În nouă luni ale anului curent, numărul documentelor fiscale electronice prezentate Serviciului Fiscal de Stat (SFS) de către contribuabilii persoane juridice și persoane fizice prin intermediul serviciilor electronice oferite de sistemul informațional al SFS a crescut față de aceeași perioadă a anului 2018 cu 8,5% și a depășit cifra de 2,41 mil. Datele statistice ale Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), care exercită funcțiile de administrator tehnico-tehnologic al sistemului informațional al SFS, denotă că numărul documentelor fiscale prezentate în format electronic de către contribuabilii persoane juridice a sporit, față de nouă luni ale anului 2018, cu 4,2% și a constituit peste 1,7 mil., iar numărul documentelor remise de către contribuabilii persoane fizice – cu 36,2% și a atins cifra de 341,2 mii.

Noua Lege privind statistica oficială adoptată de Republica Moldova în anul 2017 și importanța acesteia au fost apreciate de Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Europa (UNECE). În opinia oficialilor, Legea înseamnă, în primul rând, modernizarea proceselor și a produselor, regândirea rolurilor, o mai bună interacțiune în sistemul statistic național și implică statistici mai bune pentru luarea deciziilor bazate pe dovezi și, astfel, rezultate mai bune și impact asupra vieții oamenilor, se spune într-un articol publicat pe site-ul oficial al UNECE. În prezent mai multe țări își modernizează cadrele juridice în conformitate cu legea generică. Una dintre primele țări care au făcut acest lucru este Moldova, care a adoptat noua lege privind statistica oficială în 2017.

Autoritățile moldovenești preconizează atingerea unui nivel al ocupării forței de muncă similar cu nivelul mediu al țărilor din Europa Centrală și de Est, stimularea ocupării productive și a muncii decente, inclusiv pentru tineri, persoanele în etate și persoanele cu dizabilități, precum și remunerarea egală pentru munca de valoare egală până în anul 2030. Acțiunea este inclusă în proiectul de lege pentru aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030”, analizat în cadrul ședinței secretarilor generali de stat ce a avut loc săptămâna trecută. Unul din obiectivele de dezvoltare a Republicii Moldova se referă la calitatea vieții și drepturile omului, iar una din acțiunile propuse pentru atingerea acestuia constă în ameliorarea condițiilor de muncă și reducerea ocupării informale.

Fluxurile de procesare în cadrul procesului de evidență a amenzilor contravenționale vor fi automatizate, iar cooperarea dintre autoritățile care au aplicat amenzi va fi optimizată prin implementarea unei soluţii moderne de e-guvernare ce va oferi un serviciu public calitativ şi va spori transparența procesului de evidență a amenzilor contravenționale. Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea conceptului tehnic al sistemului informațional automatizat „Registrul amenzilor contravenționale” (SIA „RAC”).

În nouă luni de la lansarea Ghișeului unic de raportare electronică, numărul total de rapoarte expediate de instituțiile publice, agenții economici și cetățeni prin intermediul platformei on–line www.raportare.gov.md către Serviciul Fiscal de Stat, Ministerul Finanțelor, Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină și Biroul Național de Statistică a atins cifra de 1,25 mil. Majoritatea absolută dintre acestea (circa 1,3 mil.) au fost transmise de către instituții publice și agenți economici. Ghișeul a fost lansat la 27 ianuarie curent, acesta fiind primul serviciu centralizat de raportare financiară și statistică la nivel de țară.

Comisia Națională a Pieței Financiare a elaborat proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea Regulamentului privind principiile contabile și situaţiile financiare individuale şi consolidate ale entităților care desfășoară activitatea de asigurare și/sau reasigurare. Documentul reglementează obligaţia de aplicare a politicilor contabile în vederea îndeplinirii cerinţelor de întocmire a unor dări de seamă incluse în raportările periodice de supraveghere prevăzute de legislație, precum şi obligaţia de transmitere către autoritatea de supraveghere a unor raportări suplimentare în scop statistic şi de supraveghere întocmite pe baza evidenţelor contabile şi tehnico-operative.

În luna mai 2019, preţurile producătorului în industrie s-au micșorat față de aprilie curent cu 0,1%, iar față de mai 2018 – s-au majorat cu 1,5%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, în industria extractivă în luna mai față de aprilie curent preţurile s-au micșorat cu 1,3%, iar comparativ cu luna mai 2018 – s-au majorat cu 17,6%. În același timp, în industria prelucrătoare în perioada menționată (față de luna aprilie 2019) prețurile s-au micșorat cu 0,1%, iar față de mai 2018 au crescut cu 1,4%.

În ianuarie-iunie 2019 agențiile de turism şi turoperatorii Moldovei au acordat servicii turistice la 151,6 mii de turiști și excursioniști, cu 12,2% mai mult decât în perioada corespunzătoare din anul 2018. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS), majorarea numărului de turişti şi excursioniști a fost condiționată de creșterea numărului de participanți la turismul intern — cu 23,0% față de indicatorii din I semestru al anului 2018, la turismul emițător – cu 11,3% și turismul receptor — 1,1%.

În primele șase luni ale anului curent pentru livrările care, conform legislației fiscale, este prevăzută restituirea TVA, din bugetul de stat au fost restituite 1326,25 mil. lei, potrivit datelor statistice publicate de Serviciul Fiscal de Stat. Suma este mai mică comparativ cu cea restituită în perioada similară din anul precedent, când 806 contribuabili au primit 1 346 400,9 mii. lei, iar în semestrul I al anului 2017 au fost returnate 522,43 mil. lei.

În ianuarie-iunie 2019, volumul total al transferurilor bancare de mijloace bănești din străinătate în favoarea persoanelor fizice din RM a constituit $589,49 mil., cu 7,9 la sută mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), în luna iunie 2019, prin intermediul băncilor licențiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace bănești în valoare netă de $100,92 mil. (în scădere cu 14,1 la sută comparativ cu iunie 2018).

Autoritățile preconizează să aprobe, în luna octombrie curent, Nomenclatorul integrat al serviciilor publice administrative și al evenimentelor de viață — naștere, căsătorie, deces etc. Acțiunea este inclusă în Planul anual de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020, publicat în Monitorul Oficial din 13 septembrie 2019. Astfel, pentru componenta buna guvernare sunt prevăzute circa 40 de acțiuni ce țin de domeniile administrației publice, e-Guvernării, statisticii și drepturilor de proprietate intelectuală. Pentru dezvoltarea administrației publice vor fi elaborate proiectul de lege cu privire la serviciile publice, proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Metodologiei-cadru de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice administrative prestate contra plată, proiectul de lege privind instituția reprezentantului Guvernului în teritoriu.

În primele șase luni ale anului curent exporturile de mărfuri au constituit $ 1581,6 mil., cu 3% mai mult decât cele realizate în perioada similară din anul 2018, informează Biroul Național de Statistică. Doar în luna iulie curent exporturile de mărfuri au constituit $ 220,2 mil., cu 8,9% mai mult față de luna iunie și cu 0,6% – comparativ cu luna iulie 2018. Potrivit datelor, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $1103,6 mil. sau 69,8% din total exporturi, fiind în creștere cu 8,3% față de ianuarie-iulie 2018, iar reexporturile de mărfuri au însumat $478,0 mil., ceea ce reprezintă o cotă de 30,2%, cu 7,2% mai puțin comparativ cu ianuarie-iulie 2018.

În anul 2018, din totalul de 1292,5 mii locuinţe ce constituie fondul locativ al Republicii Moldova, apartamentele cu o cameră au constituit 10,2% din numărul celor înregistrate, cele cu două camere – 32,3%, cele cu trei camere – 36,4%, iar cu patru şi mai multe odăi – 21,1%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Totodată, la 1 ianuarie 2019, suprafaţă totală a locuințelor în țara noastră a fost de 87751,3 mii m2. Pe medii de rezidenţă, în localităţile urbane au fost înregistrate 543,8 mii locuinţe cu suprafaţa totală de 38697,0 mii m2, ceea ce constituie 42,1% din totalul fondului locativ înregistrat. În localităţile rurale s-au înregistrat 748,7 mii locuinţe cu suprafaţa totală de 49054,3 mii m2 sau 57,9% din total.

În primul semestru al anului curent, Serviciul Fiscal de Stat a eliberat 6 377 669 formulare tipizate primare cu regim special, fiind deserviți în acest sens 13 018 agenți economici, potrivit datelor statistice publicate de SFS. Suma încasată constituie 7,295 mil. lei. Totodată, din numărul total de formulare tipizate, 3 596 753 sunt formulare de facturi fiscale, care au fost eliberate la 10 028 contribuabili. Din eliberarea formularelor de facturi fiscale s-au încasat 6,627 mil.lei.

La începutul anului 2019, în Republica Moldova 558,4 mii persoane au depăşit vârsta de 60 ani şi peste, ceea ce constituie 20,8% din numărul total al populației cu reședință obișnuită. Circa 60% din numărul total al vârstnicilor sunt femei, fiecare a treia persoană are între 60-64 ani, iar 11,3% sunt persoane care au depășit vârsta de 80 ani, comunică Biroului Național de Statistică. Totodată, conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2019, numărul pensionarilor a constituit 703,9 mii persoane, inclusiv 21,4 mii pensionari angajați ai organelor de forță. Circa 75% din totalul pensionarilor sunt cei pentru limita de vârstă – 526,7 mii. Persoanele în vârstă de 60 ani și peste dețin o pondere de 91,0% în totalul pensionarilor pentru limita de vârstă, dintre aceștia 67,7% fiind femei.

La determinarea regimului fiscal privind TVA în cazul prestării serviciilor de către/către un rezident/nerezident Republicii Moldova, este necesar de a stabili locul livrării serviciilor. Conform art. 93 pct. 15) din Codul fiscal, locul livrării serviciilor se determină conform regulilor stabilite în art.111 al Codului fiscal, „Locul livrării serviciilor”. Articolul 111 alin. (1) — (3) din Codul fiscal, stabilește expres tipul serviciului și locul unde se va considera acesta ca livrat, iar pentru serviciile care nu sînt indicate în alin. (1) – (3) locul livrării considerindu-se sediul, sau, în cazul în care acesta lipseşte, domiciliul ori reşedinţa persoanei care prestează serviciile respective (alin. (4) al art.111 din Codul fiscal).

Anii 2019-2020 se vor caracteriza printr-o rată de creștere a PIB-ului de circa 4 — 4,5%. La nivelul sectoarelor economice, cel mai mare aport îl vor avea industria și comerțul. În anul curent, valoarea adăugată brută a acestor sectoare va crește cu peste 6%, iar în anul 2020 se prognozează o creștere mai modestă – de circa 4% în industrie și 5% în sectorul comerțului. Datele sunt incluse în publicația Moldovan Economic Growth Analysis (MEGA), elaborată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup și care este la a XX-a ediție. O sinteză a publicației a fost prezentată în cadrul conferinței, care a avut loc astăzi, 25 iulie 2019.

În primul trimestru, producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile din Moldova (întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti şi gospodăriile populaţiei), conform estimărilor preliminare, a însumat în preţuri comparabile 5,235 mld. lei sau cu 4,2% mai puţin faţă de perioada respectivă a anului 2018. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, diminuarea producţiei agricole a fost determinată de scăderea producţiei vegetale cu 8,8% și a producţiei animaliere — cu 3,2%.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (16) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II din Codul fiscal, la calcularea impozitului pe venit, agenții economici au dreptul la reducerea venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulțirea salariului mediu lunar pe țară din anul precedent anului fiscal de gestiune la creșterea numărului mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune fată de anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil.

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.