Pentru a asigura o administrare eficientă a contribuțiilor obligatorii la Fondul viei și vinului (FVV) pentru perioada anilor 2020 și 2021 de către entitățile economice, în acest articol vom examina principalele aspecte aferente procesului respectiv, printre care reglementarea modalității de trecere în cont a obligațiilor achitate, necesitatea ajustării dărilor de seamă prezentate în anul 2020, precum și necesitatea ajustării Declarației cu privire la impozitul pe venit pe perioada fiscală 2019 (forma VEN 12).

În agenda evenimentelor pentru săptămâna care a început astăzi, 18 noiembrie 2019, sunt formulate șapte măsuri sociale care necesită a fi implementate imediat: – acordarea unui sprijin financiar pentru sărbătorile de iarnă în sumă de 700 de lei pentru 625 de mii de pensionarii – modificarea legislației, astfel încât indexarea pensiilor să se efectueze de două ori pe an – majorarea cuantumului pentru perioada rece a anului de la 350 la 500 de lei per lună și extinderea numărului de beneficiari

Prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 171 din 19 decembrie 2019 au fost efectuate modificări în Codul fiscal în partea ce ține de determinarea venitului impozabil pentru agenții economici – subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM), fiind exclusă limitarea doar la venitul din activitatea operațională. Ținând cont de acest fapt, Ministerul Finanțelor, prin Ordinul nr.40 din 9 martie 2020, a aprobat un nou formular tipizat al Dării de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (forma SIMM20), care va substitui formularul IVAO15.

Serviciul Fiscal de Stat vine cu un anunț ce ține de aplicarea TVA la procurările de proprietate a întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate. Ținând cont de modificările operate în art.94 lit.e) din Codul fiscal, persoanele juridice şi fizice care practică activitate de întreprinzător şi procură pe teritoriul Republicii Moldova proprietatea întreprinderilor înregistrate în calitate de plătitori de TVA, declarate în proces de insolvabilitate în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012, sunt subiecți impozabili cu TVA, indiferent de faptul dacă dețin sau nu statut de plătitor a TVA.

Legalizarea pieței miezului de nucă, declararea valorii mărfurilor în vamă, reglementarea muncii prin agent de muncă temporară, înregistrarea gospodăriilor țărănești și alte subiecte importante au fost analizate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru pe parcursul trimestrului IV al anului 2019, potrivit Buletinului informativ trimestrial al Consiliului. Astfel, la solicitarea Consiliului Economic, care exercită și atribuțiile Comitetului Național pentru Facilitarea Comerțului, experții Corporației Financiare Internaționale

Pe rolul Judecătoriei Chișinău se află o cauză penală privind învinuirea unei persoane de comiterea infracțiunii de escrocherie. În cadrul urmăririi penale, avocatul inculpatului a înaintat cereri prin care a solicitat ridicarea mai multor acte originale de la partea vătămată și a formulat o cerere prin care a solicitat implicarea instanței în obținerea probelor, în special prin a-i cere Serviciului Fiscal de Stat (SFS) să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la disponibilul de mijloace bănești la situația din 1 ianuarie 2012, depusă de către partea vătămată. Documentele au fost solicitate cu scopul de a efectua o expertiză grafoscopică pentru a demonstra că înscrisurile nu au fost semnate la data declarată de partea vătămată, fiind fictive și neavând la bază o tranzacție reală de împrumut.

Procesul de informare a contribuabililor este un obiectiv prioritar în activitatea Serviciului Fiscal de Stat. Din acest considerent, SFS desfășoară cu regularitate ateliere de lucru care sunt inițiate și se desfășoară conform graficelor aprobate și publicate trimestrial pe pagina web a SFS. Tematica seminarelor se stabilește în baza subiectelor prioritare pentru perioada respectivă (modificarea/completarea actelor legislative și normative, riscurile identificate la nivel central și la solicitările contribuabililor).

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

Conform art. 12 pct. 3) din Codul fiscal (CF), dividend este venitul obţinut din repartizarea profitului net între acţionari (asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social, cu excepţia venitului obţinut în cazurile lichidării complete a agentului economic. În continuare o să analizăm care este impactul fiscal asupra operațiunii economice de calculare și achitare a dividendelor către persoanele juridice și persoanele fizice, atât rezidenți, cât și nerezidenți ai Republicii Moldova.

La data de 17 august 2018 a intrat în vigoare Legea nr. 180 din 26.06.2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală (Lege). Declararea voluntară oferă persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova posibilitatea să declare mijloacele bănești care anterior nu au fost declarate, fără să fie supuși unor măsuri de constrângere din partea statului. Poate declara voluntar mijloace bănești oricare persoană fizică care este cetățean a RM. Declararea voluntară a mijloacelor bănești începe la data de 17 august 2018 şi se încheie la 1 februarie 2019.

Modalitatea de lucru dintre Trezorerii și autoritățile publice locale va fi schimbată. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, în cadrul unui briefing.

     Calcularea termenului de păstrare a dosarelor definitivate în lucrările de secretariat în anul 2020 începe de la 1 ianuarie 2021 deoarece calcularea termenului de păstrare a documentelor-tip se face începînd cu 1 ianuarie al anului ce urmează după anul definitivării documentelor în lucrările de secretariat. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare începînd cu data de 05.08.2016 cu privire la termenele de păstrare a documentelor legate de raporturile de muncă dintre salariat şi angajator. În note sînt prevăzute termene de păstrare a unor categorii de documente specifice, ţinîndu-se cont de conţinutul, autorul, timpul şi locul elaborării documentelor.

Ținând cont de situația epidemiologică din țară și apariției riscului de îmbolnăvire cu COVID-19, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale vine cu următoarele recomandări, care au drept scop clarificarea situațiilor juridice ce țin de raporturile de muncă dintre angajator și salariat, precum și asigurarea protecției social-economice și a securității și sănătății în muncă a salariaților, conform prevederilor legislației muncii în vigoare:   1. Examinarea de către părți a posibilității prestării muncii la domiciliu (conform art. 290 din Codul muncii);

Pe perioada stării de urgenţă, mulţi dintre angajaţii întreprinderii noastre au depus cerere pentru concediu neplătit şi nu li se calculează salariu. Trebuie de declarat aceste perioade în Darea de seamă IPC 18?   Potrivit prevederilor art. 120 alin. (1) din Codului muncii, din motive familiale şi din alte motive întemeiate, în baza unei cereri scrise, salariatului i se poate acorda, cu consimţământul angajatorului, un concediu neplătit cu o durată de până la 120 de zile calendaristice, în care scop se emite un ordin (dispoziţie, decizie, hotărâre).

Formularul IPC18 va fi completat cu doi indicatori (rânduri) prin care agenții economici vor avea posibilitatea să declare impozitul pe venit reținut final de la două categorii de contribuabili. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul Ordinului cu privire la modificarea și completarea Ordinului MF nr. 126 din 4 octombrie 2017. Proiectul este elaborat în urma modificărilor operate în Codul fiscal, prin Legea nr. 171 din 19 decembrie 2019, potrivit căreia, începând cu 1 ianuarie 2020, agenții economici care procură de la persoanele fizice produse agricole din horticultură vor reține 5% din plățile efectuare în folosul acestora.

În prezentul articol sunt oferite răspunsuri la unele întrebări, care apar în activitatea agenților economici cu referință la modul de documentare și de contabilizare a operațiunilor derulate în cazul importului de mărfuri, care, până a fi puse în libera circulație, sunt plasate într-un regim vamal temporar, ce are drept efect suspendarea de drepturile de import.  Ce acte normative reglementează regimul de antrepozit vamal?

Decizia de restituire a sumelor indemnizaţiilor pentru incapacitate de muncă rezidentului parcului pentru tehnologia informaţiei se întocmește în 2 exemplare, conform modelului stabilit în Regulamentul cu privire la restituirea sumelor indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă rezidenţilor parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare – Regulament). După aprobarea Deciziei de către Directorul general al CNAS, în termen de două zile lucrătoare Direcţia generală evidenţa contribuabililor informează în scris plătitorul şi CTAS despre aprobarea acesteia şi transmite Direcţiei generale finanţe şi asigurări sociale un exemplar al Deciziei şi informaţia privind rechizitele bancare ale plătitorului, pentru efectuarea restituirii.

Conform art. 654 Cod civil (CC), superficie este dreptul real imobiliar de a poseda şi folosi terenul altuia în vederea edificării şi exploatării unei construcţii a superficiarului, deasupra şi sub acest teren, sau a exploatării unei construcţii existente a superficiarului. Acest drept este alienabil, se transmite prin succesiune şi poate fi obiect al unui contract de locaţiune. În Monitorul Oficial nr. 393-399 (7316-7322) din 27 decembrie 2019 a fost publicată Legea nr.171 privind modificarea unor acte legislative din 19 decembrie 2019, prin care s-au operat mai multe modificări la Codul fiscal (CF), unele dintre care vizează și impozitarea venitului din superficie.

Expoziția națională „Fabricat în Moldova” a deschis ușile pentru vizitatori. Pe lângă vizitarea spațiilor expoziționale din cele 3 pavilioane, oferă un amplu program de afaceri. Astăzi, 29 ianuarie 2020, în cadrul acestuia au fost prezentate cele mai importante modificări ale legislației fiscale. Şefa Direcției generale metodologia impozitelor și taxelor din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, Olga Golban, a trecut în revistă prevederile noi ce sunt aplicate începând cu anul 2020 și care vor avea impact asupra mediului de afaceri.

În conformitate cu prevederile art.541 alin.(3) lit.a) din Codul fiscal, agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum şi agenţilor economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de consultanţă pentru afaceri şi management (pct. 70.22 din Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei) este mai mare de 60% din venitul din vînzări, pot alege regimul de impozitare IVAO sau regimul de impozitare aplicat în modul general