Este obligat angajatorul să recalculeze impozitul pe venit din salariu în cazul depunerii cererii de către salariat privind anularea scutirii personale în legătură cu atingerea venitului impozabil în mărime de 360 mii lei?   Potrivit prevederilor art. 33 alin. (1) din CF, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 901, are dreptul la o scutire personală anuală în sumă de 25200 lei.  

Plata compensatorie acordată ca măsură de protecție socială întru garantarea și menținerea salariilor personalului unităților bugetare, reieșind din cuantumul minim necesar de asigurare socială stabilit pe țară, va fi majorată de la 4 mii la 5 mii de lei. În contextul ajustării și eliminării unor discrepanțe salariale pentru unele categorii de angajați din sectorul bugetar, urmare a modificării

Persoana fizică cetățean al RM, care nu este angajat prin contract de muncă în RM, activează prin intermediul internetului, prestând servicii nerezidenților (de exemplu, traducerea textelor, formatarea/prelucrarea imaginilor, fișierelor video), activitățile date neavând un caracter permanent, fără a exista angajator sau relații de muncă. Are persoana fizică obligația de a achita impozit pe venit din veniturile obținute în urma acestor activități și ce deduceri vor fi luate în calcul la determinarea venitului impozabil?

Serviciul Fiscal de Stat informează contribuabilii menționați la art.5 alin.(1) lit. b) din Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale despre obligația prezentării, doar în mod electronic, a dării de seamă forma CAS18 – AN pentru perioada fiscală 2023,

Întreprinderea „X” SRL efectuează hrana organizată a salariaților. În luna martie 2020 însă, ținând cont că a scăzut cererea de produse, inclusiv din cauza pandemiei COVID-19, nu a fost respectată condiția prevăzută ca salariul mediu lunar brut să fie egal sau mai mare de ¾ din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2020. Care vor fi consecințele fiscale în situația examinată?

În rezultatul monitorizării şi verificărilor efectuate de către Casa Naţională de Asigurări Sociale a corectitudinea calculării şi declarării contribuţiilor de asigurări sociale de stat în tabelului nr. 2 al Dării de seamă IPC21 se constată, că unii plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat admit erori la calcularea şi declararea indicatorilor, în special în cazul prezentării dărilor de seamă Forma IPC21 pe suport de hârtie.   Astfel, plătitorii de contribuţii la BASS pentru perioadei ianuarie–februarie 2022 au admis următoarele erori:  

De către entitate s-a procurat angajatului bilet de avion, pentru a pleca în deplasare însă din anumite motive nu a plecat. Cum urmează a fi contabilizate corect aceste cheltuieli ?

Câțiva casieri și asistenți de vânzări într-un supermarket din Spania au atacat în instanța de judecată națională faptul instalării de angajator a sistemului de supraveghere video ascuns și efectuării filmărilor activității angajaților. La examinarea cazului angajatorul a declarat că supermarketul avea pierderi economice. Pentru a investiga aceste pierderi, angajatorul reclamanților a decis să instaleze camere de supraveghere, unele fiind vizibile, iar altele erau ascunse. Reclamanții au fost informați despre camerele vizibile, nu și despre cele ascunse, iar materialele video au demonstrat faptul că reclamanții au sustras marfă.

Ce sancțiuni sunt prevăzute pentru angajator în cazul pierderii unei părți din tichetele de masă ce urmau a fi acordate angajaților? În legislație nu sunt prevăzute sancțiuni pentru astfel de situații. În mod uzual, dacă se întâmplă ca angajatorul să piardă tichete de masă pe suport de hârtie anterior acordării acestora către salariați, exista posibilitatea să le declare la Poliție și Operator ca fiind pierdute si să comande alte tichete de masă pentru

La momentul actual, în Republica Moldova nu este reglementată activitatea agenților de muncă temporară – instrument ce va permite suplinirea necesităților de personal ale agenților economici în perioade de vârf sau înlocuirea temporară a unor salariați (în perioada concediului de maternitate, îngrijire a copilului, medical,

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte că pe data de 25 mai 2022 expiră termenul-limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat. În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.5 au obligaţia să declare, prin intermediul Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21) şi să  achite contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate pentru luna aprilie 2022 până la data de 25 mai 2022 inclusiv.  

Salariaţii cu obligaţii familiale nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute de legislaţia muncii. Pentru ediția din luna curentă a revistei „monitorul fiscal FISC.md” (rubrica „Legislația muncii”) autorul nostru fidel Olga Donciu a elaborat un tabel, în care cu lux de amănunte prezintă normele juridice în vigoare cu privire la garanţiile de muncă în legătură cu maternitatea și paternitatea.   Totodată, în articol se atrage atenția că orice înţelegere, prin care se urmăreşte renunţarea salariatului la drepturile sale de muncă sau limitarea acestora, este nulă.

Survine obligația de a reține primele de asigurare obligatorie de asistență medicală de la angajați cetățeni străini nerezidenți care activează în afara țării și care nu au permis de ședere în RM? Conform prevederilor art. 9 alin. (1) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală nr. 1585/1998, străinii specificați la art. 2 alin. (1) lit. a)–c) din Legea nr. 274/2011 privind integrarea străinilor în Republica Moldova, încadrați în muncă în RM în baza unui contract individual de muncă, străinii titulari ai dreptului de şedere permanentă în Moldova, precum și beneficiarii de protecție

Codul muncii ar putea fi completat cu prevederi ce vor reglementa posibilitatea angajatorilor de a deschide creșe pentru copiii salariaților, în vederea asigurării reconcilierii vieții profesionale cu cea de familie, cu oferirea salariaților săi servicilor de îngrijire a copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani.    Proiectul de lege prin care se propune completarea cadrului normativ național în vederea legiferării dreptului angajatorilor de a oferi salariaților servicii alternative de îngrijire a copiilor cu vârstă mică a fost susținut de membrii Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie pentru a fi prezentat în plen în prima lectura.

Republica Moldova se aliniază Convenției Organizației Internaționale a Muncii privind serviciile de sănătate ocupațională. În Monitorul Oficial din 2 aprilie curent fiind publicată Legea nr. 18 din 4 martie 2021 pentru ratificarea acestei Convenții, prin care fiecare stat recunoaşte relevanţa standardelor internaţionale în domeniul serviciilor de sănătate ocupaţională şi îşi asumă obligaţia de a formula, implementa şi revizui periodic o politică naţională coerentă în acest domeniu.   Potrivit Convenției, serviciile sănătății ocupaționale pot fi organizate ca un serviciu pentru fiecare întreprindere sau, după caz, ca un serviciu comun pentru un număr de întreprinderi. Acestea trebuie să posede o serie de funcții relevante și adaptate riscului specific întreprinderilor,

La 1 ianuarie 2023 vor intra în vigoare două articole, cu care a fost suplinit Codul muncii al Republicii Moldova. Acestea reglementează drepturile angajaților și angajatorilor pe perioada antrenării angajaților în campaniile electorale. În continuare oferim integral articolele cu care a fost completat Codul muncii (prin Legea nr.336/2022, publicată în MO din 24 decembrie 2022).

Tot mai mulți angajatori atât din sectorul public, cât și din cel privat, aleg cardurile Up pentru a-și motiva angajații. Astfel, timp de aproape cinci ani de când Up Moldova a apărut pe piața tichetelor de masă, peste 700 de companii din țară au ales cardurile Up. Până în prezent, au fost emise peste 60 de mii de carduri de masă, iar 1 500 de comercianți fac parte din rețeaua de parteneri.

Statele de personal este un act juridic obligatoriu care în conformitate cu legislația în vigoare se întocmește în fiecare unitate și se aprobă prin ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) angajatorului. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сonţinutul statelor de personal ale unităţii. Angajatorul este obligat să respecte legile și alte acte normative, precum și clauzele contractelor individuale de muncă, contractului colectiv de muncă și ale convenţiilor colective.

În anul viitor veniturile bugetului de stat vor constitui - 66,6 mld. de lei, cu 1,3% mai mult decât suma rectificată pentru anul curent, în timp ce cheltuielile bugetului de stat vor fi de 82,2 mld. de lei, cu 2,2% mai puțin decât în anul 2023.

Potrivit art.4 alin.(1) din Legea nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă (în redacția din 1 ianuarie 2020) valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare urmează să fie cuprinsă între 35 și 55 lei. Valoarea tichetelor de masă nu include contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii.   Concomitent, începând cu 1 ianuarie 2020, ca urmare a modificărilor operate în anexa nr. 3 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (modificări operate prin Legea 122/2019), valoarea tichetelor de masă acordate angajaților constituie bază de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale (6%) care se reține de la angajați și a contribuției de asigurări sociale (18%) datorate de angajator.