Continuare. Partea I – nr. 2 (57), 2020) Desfășurarea unei activități eficiente și profitabile a întreprinderii depinde de politicile și capacitățile manageriale ale conducerii acesteia. În acest context, administratorul întreprinderii reprezintă veriga cea mai importantă care are menirea să asigure buna funcționare a entității, astfel încât aceasta să ofere produse și să presteze servicii de calitate, care într-un final vor contribui la maximizarea valorii de piață a întreprinderii și va reprezenta eficient statul în toate sectoarele.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) anunță că a acumulat, în primele opt luni ale anului curent, în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) venituri de aproape 4,5 mld. lei, ceea ce constituie 66,7% faţă de suma anuală aprobată.

Care autoritate este responsabilă de efectuarea controlului în vederea verificării corectitudinii virării mijloacelor pentru elaborarea documentelor normative în construcții în bugetul de stat de către investitorii sau proprietarii construcțiilor? Prin Legea privind calitatea în construcții nr. 721-XIII din 2 februarie 1996 a fost instituit sistemul calității în domeniul respectiv, care conduce la realizarea și exploatarea construcțiilor de calitate corespunzătoare, în scopul protejării vieții oamenilor, a bunurilor acestora, a societății și a mediului înconjurător.

Persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător și prestează servicii sau lucrări, vor putea beneficia de acordarea scutirii personale stabilite la art.33 din Codul fiscal1 la locul prestării serviciilor sau lucrărilor, cu condiția neutilizării lor pe parcursul perioadei respective la un alt loc de muncă. În Monitorul Oficial din 1 februarie curent a fost publicată Hotărârea nr. 44 din 30 ianuarie 2019 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului. Măsura are drept scop simplificarea conformării fiscale a contribuabililor și diminuarea poverii administrative privind calcularea obligațiilor fiscale ce ține de impozitul pe venit al persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și prestează servicii sau lucrări.

La 1 august 2019, s-a împlinit un an de la finalizarea procesului de reorganizare a întreprinderilor de stat „Fintehinform”, „Fiscservinform” și „Vamservinform” din subordinea Ministerului Finanțelor, prin transformarea „Fintehinform” în Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) și fuziunea celorlalte două întreprinderi cu CTIF, instituție care a preluat, conform Hotărârii Guvernului nr. 125 din 6.02.2018, drepturile, obligațiile și funcțiile celor trei entități. Cu acest prilej, corespondentul nostru a discutat cu directorul CTIF, Corneliu Jaloba, despre bilanțul activităților noii instituții, preocupările curente și proiectele ei de viitor.

În Monitorul Oficial din 12 decembrie a fost publicată și a intrat în vigoare Legea nr.302 pentru modificarea unor acte legislative din 30 noiembrie 2018, prin care sunt extinse termenele de declarare voluntară ale subiecților stabiliți în Legea nr. 180 privind declararea voluntară şi stimularea fiscală. Amintim că Legea a fost pusă în aplicare din 17 august 2018, iar ulterior acest act legislativ a suferit modificări ce țin de mărimea cotelor taxei pentru declararea voluntară. Astfel, cu o lună (de la 1 februarie 2019 la 1 martie 2019) este transferat termenul pentru: • prezentarea la Serviciul Fiscal de Stat a notificării cu privire la declararea voluntară a bunurilor conform anexei nr. 3, cu anexarea la originalul extrasului de cont (extraselor de cont) de la bancă care confirmă existența în contul bancar (conturile bancare) respectiv/e, la sfârșitul zilei de 10 decembrie 2018 (aici termenul a fos înlocuit cu 15 februarie 2019), a mijloacelor bănești declarate voluntar, precum și originalul documentului ce confirmă achitarea taxei de declarare voluntară;

În prezent, în Republica Moldova nu există un sistem electronic de evidență integrată și sistematizată a informației aferente persoanelor angajate — cetățeni ai RM, cetățeni străini și apatrizi, inclusiv a informațiilor aferente rapoartelor de muncă ale acestora. Astfel, unicele surse de informații cu privire la persoanele angajate sunt datele declarate de către angajatori în dările de seamă fiscale prezentate Serviciului Fiscal de Stat (SFS), informațiile pe care le dețin Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) și Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) privind persoanele asigurate.

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune Guvernului pentru aprobare proiectul hotărârii prin care se va aproba procedura de desfășurare a Loteriei fiscale. Loteria fiscală va fi o măsură care va contribui la combaterea evaziunii fiscale prin sporirea achitărilor prin intermediul cardurilor bancare pentru bunurile/serviciile achiziționate, urmărindu-se, astfel, limitarea achitărilor în numerar, deoarece la loterie vor participa toate tranzacțiile de achitare cu cardul bancar, efectuate în Republica Moldova, cu excepțiile prevăzute de hotărâre.

Autoritățile vor elabora o metodologie de finanațare instituțională în domeniul cercetării și inovării. Acțiunea este prevăzută în Planul de acțiuni pentru implementarea Programului național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2019 – 2022, propus spre consultare de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Programul are drept scop majorarea eficienței sistemului național de cercetare-inovare și asigurarea condițiilor optime pentru generarea de noi cunoștințe obținute în baza cercetărilor și aplicarea acestora în vederea sporirii competitivității economiei naționale și a nivelului general de bunăstare.

Regulamentul ce stabilește modul de acordare din bugetul de stat a compensațiilor pentru angajații din sectorul public doritori să participe în Programul de Stat „Prima Casă” este propus spre consultare publică de Ministerul Finanțelor. Regulamentul conţine formula de calcul a compensațiilor oferite reieșind din costul maximal al unei locuințe de 500 mii lei, cu rambursarea a 50% din cost pe parcursul a 25 ani și menținerea formulei respective indiferent de termenul contractual.

În contextul ultimelor modificări, și anume modificarea Legii privind declararea voluntară şi stimularea fiscală 180/26.07.2018 prin Legea nr.122 din 16.08.2019, în vigoare din 6 septembrie 2019, au fost abrogate alin.(1)-(6) ale art.16 din Legea nr.180. Aspectul important al acestor modificări pentru agenții economici este faptul că, s-au exclus interdicțiile existente cu privire la efectuarea controalelor fiscale pentru perioada de până la 1 ianuarie 2018 asupra corectitudinii calculului, declarării şi achitării impozitelor, taxelor și a altor plăţi aferente bugetului de stat, bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, a contribuţiilor de asigurări sociale de stat și ale primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Conform prevederilor art. 228 alin. (1) din Codul fiscal, prin majorare de întîrziere (penalitate) se semnifică suma calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei şi de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp. Aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat sau alt organ abilitat a majorării de întîrziere este obligatorie, independent de forma de constrîngere. Majorarea de întîrziere reprezintă o parte din obligaţia fiscală şi se percepe în modul stabilit pentru impunerea fiscală.

În luna decembrie 2017, moldovenii de peste hotare au transferat, prin intermediul băncilor, mijloace bănești în valoare netă de $106,22 mil. (în creștere cu 13,0% comparativ cu decembrie 2016), arată datele oferite de Banca Națională a Moldovei.

Cabinetul de miniștri a susținut în ședința de ieri Regulamentul privind modul de acordare din bugetul de stat a compensațiilor pentru angajații din sectorul public participanți în cadrul Programului de stat „Prima casă”. Potrivit ministrului Finanțelor, Octavian Armașu, scopul documentul constă în acordarea unui suport financiar familiilor angajaţilor din sistemul bugetar în obţinerea primei locuinţe prin facilitarea accesului la credite ipotecare, crearea condiţiilor optime pentru creşterea termenului de scadenţă a creditelor ipotecare, reducerea migraţiei în rândul tinerilor și creşterea ratei de angajări oficiale în autorităţi publice.

Compania acordă surse financiare în scopuri de binefacere persoanelor fizice, care nu sunt angajate în cadrul ei. Binefacerea constă în virarea unei sume de bani pentru: achitarea intervenţiei chirurgicale, unui tratament la spital,procurarea medicamentelor, cărucior pentru invalizi. Banii sunt transferati direct pe contul întreprinderilor care prestează/ livrează serviciile/ marfurile mentionate, adică în conturile spitalului, farmaciei. Cum tratăm acest tip de binefacere în scopuri fiscale? Avem dreptul la deducere?

Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) transpune Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice. Astfel, obiectul prezentului studiu este „Instituția terțului susținător” prevăzut la art. 63 din Directiva menționată, potrivit căruia „În ceea ce privește criteriile referitoare la situația economică și financiară stabilite în conformitate cu art. 58 alin. (3) și criteriile privind capacitatea tehnică și profesională stabilite în conformitate cu art. 58 alin. (4), un operator economic poate, dacă este cazul și pentru un anumit contract, să recurgă la capacitățile altor entități, indiferent de natura juridică a legăturilor pe care le are cu acestea”.

În bugetul asigurărilor sociale de stat, în primele opt luni ale anului curent, au fost acumulate venituri în sumă de 13060,0 mil. lei, ce reprezintă o executare a prevederilor anuale la nivel de 67,5%, informează Casa Națională de Asigurări Sociale. Astfel, contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 8510,7 mil. lei sau 66,3% comparativ cu suma anuală precizată de 12840,5 mil. lei. Față de indicatorul respectiv realizat în perioada similară a anului 2017, suma contribuțiilor a înregistrat o creștere cu 976,8 mil. lei sau cu 13,0%.

La data de 31 decembrie 2016, nivelul restanțelor la plata obligațiilor contribuabililor față de bugetul public național, administrate de organele fiscale, comparativ cu anii precedenți, a înregistrat o descreștere, însumând 1826,0 mil. lei

Entitatea „G” SRL a prezentat declaraţia privind TVA pentru luna septembrie 2018 în termen, însă nu a achitat suma TVA aferentă bugetului în mărime de 14 mii lei din lipsa lichidităţilor. Acum entitatea „G” SRL intenţionează să achite restanţa la data de 30.11.2018,odată cu penalitatea aferentă. Cum urmează a fi calculată această penalitate şi cum se achită ea la buget?

Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Conceptului tehnic al Sistemului Informaţional Automatizat „Monitorizarea Electronică a Vânzărilor” ( SIA „MEV”). Conceptul prevede scopul, obiectivele, funcţiile şi arhitectura SIA „MEV”, stabileşte posesorul, deţinătorul, furnizorii de date şi utilizatorii acestuia, precum şi descrie procesele de coordonare şi schimb de informaţii între autorităţile publice, furnizorii datelor fiscale şi alţi actori implicaţi.