Contribuția la adoptarea și aplicarea legislației în domeniul mediului se regăsește printre prioritățile comunității de business. Cum se poate implica mediul de afaceri în protecția mediului, care este stadiul actual al cadrului normativ în domeniul gestionării deșeurilor și ce practici putem prelua din regiune – aceste și alte subiecte au fost discutate în cadrul mesei rotunde cu genericul „Sporirea rezilienței ecologice prin implicarea mediului de afaceri din RM”, organizată astăzi de AmCham Moldova și PRIAevents în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Cea de-a doua ședință a Comisiei Naționale pentru Antreprenoriatul Social și-a desfășurat lucrările la 17 septembrie 2019. În cadrul evenimentului, care a avut loc la Ministerul Economiei și Infrastructurii, au fost puse în discuție componența grupului de lucru pentru analiza activității persoanelor juridice cu statut de întreprindere socială sau întreprindere socială de inserție, precum și despre provocările privind dezvoltarea antreprenoriatului social în țara noastră. Conform Raportului de analiză elaborat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei în cadrul proiectului „Economic Policy Advice to the Moldovan Government”, antreprenoriatul social în Moldova se află în primele sale etape de dezvoltare și nu poate crește fără eforturi constante, susținute de toți actorii implicați.

Mai mulți participanți la cursurile de instruire„Introducere în finanțe publice” și „Contabilitatea bugetară. Cadrul normativ” desfășurate la distanță cu utilizarea aplicației ZOOM de către Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) au apreciat, la finalul primului curs, calitatea instruirilor și profesionalismul formatorilor din cadrul CTIF. Cursul de instruire „Introducere în finanțe publice”, cu o durată de șase zile, s-a încheiat la 15 aprilie, iar cursul „Contabilitatea bugetară. Cadrul normativ”, cu o durată de 12 zile, urmează să fie finalizat la 28 aprilie.

Serviciul Vamal a raportat încasări record la bugetul de stat pentru anul 2019, în sumă de peste 22,8 mld. lei, înregistrând o creștere cu 1,48 mld. lei (+ 7%) comparativ cu anul 2018 și cu 2,5 mld. lei (+12,4%) mai mult față de 2017. Datele au fost expuse în cadrul ședințelor anuale de raportare a activității subdiviziunilor Aparatului central al SV. În anul 2019, SV a continuat să înregistreze progrese pe segmentul antifraudă, fiind inițiate 123 de cauze penale. Totodată, a fost înregistrată o creștere a valorii mărfurilor stabilite la momentul inițierii urmării penale, care depășesc 88 mil. lei, cu 14% mai mult față de sumele raportate în 2018.

Întreprinderea noastră este beneficiar al unui proiect de asistență tehnică, care cade sub incidența tratatelor internaționale la care RM este parte. Din anumite motive, la efectuarea procurării, furnizorul a eliberat o factură fiscală în care a aplicat TVA la cota de 20%, conform căreia a și fost efectuată achitarea. Este oare posibilă restituirea din buget a TVA întreprinderii noastre, în calitatea sa de beneficiar al proiectului de asistența tehnică, ținând cont de faptul că art. 104 lit. c1) din Codul fiscal (CF), prevede că livrările în cadrul realizării proiectelor de asistență tehnică sunt scutite de TVA cu drept de deducere? 

Exportatorii vor prezenta, începând cu anul viitor, Atestatul de origine – dovada întocmită de exportatorul mărfurilor în cadrul Sistemului Generalizat de Preferințe acordat Republicii Moldova, prin care acesta confirmă, pe propria răspundere, originea mărfurilor. Prevederea este inclusă în proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020, fiind propusă completarea Legii cu privire la tariful vamal cu art. 243, ce va reglementa aplicarea atestatului de origine.

Prin Legea nr. 204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce vizează politica fiscală și vamală au fost operate modificări și completări la Codul fiscal, inclusiv la compartimentul ce ține de reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. În continuare vom examina aspectele ce sunt puse în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2022.   Reiterăm, că obligația privind reținerea impozitului pe venit la sursa de plată apare în următoarele situații: 1. La plata salariului (art. 88, parțial 881 din CF); 2. La efecuarea altor plăți efectuate în folosul rezidentului:        2.1. reținerea prealabilă (art. 90,89 din CF)

Potrivit prevederilor art. 109 alin. (1) din Codul fiscal, pentru mărfurile importate, termenul obligaţiei fiscale se consideră data declarării mărfurilor la punctele vamale sau, în cazul prevăzut la art.124 alin. (12) din Codul vamal, data prelungirii termenului de plată, iar data achitării – data depunerii de către importator (declarant) sau de către un terţ a mijloacelor băneşti la casieria organului vamal sau la contul unic trezorerial, confirmată printr-un extras din contul bancar şi/sau contul de plăţi. 

Serviciul Vamal a demarat implementarea Proiectului de reabilitare și modernizare a punctelor de trecere „Sculeni-Sculeni”, „Leușeni-Albița” și „Giurgiulești-Giurgiulești”, care reprezintă cele mai traversate posturi vamale din țară, înregistrând, pe tot parcursul anului, valori mari de trafic. Proiectul este integrat în Programul Operațional Comun România – Republica Moldova 2014-2020, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Guvernele celor două state.

Proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 propune completarea Legii cu privire la tariful vamal cu art.244, care va reglementa Declarația furnizorului/declarația pe termen lung a furnizorului, iar modelul declarației va fi stabilit de Guvern. Astfel, Declarația furnizorului va fi întocmită de furnizor, prin care acesta oferă exportatorului informațiile necesare pentru a determina caracterul originar al mărfurilor în scopul dispozițiilor care reglementează schimburile comerciale preferențiale între Republica Moldova și anumite țări sau teritorii.

În luna iulie 2021, rata anuală a inflației a constituit 3,5%, majorându-se cu 0,3 puncte procentuale față de luna iunie 2021, fiind la limita de jos a intervalului de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta de 5,0%, comunică Banca Națională a Moldovei. În luna iulie 2021, prețurile la bunurile și serviciile din cadrul IPC au înregistrat o dinamică pozitivă. Acest fapt s-a produs în contextul când  factorii sezonieri dezinflaționiști asociați recoltei bogate de fructe și legume au întârziat, fiind totodată atenuați de creșterile costurilor la nivel global. De menționat că, ultima dată rata lunară a inflației în luna iulie a înregistrat valori pozitive în anul 2012.

În ședința de ieri, 16 decembrie, Parlamentul a aprobat, cu 56 de voturi, în a doua lectură proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce ține de Politica fiscală și vamală pentru anul 2021. Documentul conține modificări la 43 de legi, acestea având ca obiectiv ajustarea legislației bugetar-fiscale și vamale la evoluția proceselor economice și sociale, consolidarea capacităților instituțiilor statului la colectarea veniturilor bugetare și eficientizării administrării fiscale și vamale, precum și susținerii mediului de afaceri în scopul dezvoltării economice sustenabile a țării.

Contractul individual de muncă (CIM), conform art. 45 din Codul muncii (CM), este o înţelegere dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcţie, să respecte regulamentul intern al unităţii, iar angajatorul se obligă să-i asigure condiţiile de muncă prevăzute de CM,

Este în drept entitatea să întocmească factura fiscală cu mențiunea „non livrare” pentru transportarea internă a mărfurilor scoase din regimul de antrepozit vamal până la locul de destinație pe teritoriul RM?   Exista riscul denaturării costului de achiziție a mărfii în cazul în care entitatea stabilește costul mărfii în evidența contabilă conform legislației vamale și, respectiv, a denaturării rezultatului fiscal la determinarea impozitului pe venit?   Răspunsurile la aceste și alte întrebări ce țin de modul de documentare şi de contabilizare a operațiunilor derulate în cazul importului de mărfuri,

Potrivit prevederilor art.102 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea sumelor TVA achitate sau care urmează a fi achitate pe valorile materiale, serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile. În temeiul alin. (10) lit. b) al articolului menționat, dreptul la deducerea a TVA, aferent activelor materiale importate se realizează în baza documentului, eliberat de autoritățile vamale, care confirmă achitarea TVA la mărfurile importate.  

Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale la export ar putea să nu fie percepută pentru mărfurile expediate prin intermediul trimiterilor poștale internaționale a căror valoare nu depășeşte 1 000 euro. Prevederea se conține în proiectul Politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. Astfel, se propune completarea notei anexei nr. 2 a Legii cu privire la tariful vamal cu o normă ce prevede scutirea de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a mărfurilor exportate prin trimiteri poștale a căror valoare nu va depăși suma indicată supra. Prevederea are ca scop reducerea la minimum a costurilor de export suportate de mediul de afaceri, precum și încurajarea comerțului online.

Potrivit prevederilor art.104 lit. c1) din Codul fiscal, importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte și destinate proiectelor de asistenţă investiţională, finanţate din contul granturilor acordate Guvernului, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, sunt scutite de TVA cu drept de deducere.

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare este promotorul unui șir de idei care ar permite companiilor să creeze centre de educație timpurie pentru copiii angajaţilor – crearea unui regim special prin care să se permită înființarea unui serviciu sau centru cu program parţial de activitate; fondarea unei persoane juridice noi; acordarea tichetelor de creşă și stabilirea parteneriatului public-privat în domeniul serviciilor educaţionale.   La finele anului trecut subiectul a fost adus pe platforma Consiliului Economic pentru a fi discutat cu reprezentanții comunității de afaceri și a fost votat drept prioritate pentru Consiliul Consultativ al IMM-urilor, iar pe data de 3 februarie experții s-au reunit în cadrul unei ședințe organizate de Secretariatul Consiliului Economic și au prezentat primele propuneri legislative.

Guvernul a aprobat Conceptul tehnic al Sistemului informațional automatizat „Registrul bunurilor infracționale indisponibilizate” (SIA RBII). La momentul actual evidența bunurilor infracționale indisponibilizate se efectuează prin intermediul documentelor electronice, ceea ce presupune numeroase riscuri privind securitatea informației, integritatea datelor, istoricul de modificări, posibilitatea de a comunica cu alte sisteme informaționale guvernamentale etc. Evidența bunurilor presupune și documentarea procedurilor de evaluare și a licitațiilor realizate de specialiști în domeniu la solicitarea colaboratorilor Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Experții consideră că documentarea acestor proceduri va oferi transparență modului de administrare și valorificare a bunurilor.

În urma controlului fiscal efectuat la entitate în luna decembrie 2021, au fost calculate plăți salariale suplimentare pentru anii 2018-2019. Respectiv, au fost calculate contribuții de asigurări sociale de stat, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală și impozit pe venit. În cazul în care decizia de control fiscal a fost emisă pe data de 29 decembrie 2021, apar următoarele întrebări: cum vor fi reflectate CAS pentru anii precedenți, ținând cont de faptul că în anii 2018-2019 contribuțiile erau calculate atât din contul angajatorului (18%), cât și din contul angajatului (6%), deoarece la îndeplinirea Formei IPC21 se solicită indicarea cotei procentuale? urmează a fi reflectate în Darea de seamă IPC21 tabelul nr. 2 plățile calculate suplimentar salariaților sau este necesar a se declara sumele având în vedere şi plățile declarate anterior? urmează a fi achitate plățile calculate suplimentar salariaților și cum se reflectă acestea în Darea de seamă IALS21?