În conformitate cu prevederile art.541 alin.(3) lit.a) din Codul fiscal, agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum şi agenţilor economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de consultanţă pentru afaceri şi management (pct. 70.22 din Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei) este mai mare de 60% din venitul din vînzări, pot alege regimul de impozitare IVAO sau regimul de impozitare aplicat în modul general

Autoritățile administrației publice, în funcție de specificul activității acestora, vor fi obligate să publice pe pagina web oficială datele/informația privind devizul de cheltuieli pentru evenimentele publice organizate a căror valoare depășește suma de 50 mii lei. Această prevedere se conține în proiectul hotărârii de Guvern privind modificarea HG nr.188/2012 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la paginile oficiale ale autorităților administrației publice în rețeaua internet (Regulament) înaintat pentru consultări publice de Cancelaria de Stat.

Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale la export ar putea să nu fie percepută pentru mărfurile expediate prin intermediul trimiterilor poștale internaționale a căror valoare nu depășeşte 1 000 euro. Prevederea se conține în proiectul Politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. Astfel, se propune completarea notei anexei nr. 2 a Legii cu privire la tariful vamal cu o normă ce prevede scutirea de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a mărfurilor exportate prin trimiteri poștale a căror valoare nu va depăși suma indicată supra. Prevederea are ca scop reducerea la minimum a costurilor de export suportate de mediul de afaceri, precum și încurajarea comerțului online.

Serviciului Fiscal de Stat asigură comodităţi suplimentare în procesul de raportare fiscală pentru contribuabili în scopul minimizării costurilor aferente acestuia, sporirii conformării benevole, dar şi promovării civismului fiscal în rândul populaţiei. În acest context, serviciile electronice sunt în lista priorităţilor SFS, dezvoltarea acestora fiind un proces continuu. SFS identifică în permanenţă noi modalităţi de interacţiune cu persoanele fizice pentru a contribui la facilitarea executării obligaţiilor fiscale de către contribuabili.

Serviciul Fiscal de Stat aduce la cunoștință că remitențele de peste hotare nu sunt supuse impozitării. Potrivit prevederilor Codului fiscal, persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova sunt obligate să achite impozit pe venit din veniturile obținute peste hotarele RM doar în următoarele cazuri: a) dacă veniturile sunt obținute din afara Republicii Moldova, activitatea fiind desfășurată în Republica Moldova; b) venitul se califică a fi din investiții sau financiar (de exemplu, dividende, dobânzi, royalty).

Delegarea în străinătate a funcționarilor publici se va efectua doar în baza actului administrativ al conducătorului autorității/instituției publice respective, fără a mai fi necesară coordonarea prealabilă cu secretarul general al Guvernului, cum era anterior. În Monitorul Oficial din 27 septembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 456 din 25 septembrie 2019 pentru modificarea Regulamentului cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova. Hotărârea mai prevede că informația privind vizitele oficiale și deplasările de serviciu în străinătate, inclusiv devizul și sursa de finanțare a cheltuielilor,

Începând cu luna octombrie 2019, Serviciul Fiscal de Stat a demarat acțiuni ordinare de verificare a persoanelor fizice sub aspectul corectitudinii onorării obligației de declarare și achitare a impozitului pe venit pentru perioadele fiscale ale anilor 2015 – 2018. Criteriile ce au stat la baza identificării persoanelor fizice față de care au fost inițiate acțiuni de verificare sunt următoarele:

Declaraţia vamală electronică la export se înregistrează la posturile vamale interne, cu prezentarea mijlocului de transport și mărfii declarate în zona de control vamal al postului respectiv. După înregistrarea declaraţiei vamale electronice, funcţionarul vamal responsabil de recepționarea declaraţiei, în termen de 20 de minute, accesează butonul de selectare a declaraţiilor pe culoare, după care SIIV „ASYCUDA World” stabileşte culoarul declaraţiei vamale, repartizând declaraţia vamală funcţionarului din cadrul postului.

Prin Legea nr. 60 din 23 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţilor de întreprinzător şi modificarea unor acte normative au fost introduse modificări în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea 489/1999), fiind extinse categoriile de întreprinderi agricole care beneficiază de subvenţionare de la bugetul de stat. Până la modificările menţionate beneficiau de suportul de la bugetul de stat doar angajatorii din sectorul agrar care în totalitate practicau activităţi  prevăzute de grupele 01.1. - 01.6 din Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei.   Astfel, în Legea nr. 489/1999 a fost introdusă o norma prin care întreprinderile agricole care practică în decursul perioadei de gestiune nu mai puţin de 95% din activităţile stipulate în grupele 01.1 - 01.6 din CAEM (aprobat prin Hotărârea Colegiului Biroului Naţional de Statistică nr. 20/2009),

În contextul angajamentelor asumate în cadrul Acordului de Asociere RM-UE, Serviciul Vamal promovează continuu noi facilități pentru agenții economici conformi, implicați în comerțului internațional, prin simplificarea procedurilor de vămuire. Astfel, în vederea accelerării traficului de mărfuri, începând cu 01 octombrie 2019, autoritatea vamală aplică procedura de validare a declarațiilor vamale pe culoarul albastru de control vamal.

Săvârșirea unei încălcări a legislației presupune atragerea persoanei la răspundere. Totuși, Codul fiscal (CF) prevede anumite excepții de care poate beneficia contribuabilul care a admis o încălcare constatată de Serviciul Fiscal de Stat (SFS). În articolul dat vom evidenția aceste situații și vom constata care sunt aceste „beneficii”:   Aplicarea amenzii doar pentru încălcarea fiscală semnificativă  

Întreprinderea „X” SRL, care este subiect al ÎMM (se impozitează conform cap. 71 din titlul II al CF), a vândut o parte (30% cu 30 000 lei) din cota-parte deținută în capitalul social al întreprinderii „Z” în decembrie 2019 și o parte (15% cu 15 000 lei) în ianuarie 2020 persoanei fizice „Y”, însă achitarea va fi efectuată conform condițiilor contractuale către 30 iunie 2020. În acest context, cum se va impozita venitul dat la întreprinderea „X”?

Potrivit art.29 alin.(1) din Legea cu privire la avocatură nr.1260-XV din 19.07.2002, birou asociat de avocați (în continuare BAA) constituie una din formele prin care se exercită profesia de avocat.

Deoarece de la 1 ianuarie 2020, conform prevederilor Legii nr.122 din 16 august 2019 cu privire la modificarea unor acte legislative, creșterea de capital se va determina doar de către contribuabilii persoane fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova care nu practică activitate de întreprinzător, a apărut necesitatea modificării formularului UNIF18 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declarația), precum și a Modului de completare a acesteia. Serviciul Fiscal de Stat propune pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la modificarea Ordinului nr.456 al Serviciului Fiscal de Stat din 8 septembrie 2018 cu privire la aprobarea formularului respectiv și a modului de completare al UNIF18.

O persoană fizică intenționează să-și înregistreze o activitate independentă în toamna anului curent. Urmează de stabilit care va fi cuantumul impozitului pe venit minim ce va fi achitat pentru anul 2019 dacă considerăm că venitul din activitatea independentă va constitui 100 000 lei. Potrivit prevederilor art. 5 pct. 361) din CF, activităţi independente reprezintă activităţi de comerţ desfășurate de către o persoană fizică rezidentă doar în mod individual, fără a constitui o formă organizatorico-juridică, în urma desfășurării cărora se obţine venit.

Un angajat a companiei s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale pentru depunerea documentelor de calculare a pensiei. În procesul de analiză au fost constatate unele neclarități în informația deținută de CNAS în baza raportului IPC18 pentru anul 2018. Întru depășirea situației, companiei i-a fost solicitată verificarea corectitudinii completării dării de seamă și prezentarea informației corectate ce ține de angajat. Compania este conștientă de impactul acestei informații asupra angajatului, dar cum poate fi corectată informația, dacă perioada anului 2018 a fost supusă controlului fiscal în anul curent și o dare de seamă corectată nu poate fi depusă?

Având în vedere birocrația excesivă pe care asociațiile de business le invocă în relația lor cu autoritățile fiscale, Ministerul Finanțelor a inițiat un șir de modificări care au drept scop simplificarea proceselor și reducerea poverii administrative asupra mediului de afaceri.

Astăzi, 15 noiembrie 2019, Serviciul Fiscal de Stat a publicat în MO Ordinul nr.502 din 12 noiembrie curent cu privire la modificarea Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr.456 din 8 septembrie 2018 cu privire la aprobarea formularului UNIF18 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declarația) și a Modului de completare a acesteia. Modificările și completările vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2020. Amintim că, conform prevederilor Legii nr.122 din 16 august 2019 cu privire la modificarea unor acte legislative, creșterea de capital se va determina doar de către contribuabilii persoane fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova care nu practică activitate de întreprinzător, a apărut necesitatea modificării formularului UNIF18 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declarația), precum și a Modului de completare a acesteia.

Compania A are ca angajat pe cetățeanul X care beneficiază de un salariu lunar calculat de 31 000 lei, ținând cont de noile prevederi ale Codului fiscal (CF) referitoare la scutirea personală precum că fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mare de 360 000 lei nu are dreptul de a beneficia de scutirea personală, apar următoarele întrebări: 1. Este obligat angajatorul să rețină impozit pe venit, lunar, fără acordarea scutirii personale angajatului, sau în cazul constatării depășirii plăților salariale a sumei de 360 000 lei să recalculeze impozitul pe venit al angajatului fără acordarea scutirii?

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte contribuabililor că data de 25 octombrie 2019 reprezintă termenul-limită de declarare şi plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat. În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, obligația de prezentare a rapoartelor și de achitare a plăților o au: – categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1 — 1.6 din anexa menţionată – pentru luna septembrie curent până la data de 25 octombrie 2019 inclusiv