Potrivit art.129 pct.17) din Codul fiscal (CF), cont bancar este cont de plăţi deschis în una din instituţiile financiare (sucursala sau filiala acesteia) din RM sau din străinătate, precum şi contul deschis în sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor. Conform art.3 din Legea nr.114 din 18.05.2012 cu privire la serviciile de plată și moneda electronică (Legea nr.114/2012), сont de plăţi este cel deţinut în numele unuia sau mai multor utilizatori ai serviciilor de plată, utilizat pentru executarea operaţiunilor de plată.

În procesul de comercializare a mărfurilor, în special ținând cont de tendințele moderne de încheiere a contractelor complexe, începând cu producătorii mărfurilor și finisând cu consumatorii, la fiecare subiect implicat poate apărea necesitatea de a returna bunurile achiziționate sau de a accepta returnarea bunurilor comercializate anterior.   Izvorul apariției dreptului de retur al mărfurilor poate fi:  – legal – prevăzut de actele normative în vigoare (remedierea, rezoluțiunea sau în unele cazuri revocarea) și este provocat de obicei prin calitatea necorespunzătoare, rebut total sau parțial, neconformități sau vicii ascunse etc.; sau

Organele competente ale emitentului de valori mobiliare ar putea decide nedezvăluirea unor informaţii, cu condiţia anunțării despre acest fapt a acţionarilor societăţii. Comisia Națională a Pieței Financiare a elaborat proiectul  hotărârii privind modificarea Regulamentului cu privire la dezvăluirea informației de către emitenții de valori mobiliare.    Astfel, în scopul evitării prejudierii reputației entității, organul competent ar putea avea dreptul să nu dezvăluie informațiile în raport cu:  

Potrivit art. 76 alin. (4) din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice, în cazul contractelor de achiziţii publice cu executare continuă încheiate pe un termen mai mare de un an, se permite ajustarea periodică a valorii contractului, conform procedurii stabilite de Guvern, luând în considerare schimbarea preţurilor la componentele preţului de cost al bunurilor, lucrărilor sau serviciilor care fac obiectul contractului.   Totodată, potrivit pct. 3 din Regulamentul privind ajustarea periodică a valorii contractelor de achiziţii publice cu executare continuă, încheiate pe un termen mai mare de un an, aprobat prin HG nr. 1129/2018 (în continuare – Regulament),

Contractele încheiate între comercianţi, profesioniști şi consumatori, trebuie să cuprindă clauze contractuale clare, fără echivoc, pentru înţelegerea cărora nu sunt necesare cunoştințe de specialitate din partea consumatorilor. În dreptul european, cadrul principal de de reglementare este conferit de Directiva 93/13/CEE a Consiliului Comunității Europene din 5

La 25 februarie expiră termenul stabilit pentru prezentareainformației cu privire la contractarea și/ sau rambursarea împrumuturilor pe parcursul anului fiscal 2018 de către persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător (cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător și a persoanelor ce practică activitate independentă). Amintim că urmează a fi declarate sumele ce depăşesc cumulativ 200 mii de lei și sunt reflectate în contabilitatea entității. Obligațiunea prezentării acestei informații este stabilită în scopul determinării venitului impozabil estimat din surse indirecte.

Codul civil defineşte contractul de donaţie drept unul prin care o parte, numită donator, măreşte din contul său, cu titlu gratuit, patrimoniul altei persoane, numită donatar. Altfel spus, donaţia este un contract solemn prin care donatorul, cu intenţie liberală îşi micşorează patrimoniul său în favoarea donatorului, fără a urmări de la aceasta o contraprestaţie. Art. 1198 din Codul civil (CC) defineşte contractul de donaţie şi, pornind de la definiţia expusă în articolul respectiv, ajungem la concluzia, conform căreia contractul de donaţie constituie un contract prin care o parte se obligă a transmite celeilalte părţi, cu titlu gratuit, în proprietate un bun. Prin urmare, drept efect al contractului încheiat apare obligaţia donatorului de a transmite bunul.

Potrivit pct.4 din Instrucțiunea privind modul de calculare şi achitare a plăţilor pentru emisiile şi deversările de poluanţi şi depozitarea deşeurilor (Anexa nr. 3 la ordinul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului nr. 15 din 22 ianuarie 2019),

Contractul cu o rețea mare de supermarketuri este deja în sine o realizare pentru furnizor. Însă lupta pentru accesul la cumpărător și atragerea atenției acestuia nu se finalizează cu încheierea unui astfel de contract.   În activitatea economică a producătorilor de bunuri din diferite domenii de activitate, inclusiv din ramurile panificației, agriculturii, industriei ușoare etc. entitățile deseori apelează la transferuri de plăți în favoarea distribuitorilor, rețelelor de supermarketuri (denumiți în practică „retaileri de produse”) cu scopul de a accelera procesul de vânzare cu amănuntul a bunurilor lor (vânzărilor retail).

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității. În SNC ”Venituri”, pct.7 se completează cu definiția valorii juste în următoarea redacție: ”valoarea justă reprezintă preţul estimat de vânzare al unui activ în cadrul unei tranzacţii desfăşurate în condiţii normale între părţi interesate, independente şi bine informate”.

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 279/2023 (în vigoare începând cu data de ieri, 15.05.2023), au fost operate modificări în procedura de stingere prin compensare a obligației fiscale și de restituire a mijloacelor bănești din buget (inclusiv a sumei plătite în plus), care este prevăzută de Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 235/2017 (în continuare – Regulament).

Contribuabilii au obligația generală de a achita la buget în termen și în volum deplin suma obligațiilor lor, care fie că au fost calculate de sine stătător, fie că au fost dispuse spre achitare prin decizia organului fiscal. Pe lângă aceasta, contribuabilii beneficiază și de dreptul de a le fi restituite din buget sumele care au fost achitate în plus sau care conform legislației urmează a fi restituite.

Producătorii de vehicule ar putea fi obligați să ia anumite măsuri de prevenire a formării deșeurilor periculoase provenite de la vehiculele scoase din uz. Autoritățile continuă promovarea proiectului hotărârii de Guvern pentru aprobarea regulamentului necesar, acesta fiind inclus pe agenda ultimei ședințe a secretarilor generali.   Astfel, producătorii de vehicule, precum și producătorii de materiale şi echipamente pentru acestea, vor avea obligația de a folosi standardele și reglementările tehnice specifice de codificare pentru componentele și materialele utilizate, pentru a facilita identificarea materialelor ce sunt pasibile pentru reutilizare și valorificare.

Autoritățile intenționează să creeze un organ care va coordona și va monitoriza implementarea Proiectului de înregistrare şi evaluare funciară. În acest sens, Cancelaria de Stat propune spre consultare proiectul de dispoziție de Guvern cu privire la instituirea unui Consiliu. În componența acestuia vor fi incluși secretarul general al Guvernului, care va deține funcția de președinte, secretari de stat de la Ministerul Finanțelor, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului și Ministerul Justiţiei, directorul Agenției Servicii Publice, precum și reprezentanți ai Agenţiei Proprietăţii Publice, Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru și ai Congresului Autorităţilor Locale din Moldova.

Termenele de repatriere a mijloacelor bănești, a mărfurilor și serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe sunt stabilite în art. 3 al Legii nr. 1466 din 29.01.1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile economice externe (în continuare – Legea nr. 1466/1998).

1. (30.3.26) Apare oare necesitatea Darea de seamă către Serviciul Fiscal de Stat privind plata pentru poluare pentru emisiile şi deversările de poluanţi şi depozitarea deşeurilor (forma EMPOLDEP19), în cazul în care subiecţii impunerii au efectuat careva operaţiuni din cele pasibile taxării?

Zonele economice libere (ZEL), sau altfel zis, zonele antreprenoriatului liber, conform Legii cu privire la zonele economice libere nr. 440-XV din 27.07.2001 (Legea nr. 440/2001), sunt părţi ale teritoriului vamal al RM, separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe tot perimetrul lor, în care pentru investitorii autohtoni și străini sunt permise, în regim preferenţial, genuri ale activităţii de întreprinzător, în condiţiile legii.

Aprobarea și implementarea Listei actelor necesare la vămuirea mărfurilor va exclude diferite interpretări ale normelor juridice respective atât de funcționarii vamali, cât şi de agenții economici, consideră autorii proiectului ordinului cu privire la aprobarea Listei.   Serviciul Vamal a inițiat consultarea publică a proiectului documentului, în care vor fi incluse actele necesare la vămuirea mărfurilor, ținând cont de particularităţile tranzacţiei şi ale destinației/regimului vamal solicitat, care la rândul său, confirmă oportunitatea solicitării/prezentării actelor către organele vamale la momentul perfectării declarațiilor vamale în detaliu.

Cadrul normativ privind procesul insolvabilității va fi îmbunătățit, pentru a elimina toate constrângerile cu care se confruntă agenții economici în procesul de inițiere și derulare a insolvabilității. Astăzi, 14 decembrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM a avut loc o ședință de lucru, în discuție fiind puse dificultățile cu care se confruntă antreprenorii atunci când ajung în incapacitatea de plată și/sau aplică cadrul normativ aferent domeniului insolvabilității.

În articolele anterioare, a fost descris procesul de „Anularea facturii fiscale în SIA „e-Factura”, emise prin ciclul scurt” și „Anularea facturii fiscale în SIA „e-Factura”, emise prin ciclul lung” . Există însă necesitatea de a anula factura fiscală sau facturile fiscale din alte statute ale sistemului „e-Factura”, cum ar fi din statutul „Aplicată prima semnătură” în situația în care, spre exemplu, s-a creat o serie de facturi fiscale cu data de