Instanţa de insolvabilitate, la cererea administratorului insolvabilităţii/ lichidatorului, a comitetului creditorilor sau a oricărui creditor care are interes legitim poate dispune ca o parte din datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de conducere şi/sau de supraveghere, precum şi de orice altă persoană, care i-au cauzat insolvabilitatea, prevede art.248 din Legea insolvabilităţii nr.149/2012, stabilind și acțiunile ce au cauzat insolvabilitatea1.   Aplicarea prevederilor menționate supra nu exclude aplicarea faţă de debitor a unor sancţiuni contravenţionale sau pedepse penale pentru fapte ce constituie contravenţii sau infracţiuni.

Ministerul Finanțelor propune ajustarea cuantumului deductibil în scopuri fiscale a cheltuielilor suportate pentru transportul organizat al angajaţilor/zilierilor în limita maximă a plafonului mediu de 35 de lei  la 45 de lei per angajat/zilier (fără TVA) și a limitei maxime pentru hrana organizată a angajaţilor/zilierilor de 45 de lei la 60 de lei per angajat (fără TVA) pentru fiecare zi efectiv lucrată.   În acest sens, a fost elaborat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea Anexei nr.1 din Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător (Regulament), aprobat prin HG nr.693/2018, inclus pe ordinea de zi a ultimei ședințe a secretarilor de stat.

Segmentul activității de comerț/prestări servicii on-line este un segment evaluat de către Serviciul Fiscal de Stat cu nivel sporit de risc de neconformare fiscală. Lipsa unui loc fix de desfășurare a activității, prezența numerarului, implicarea în circuitul economic a mai multor subiecți (pagini web) care au un singur beneficiar, sunt principalele motive pentru care segmentul respectiv este mai vulnerabil din punct de vedere al neconformării fiscale, inclusiv prezența fenomenului activității ilicite.

Prin ratificarea de către Parlamentul Republicii Moldova a Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, prin Legea nr.112 din 2 iulie 2014, RM și-a asumat angajamentul de a transpune în legislația națională prevederile acquis-ului comunitar în domeniul raportării financiare corporative1 (Anexa II la capitolul 3 Dreptul societăților comerciale, contabilitate și audit și guvernanța corporativă din titlul IV).

Entitățile, practicând activități de producție și/sau prestări servicii pe lângă activitatea de bază, pot avea și activități auxiliare. Cadrul normativ din domeniul contabil nu prevede o delimitare clară a acestor tipuri de activități sau o explicare la acest capitol; totodată, Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie și calculaţia costului produselor și serviciilor (Indicații metodice) stipulează că contabilitatea costurilor de producție se ține separat pe activitățile de bază și auxiliare și definește aceste activități, precum: • activități de bază – activități legate de fabricarea produselor și/sau de prestarea serviciilor ce constituie scopul activității entității; • activități auxiliare – activități de deservire a activităților de bază ale entității (de exemplu, fabricarea ambalajului și instrumentelor, deservirea cu transport, furnizarea diferitelor tipuri de energie, reparația mijloacelor fixe).

Baza impozabilă o constituie:a) valoarea contractuală (de deviz) a lucrărilor de construcţie a obiectivelor subterane;b) valoarea contabilă a construcţiilor subterane.

Cota taxei constituie:a) 3% din valoarea contractuală (de deviz) a lucrărilor de construcţie a obiectivelor subterane;b) 0,2% din valoarea contabilă a construcţiilor subterane.

Costurile ulterioare pot fi efectuate în procesul de reparație sau dezvoltare a mijloacelor fixe cu scopul îmbunătățirii caracteristicilor inițiale a acestora şi, respectiv, majorării beneficiilor economice așteptate din utilizarea obiectului.   Acestea pot să rezulte din prelungirea duratei de utilizare a obiectului; creșterea capacității de producție, suprafeței sau altor caracteristici ale obiectului; îmbunătățirea substanțială a calității producției fabricate (serviciilor prestate); prelungirea intervalelor între înlocuirile părților componente în limita duratei de utilizare a obiectului; crearea componentelor care nu mai necesită înlocuire în limita duratei de utilizare a obiectului; reducerea semnificativă a costurilor de exploatare prevăzute inițial etc.

Patenta de întreprinzător este un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfășura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp printr-un sistem simplificat de înregistrare, impozitare, evidență

Economia modernă se deosebește prin interesul de a crea sau produce valoare prin utilizarea rațională şi eficientă a resurselor. În condițiile Republicii Moldova, care dispune de resurse naturale minime, realizarea acestei sarcini este de o importanţă majoră. Gestionarea şi folosirea eficientă a resurselor și potenţialului de producţie impune crearea unui cadru organizațional la agenții economici din sfera de producţie (inclusiv entitățile care desfășoară activitate agricolă).

Parteneriatul public-privat (PPP) se bazează pe cooperarea între părți, care își asumă riscurile şi responsabilitățile în scopul sporirii eficienței patrimoniului public în baza unui contract.  În procesul ținerii contabilității în cadrul unui PPP deseori apar situații neclare, iar pentru a o oferi suport și soluții în depășirea acestora, P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” a organizat astăzi, 14 mai 2021, un webinar dedicat particularităților contabilității în cadrul unui parteneriat public-privat. Speaker a fost Lidia Foalea – auditor, economist, care a împărtășit participanților din vasta experiență atât aspectele practice, cât și cele metodologice.

Pentru anul 2019, entitățile economice vor întocmi 3 seturi de situații financiare: prescurtate, simplificate și complete, după cum prevede Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017. Prezentarea situațiilor financiare, precum și alte aspecte importante au fost discutate în cadrul seminarului intitulat „Închiderea anului 2019: aspecte fiscale și contabile” organizat de Tx &A Co ATA Consult, care a avut loc la 18 ianuarie curent. După cum a explicat șeful Direcției reglementarea contabilității și auditului în sectorul corporativ din cadrul Ministerul Finanțelor, Lidia Foalea, entitățile micro, care reprezintă circa 94% din numărul total al întreprinderilor înregistrate în țara noastră, întocmesc situații financiare prescurtate. Totodată, acestea au dreptul să întocmească și situații financiare simplificate și complete.

În practica entităților, în majoritatea cazurilor, valoarea reziduală este nesemnificativă, datorită tendinței entităților de a utiliza imobilizările de-a lungul întregii durate de utilizare.   Totuși, există situații în care imobilizările corporale, de exemplu, pot avea valori reziduale semnificative atunci când entitatea decide, din anumite motive, să nu continue utilizarea acestora de-a lungul întregii durate de viață economică și ia măsuri pentru valorificarea acestora.

La data de 26 octombrie curent, în baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă erau înregistrate 8657 locuri de muncă vacante, cu 400 mai multe decât au fost înregistrate acum o lună.   Cele mai multe locuri libere sunt declarate în Chișinău – 3424 și în Bălți – 1021, iar cele mai puține – în Drochia și Dubăsari (20 și, respectiv, 19). În UTAG, agenții economici propun 171 locuri vacante.   Din numărul total, 2199 locuri de muncă vacante sau 25%  sunt destinate persoanelor cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate, cele mai multe – 786 fiind pentru inspectori și ofițeri.

Achitând salariul sau alte plăţi, angajatorul este obligat să respecte un șir de cerinţe stipulate în legislaţia muncii. Pentru nerespectarea lor pot fi sancţionate persoanele fizice, persoanele cu funcţie de răspundere și persoanele juridice. În schema de mai jos găsiţi informaţia cu privire la obligaţiile angajatorului la achitarea salariului sau altor plăţi în folosul angajaţilor, mărimea amenzilor contravenționale în cazul nerespectării lor.

În conformitate cu art.542 alin.(1) și alin.(3) din Codul fiscal obiect al impunerii pentru agenţii economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii este venitul determinat conform contabilităţii financiare, obţinut în perioada fiscală de declarare.          În obiectul impunerii nu se includ:          a) veniturile din subvenţii;          b) veniturile din recuperarea prejudiciului material;       c) veniturile din plusurile de active imobilizate şi circulante, constatate la inventariere; 

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate, care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, prezentăm explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard, care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității. Comunicăm că, din SNC ”Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare” au fost excluse prevederi preluate din Legea contabilității nr. 113/2007 pentru a evita dublarea prevederilor identice.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității. SNC ”Stocuri” la pct.5 a fost completat cu noțiunea ”valoare contabilă”, care reprezintă valoarea la care stocurile se evaluează la ieşire şi se recunosc în bilanţ/bilanţul prescurtat.

În conformitate cu definiția de la alin. (2) al art.261 al Codului fiscal sau conform Politicilor contabile a întreprinderilor de stat/ municipale, autorităților/instituțiilor publice la autogestiune și societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public care aplică SNC sau IFRS, precum și modul de casare a bunurilor raportate la mijloace fixe, inclusiv a investițiilor capitale în active în curs de execuție a autorităților/ instituțiilor bugetare care aplică Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, entitățile vor stabili modul de trecere la pierderi a mijloacelor fixe.   În ședința de astăzi a Guvernului a fost aprobat proiectul de modificare a Regulamentului privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe (Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 500/1998.

Reieșind din norma legală în vigoare, angajatorul este obligat să declare situaţiile aferente relaţiilor de muncă prin intermediul formularului IRM19. Astfel, art. 5 alin. (1¹) din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare - Legea nr. 489/1999) prevede că angajatorii, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, sunt obligați să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale și medicale, potrivit formei și modului aprobat de Ministerul Finanţelor, în termen de până la 10 zile lucrătoare de la data angajării sau modificării/încetării raporturilor de muncă, emiterii ordinului de acordare a concediului de îngrijire a copilului sau concediului paternal.