerezidente ale Republicii Moldova, pentru care locul prestării se consideră a fi Republica Moldova.