Reducerea barierelor tarifare pentru exportul de produse horticole, elaborarea planului multianual de promovare a produselor horticole pe piețe-țintă (Asia, Orientul mediu, Federația Rusă etc.) crearea conceptului de utilizare în sinergie a brandului de țară „Pomul Vieții” și brandului ,,Moldova – un gust deosebit” pentru toate activitățile de promovare a produselor horticole, aprobarea de către Guvern a Programului Național de dezvoltare a sectorului agriculturii ecologice, oferirea suportului producătorilor la efectuarea investițiilor în infrastructura fizică aferentă exploatațiilor agricole sunt doar câteva dintre cele 70 de măsuri incluse în Programului de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2021-2025. Acesta este aprobat de Executiv, Hotărârea nr.840 din 18 noiembrie 2020 fiind publicată în MO.  

Biroul Național de Statistică comunică că preţurile medii de consum în luna octombrie comparativ cu septembrie 2020 au crescut cu 0,11%, majorarea fiind determinată de creșterea preţurilor la mărfurile nealimentare cu 0,33% și la serviciile prestate populației cu 0,05%.   Totodată, în luna octombrie faţă de luna precedentă au scăzut preţurile la fructe proaspete (cu 4,3%), cartofi (cu 3,5%), legume proaspete (cu 0,3%), carne de pasăre și crupe (cu câte 0,3%), iar creşteri de preţuri au fost înregistrate  la fructe de livadă sâmburoase (cu 26,3%), ouă de găină (cu 11,8%), ulei de floarea soarelui (cu 4,4%), făină de porumb (cu 1,0%), lapte și produse lactate (cu 0,8%).

Cele mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale pentru anul 2022, care se regăsesc în Legea nr. 204/2021 cu privire la modificarea unor acte normative, se rezumă și la trei aspecte importante pentru rezidenții parcului pentru tehnologia informației. Astfel, update-ul legislativ nu a ocolit sectorul IT, dar, din contra, a încercat să soluționeze dilemele existente și interpretabile.   În continuare, se prezintă o sistematizare a  modificărilor legislative intrate în vigoare din 1 ianuarie  2022.   Revizuirea metodei de calculare a amortizării

Parlamentul a votat astăzi, 11 septembrie, în lectură finală proiectele de lege pentru modificarea Legii bugetului de stat, Legii bugetului asigurărilor sociale de stat  și a legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală.   După cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în ședința din 10 septembrie, când proiectul a fost prezentat în prima lectură, modificările operate la bugetul de stat sunt efectuate în contextul ajustării indicatorilor bugetari, reieșind din prognozele ajustate a principalilor indicatori macroeconomici agreați cu experții Fondului Monetar Internațional, evoluția economiei naționale sub presiunea efectelor pandemiei COVID-19,

Odată cu intrarea în vigoare a prevederilor Legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală nr. 180 din 26.07.2018, MO al RM nr. 309-320 (6704-6715) din 17.08.2018 (Lege), au fost stabilite niște reguli ce țin de aplicarea măsurilor de asigurare și executare silită, față de obligațiile fiscale restante la bugetul public național, în perioada de la data intrării în vigoare a Legii și până la 20 decembrie 2018 inclusiv.

Autoritățile continuă discuțiile privind măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021, astăzi, 23 octombrie, documentul fiind discutat pe platforma Clubului Presei Economice, cu participarea ministrului Finanțelor, Serghei Pușcuța, secretarului de stat, Dorel Noroc, experților economici și reprezentanților mediului de afaceri.   Serghei Pușcuța s-a referit la contextul bugetar al anului 2020, care a fost marcat de situația epidemiologică, dar și de secetă. După cum a menționat ministrul, cea mai afectată perioadă a fost luna aprilie, când veniturile au scăzut în medie cu circa 30% comparativ cu luna similară din anul 2019. Totodată, vicepremierul a dat asigurări că în ultimele trei luni ale anului curent vom avea un sistem bugetar echilibrat, ținând cont de faptul că în această perioadă, tradițional, se efectuează cele mai multe cheltuieli din buget.

Concursurile comerciale și investiționale reprezintă una dintre modalitățile de atragere a investițiilor private în societățile comerciale cu capital public sau public-privat. Astfel, prin concurs comercial sau investiţional pot fi privatizate pachete de acţiuni sau părţi sociale care constituie mai mult de 50% din capitalul social al societăţii comerciale cu capital public sau public-privat, precum și complexe de bunuri imobile.   Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice (Legea nr. 121/2007) definește concursul comercial drept concurs a cărui condiţie de bază este preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, iar concursul investițional - concursul la care cumpărătorul, pe lângă preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, își asumă obligaţii investiţionale, în mare parte capitale.

La sfârșitul lunii septembrie 2020, soldul creditelor în economie a înregistrat o majorare cu 7,8% faţă de cel raportat la finele lunii septembrie 2019, constituind 46,8 mld. lei. Conform datelor din informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova făcute publice de Ministerul Economiei și Infrastructurii, soldul creditelor în monedă națională a crescut cu 12,1% față de septembrie 2019, iar a împrumuturilor în valută străină – cu 0,6%.   Datele oficiale denotă că în portofoliul de credite acordate în perioada de referință cea mai mare pondere (23,2%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului. Totodată 17% au fost acordate pentru procurarea/construcția imobilului, 16,9% – pentru consum, 8,5% – întreprinderilor din sectorul agrar etc.

Ministerul Finanțelor a elaborat propune pentru consultări publice proiectul hotărârii Executivului care prevede menținerea achitării de către angajatorul de la locul de serviciu/de muncă de bază a tuturor drepturilor salariale lucrătorilor medicali detașați în cadrul instituţiilor medico-sanitare publice spitaliceşti destinate internării pacienţilor care întrunesc criteriile definiţiei de caz pentru COVID-19 până la 31 decembrie 2020, termenul fiind extins cu încă o lună.   Este propusă menținerea dreptului la spor lunar de compensare pentru munca prestată în condiții de risc sporit pentru sănătate în mărime de până la un salariu de bază a personalului ANSP,

Restituirea TVA la investiţii (cheltuieli) capitale este reglementată de art.art.1011 din Codul fiscal1.  De asemenea, potrivit modificărilor operate la art.93 pct.18) din CF prin Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în vigoare din 1 ianuarie 2021 (cu unele excepţii  prevăzute la art.LV al Legii), investiţii (cheltuieli) capitale reprezintă costuri şi cheltuieli suportate de către agentul economic în legătură cu reparaţia capitală, crearea şi/sau procurarea mijloacelor fixe şi a imobilizărilor necorporale destinate utilizării în procesul de producţie (prestare servicii/executare lucrări), care nu se reflectă în rezultatele perioadei curente, dar urmează a fi atribuite la majorarea valorii mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale.

În cazul liber-profesioniștilor care practică activitate în sectorul justiției, la calculul stagiului de cotizare necesar pentru stabilirea indemnizației lunare pentru creșterea copilului se includ perioadele pentru care a fost plătită taxa fixă a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii stabilită începând cu 1 ianuarie 2021.   În Monitorul Oficial din 31 decembrie 2020 a fost publicată Hotărârea nr. 940 din 22 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor Hotărâri ale Guvernului, inclusiv la Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a indemnizațiilor adresate familiilor cu copii.   

Reprezentanții mediului de afaceri își vor putea apăra drepturile și interesele prin intermediul unui ombudsman, numit de Parlament. Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat și propune spre consultare un proiect de lege ce are ca scop crearea instituţiei de ombudsman (avocat) în domeniul activităţii de afaceri.   Potrivit proiectului, ombudsmanul va acorda protecţie şi asistenţă antreprenorilor în scopul asigurării respectării drepturilor şi intereselor legitime ale acestora de către autorităţile publice, organizaţiile şi întreprinderile indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, de către organizaţiile necomerciale şi persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile.

La adunarea generală a asociaților societății cu răspundere limitată s-a decis majorarea capitalului social din contul profitului nerepartizat obţinut în perioada fiscală 2018. Care vor fi consecințele fiscale în cazul descris?   Potrivit art. 33 alin. (2) din Legea nr. 135/2007 privind societăţile cu răspundere limitată, capitalul social se va majora prin:   a) mărirea proporţională a părţilor sociale din contul profitului net al societăţii sau din mijloacele capitalului de rezervă şi/sau alte surse;   b) vărsarea aporturilor suplimentare de către asociaţi şi/sau de către terţii care au devenit asociaţi.  

Modificările operate în Codul fiscal (art.234 alin.(2)), care au intrat în vigoare pe data de 12 decembrie 2018, prevăd că persoana trasă la răspundere pentru încălcare fiscală beneficiază de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate dacă respectă strict condiţiile prevăzute1. Astfel, legea acordă contribuabilului facilitatea de a achita jumătate din amenda aplicată în cazul respectării condițiilor sus-menționate, adică inexistența restanțelor sau stingerea acestora în termenul prevăzut și/sau, după caz, prezentarea documentelor care confirmă acest fapt. De la regula respectivă, prin Legea nr.302 din 30 noiembrie 2018 a fost reglementată o excepție.

În primele nouă luni ale anului curent, producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile a însumat 21000,5 mil. lei, constituind 74,7% faţă de perioada respectivă a anului 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Diminuarea a fost determinată de scăderea producţiei vegetale cu 35,5% și producţiei animaliere cu 2,8%, fiind resimțit impactul condiţiilor climaterice nefavorabile din anul curent.   Astfel, doar în trimestrul III al anului 2020 producția agricolă s-a redus cu 31,3% comparativ cu aceiași perioadă din anul precedent, inclusiv producția vegetală – cu 36,0% și cea animalieră – cu 9,3%.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a revizuit prognoza principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2021-2023, ținând cont de impactul pandemiei asupra economiei naționale. Amintim, aceasta a impus necesitatea de ajustare a prognozei evoluției PIB-ului până la -4,5% pentru anul 2020, a tendințelor în sectorul real (industrie, agricultură, investiții etc.), în comerțul exterior  pentru anii 2021-2023. Totodată, nota informativă conține  și prognoza indicatorilor remunerării muncii.   Conform estimărilor, veniturile populației vor scădea nu doar din contul remitențelor, dar și al plăților salariale, acestea fiind influențate de sistarea completă sau parțială a activităților din sectorul real al economiei,

Soldul datoriei la credite neperformante ca pondere în soldul total al datoriei la credite după doi ani de evoluție ascendentă înregistrează o tendință de diminuare de la 18,5% în luna noiembrie 2017 (când a fost atins nivelul maxim) până la 8,1% în luna februarie 2020. Aceste date au fost făcute publice de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   În informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova elaborată de MEI este menționat că diminuarea ponderii creditelor neperformante datorează faptului că băncile au aplicat în ultima perioadă de timp unele proceduri noi, cum ar fi separarea activelor „bune” de cele „rele” etc., care au adus la reducerea stocului acestora.

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

   În perioada 3-18 iulie 2020 s-a desfășurat sondajul ”Impactul pandemiei COVID-19 asupra activității companiilor din Moldova: realități, așteptări, acțiuni”, efectuat de Camera de Comerț Americană din Moldova, în colaborare cu Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Menționăm că aceasta este cea de-a doua ediție a sondajului, prima fiind efectuată în luna aprilie curent.   Astăzi, rezultatele sondajului au fost prezentate pe platforma Consiliului Economic, în cadrul unei ședințe online. 

Cabinetul de miniștri a susținut în cadrul ședinței din 30 noiembrie curent un șir de modificări la Hotărârea Guvernului nr. 636 din 11 decembrie 2019 prin care a fost aprobat Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023.   Conform autorilor, revizuirea Planului a fost efectuată în urma analizei informației prezentate de autoritățile publice pentru primele nouă luni ale anului curent, precum și în baza monitorizării lunare asigurate de Cancelaria de Stat, fiind constatat că, din totalul celor 333 activități planificate pentru lunile ianuarie-septembrie ale anului 2020, au fost realizate circa 50% (166 activități), dintre acestea 47 înainte de termen.