Agentul economic – subiect al sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, în cadrul activității sale desfășurate pe parcursul anului 2020 a vândut un teren agricol la un preț mai mic decât valoarea contabilă a acestuia. Cum urmează a fi ajustate pierderile înregistrate ca rezultat al vânzării la un preț mai mic al activului? Concomitent, pe parcursul anului contribuabilul a mai obținut venit din recuperarea prejudiciului material în rezultatul deciziei judiciare. Urmează să fie incluse aceste surse de venit în componența obiectului impunerii cu impozitul pe venit pentru regimul fiscal menționat și care este forma dării de seamă anuale care urmează a fi prezentată în situația dată?

Subiecți ai impunerii cu impozitul unic sunt persoanele juridice şi fizice înregistrate în Republica Moldova în calitate de subiecţi ai activităţii de întreprinzător şi care întrunesc cumulativ condiţiile specificate în legislaţia cu privire la parcurile pentru tehnologia informației

Proiectul deciziei pentru aprobarea bugetului municipal pentru anul 2023, propus pentru consultări publice de către Primăria mun. Chișinău, conține și cotele impozitului pe bunurile imobiliare amplasate în municipiu.

Potrivit proiectului examinat și aprobat ieri, 8 iunie, în cadrul ședinței Executivului, prin care au fost aprobate modificări la unele hotărâri ale Guvernului, prevederea că Catalogul mijloacelor fixe, care, potrivit HG nr.941/2020, se aplică de către autoritățile/instituțiile bugetare (publice) pentru mijloacele fixe puse în funcțiune începând cu 1 ianuarie 2022, a fost abrogată.   Totodată, Catalog sunt excluse și prevederile ce se refereau la faptul că, în cazul autorităților/instituțiilor bugetare (publice), recunoașterea mijloacelor fixe se efectuează în conformitate cu regulile contabile aplicate în sistemul bugetar (pct.3), precum și cele ce țineau de stabilirea de către autoritățile/ instituțiile bugetare (publice) a duratei de funcționare utilă în limitele intervalelor prevăzute

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 264-267 din 21.06.2024 a fost publicat Regulamentul privind modul de evidenţă, de pregătire, de păstrare, de transmitere şi de nimicire a arhivei executorilor judecătoreşti, aprobat prin Ordinul Ministerului Justiției nr. 168 din 13.06.2024 (în continuare – Regulament), care stabilește regulile de evidenţă,

Bugetul Consiliului de supraveghere publică a auditului pentru anul 2019 este aprobat în sumă de 2694,6 mii lei (atât la venituri, cât și la cheltuieli). Guvernul a votat proiectul de hotărâre privind aprobarea bugetului Instituției publice „Consiliul de supraveghere publică a auditului” pentru anul 2019. Veniturile obținute din plățile și cotizațiile efectuate de auditori, entitățile de audit și stagiari constituie suma de 1480,8 mii lei, iar subvențiile primite de la bugetul de stat – 1213,8 mii lei, suma fiind prevăzută în bugetul de stat pentru anul 2019 la compartimentul de cheltuieli ale Ministerului Finanțelor, a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța.

În perioada stării de urgență anunțate în condițiile pandemiei provocate de răspândirea coronavirusului COVID-19, mai multe entități au exprimat intenția de a oferi suport material și financiar, în special instituțiilor medico-sanitare, dar și cetățenilor afectați de situația epidemiologică, sub formă de donație. Într-un articol elaborat de autorul revistei „monitorul.FISC.md”, Marina Brihuneț, pentru ediția din iunie, este dezvăluit impactul fiscal atât pentru donatori, cât și pentru beneficiari, având la bază prevederile legislației în vigoare.

În cazul în care specialistul privind controlul extern al calității auditului este înregistrat în Registrul public al auditorilor conform art.6 și art.7 din Legea nr.271/2017 privind auditul situațiilor financiare, activitatea acestuia în calitate de auditor se suspendă conform art.13 alin.(1) lit.b) al legii. Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul  hotărârii de Guvern cu privire la modificarea Hotărârii  Guvernului  nr.807/2018  pentru aprobarea Regulamentului de activitate al Consiliului de supraveghere publică a auditului (CSPA).   Potrivit autorilor, intervențiile în actul normativ derivă din necesitatea modificării componenței comisiei de concurs din cadrul Consiliului, de ajustare a criteriilor

Potrivit contractului de prestări servicii, întocmit în perioada fiscală 2018, la agentul economic „X” s-a format o datorie în mărime de 15 000 lei. În perioada fiscală 2021 a expirat termenul de prescripție a datoriei menționate. Urmează a fi reflectată l

Dezvoltarea și consolidarea statutului și a capacităților profesionale ale contabililor care activează în administrația publică locală va fi posibilă prin intermediul Rețelei Profesionale a Contabililor din cadrul Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM). Organizația a fost lansată zilele trecute și are ca scop identificarea soluțiilor la problemele cu care se confruntă contabilii din autoritățile locale, promovarea bunei guvernări, eficienței administrative și calității serviciilor publice în cadrul APL, apărarea și promovarea drepturilor și intereselor contabililor, precum și crearea oportunităților de relaționare, de a face schimb de opinii și experiență între membrii săi.

Conform prevederilor art. 129 pct. 11 din Codul fiscal (CF), control fiscal este verificarea corectitudinii cu care contribuabilul execută obligaţia fiscală și alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală și alte acte normative, inclusiv verificarea altor persoane sub aspectul legăturii lor cu activitatea contribuabilului prin metode, forme și operaţiuni prevăzute de Codul fiscal. Principalele atribuții de control fiscal stabilite în competența Serviciului Fiscal de Stat (SFS) sunt expuse în art. 133 din CF, dar prevederi sunt specificate și în alte acte normative, spre exemplu Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și

Donațiile pentru orice entitate, în special pentru autorități/instituții bugetare au scopul de a trezi interesul sau a încuraja o comunitate, echipă, grupă de oameni să obţină acele avantaje sau să dezvolte acele activități, acceptate din punct de vedere economic și/ sau social care, în mod normal, nu puteau fi atinse în cazul când donația nu ar fi fost acordată. Ele sunt orientate spre atingerea unor obiective, pentru a aborda o temă, pentru a rezolva o problemă sau pentru a schimba ceva spre binele societății, pentru finanțarea cheltuielilor urgente legate de înlăturarea consecințelor calamităților naturale, în caz de epidemii, precum și în alte situații excepționale.

 Dacă în aria terenului din care urmează a fi extrase minerale utile nimerește un lot ce aparține unei entități agricole ocupat cu culturi de câmp, atunci prin hotărâre de Guvern sau prin decizia administrației publice locale, poate fi atribuit entității cu activitate extractivă pentru a extrage resursele minerale aferente. Această atribuire este posibilă cu condiția recuperării pierderilor agricole pe care le suportă proprietarul terenului atribuit. Perioada pe parcursul căreia este atribuit terenul din care entitatea  respectivă intenționează să extragă resurse minerale poate să cuprindă:

O problemă frecventă este gestiunea defectuoasă a patrimoniului public. Administrarea neconformă a bunurilor publice și managementul necorespunzător al patrimoniului public generează riscuri de înstrăinare a proprietății publice și de neacumulare a veniturilor generate din administrarea patrimoniului.

Entitățile, practicând activități de producție și/sau prestări servicii pe lângă activitatea de bază, pot avea și activități auxiliare. Cadrul normativ din domeniul contabil nu prevede o delimitare clară a acestor tipuri de activități sau o explicare la acest capitol; totodată, Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie și calculaţia costului produselor și serviciilor (Indicații metodice) stipulează că contabilitatea costurilor de producție se ține separat pe activitățile de bază și auxiliare și definește aceste activități, precum: • activități de bază – activități legate de fabricarea produselor și/sau de prestarea serviciilor ce constituie scopul activității entității; • activități auxiliare – activități de deservire a activităților de bază ale entității (de exemplu, fabricarea ambalajului și instrumentelor, deservirea cu transport, furnizarea diferitelor tipuri de energie, reparația mijloacelor fixe).

 Stimați contabili și auditori!   cu ocazia zilei Dvs profesionale P.P „Monitorul fiscal FISC.MD” vă adresează sincere urări de bine, dorindu-vă, sănătate, prosperitate, ambiție și forță pentru activitatea, deloc ușoară, pe care o practicați.   Să aveți parte de realizări frumoase, noi oportunități de dezvoltare și afirmare, să vă bucurați de succesele obținute, să tindeți mereu să obțineți altele noi și să găsiți mereu echilibrul necesar în gestionarea corectă a cifrelor.

Fondatorul entității „X” decide majorarea capitalului social din contul profitului nerepartizat al anilor precedenți. Care sunt consecințele fiscale? Este obligată entitatea să calculeze și să achite impozitul pe venit în urma acestei operațiuni economice?

Orice activitate exercitată în condițiile legii, cu excepţia muncii efectuate în baza contractului (acordului) de muncă, desfăşurată de către o persoană cu scopul de a obţine venit sau în urma desfăşurării căreia, indiferent de scopul activităţii, se obţine venit, se consideră activitate de întreprinzător/afacere (business).

La etapa actuală atestăm o dezvoltare vertiginoasă a tehnologiilor avansate, a domeniului de utilizare a acestora, precum și a instrumentelor de plată. Ritmul accelerat al progresului tehnologic, deseori, creează probleme autorităților, care nu reușesc să adapteze legislația pentru realitatea economică, lăsând astfel lacune, semne de întrebare și spațiu de interpretare. Actualmente companiile din domeniul tehnologiilor informaționale dezvoltă produse și servicii IT pe care tind să le comercializeze în mod rapid, eficient și cu costuri cât mai reduse.

În evidenţa contabilă a persoanelor juridice în a căror gestiune economică se află bunuri ale domeniului public, evidenţa contabilă a acestor bunuri se ţine distinct, potrivit normelor aprobate de Ministerul Finanţelor. Datoriile privind bunurile primite în gestiunea economică apar în cazul primirii bunurilor de la alte entităţi (fondatori, organele administraţiei publice) în gestiunea temporară. Mai multe detalii despre bunurile primite în gestiune economică găsiți în materialul ce urmează, redat în formă de scheme.