Continuare. Partea I. Partea II. Partea III. Partea V. Partea VI. i) art.52 CF.

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința din 1 februarie Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Belarus privind sistemul de facilitare a comerțului reciproc.

În scopul asigurării îndeplinirii obligațiilor Republicii Moldova și respectării principiilor Acordurilor privind Achizițiile Publice Guvernamentale ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), va fi creat Centrul de notificare și informare al OMC în domeniul achizițiilor publice, în subordinea Ministerului Finanțelor. Un proiect de hotărâre de Guvern în acest sens este propus spre consultare publică.

În conformitate cu art.1231 alin.(5) din Codul fiscal, se interzice vînzarea de către orice persoană a ţigaretelor pentru care nu au fost stabilite şi declarate preţuri maxime de vînzare cu amănuntul.

Proiectul privind modificarea şi completarea legii comerţului electronic, votat în lectură finală, are drept scop asigurarea unui cadru normativ favorabil pentru prestarea serviciilor societăţii informaţionale. Documentul stabileşte condiţiile de furnizare a serviciilor electronice, principiile de reglementare a comerţului electronic, stabilirea răspunderii de servicii şi intermediarilor, crearea permiselor pentru prevenirea litigiilor şi susţinerea cooperării Republicii Moldova şi alte state în procesele de prestare a serviciilor informaţionale.

Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern cu privire la inițierea negocierilor asupra Acordului cu privire la barierele tehnice în comerțul dintre statele-membre ale Comunității Statelor Independente (CSI) și documentele aferente acestuia. Acordul este unul multilateral și se încheie între Guvernele statelor-membre ale CSI.

Camera de Comerț și Industrie desfăşoară pe data de 27-28 iunie 2018 un curs gratuit de instruire cu genericul: “Chestionarul de autoevaluare AEO”. Acesta este organizat la solicitarea agenților economici care deja sunt Agenţi Economici Autorizaţi (AEO) sau doresc să obțină acest statut pentru a beneficia de simplifcarea procedurilor vamale și au sesizat complexitatea Chestionarului de autoevaluare AEO, completarea căruia a devenit o precondiție obligatorie pentru certificarea AEO.

Compania X a introdus în capitalul social un activ material. Ulterior, compania a înstrăinat cota capitalului social către o alta companie Y. Care este regimul de impozitare cu TVA, atât a tranzacției de majorare a capitalului social al companiei X cu un activ material cât și a tranzacției de înstrăinare a cotei părți în capitalul social al companiei Y?

Republica Moldova a devenit cel de al 84-lea stat-membru OMC din totalul celor 164, care a contribuit la procesul de aplicare şi implementare a acestui Acord multilateral în sistemul mondial de comerţ. Viceprim-ministrul, Octavian Calmîc, ministru al Economiei, a prezentat Directorului General al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), Roberto Azevêdo, instrumentul de ratificare de către Republica Moldova a Acordului privind Facilitarea Comerţului.

În primele şase luni ale anului 2018, la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă totală de 27 776,9 mil. lei, dintre care 17 288,0 mil. lei – la bugetul de stat, 9 980,7 mil. lei – la BASS, 3 352,3 mil. lei – la FAOAM și 7 050,6 mil. lei – la bugetele locale. În comparație cu perioada similară a anului 2017, încasările la bugetul public naţional au înregistrat o creștere de 2 872,4 mil. lei sau 11,5%. Datele au fost oferite de ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, în cadrul ședinței de ieri a Guvernului, unde a fost prezentat Raportul semianual privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia pe anul 2018.

Anexele nr. 1 și 2 din Hotărîrea Guvernului nr. 246 din 8 aprilie „Cu privire la modul de aplicare a cotei zero a TVA la livrările de mărfuri, servicii efectuate pe teritoriul ţării şi de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale pentru proiectele de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte” au fost completate.

Crearea unui sistem de transport rutier durabil și eficient, care contribuie la dezvoltarea echilibrată în concordanță cu cerințele economice, sociale și de mediu este scopul Agenției Naționale Transport Auto (ANTA), reflectat în Programul de dezvoltare strategică a autorităţii pentru anii 2018-2020. Documentul,elaborat cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) în cadrul Programului „Reforme Structurale în Moldova”, a fost prezentat în cadrul evenimentului intitulat „Parteneriate pentru îmbunătățirea performanței coridoarelor comerciale”.

Proiectul de lege pentru acceptarea Protocolului de amendare a Acordului de la Marrakech privind constituirea Organizației Mondiae a Comerțului, a fost aprobat în cadrul ședinței de ieri a Cabinetului de miniștri.

Anul 2017 a fost un an bugetar-fiscal deosebit nu doar prin creșterea economică înregistrată de către R. Moldova, dar și prin indicatorii bugetari care au întrecut orice așteptare. Și acest fapt este unul remarcabil care denotă relansarea, evoluția și dezvoltarea continuă a economiei. Un argument cert care vine să susțină opinia precum că R. Moldova a avansat în această direcție sunt veniturile acumulate la Bugetul Public Național (BPN) din impozite și taxe prin simplul fapt că acestea reprezintă nu doar o sursă de acoperire a cheltuielilor, dar și un indicator prin care este sugerată starea activităților economice care generează venituri impozabile și nivelul de consum al unei economii, iar odată cu extinderea activităților economice și a consumului sunt înregistrate și majorări de venituri bugetare din impozite și taxe.

Prezentarea dării de seama (forma IPC 18) lunar si anual este sau nu necesară în cazul în care întreprinderea nu are salariați?

Acesta este sloganul campaniei inițiate de Serviciul Fiscal de Stat cu scopul de a spori gradul de informare, dar și de conformare fiscală a comercianților de flori. În perioada campaniei (14-31 mai 2018) angajații SFS se vor deplasa în locurile amenajate pentru comerțul cu flori și vor explica vânzătorilor prevederile legislației fiscale, vor demonstra modul de utilizare a mașinii de casă și control, dar și vor răspunde la întrebări.

Responsabilii din cadrul Birourilor Vamale Ungheni și Leușeni s-au întâlnit, săptămâna trecută, cu mai mulți operatori economici și brokeri vamali care activează în raza respectivelor entități. Întrevederile au avut loc cu ocazia organizării ședințelor ordinare ale Comitetelor Consultative ale Birourilor Vamale menționate.

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

Veniturile bugetului public național se vor majora cu 963, 9 mil. lei, iar cheltuielile – cu 1 312, 5 mil. lei. Guvernul a susținut în cadrul ședinței de săptămâna trecură proiectul de modificare și completare a Legii bugetului de stat pentru anul 2018. Astfel, veniturile bugetului de stat vor spori cu 303,5 mil. lei. Potrivit ministrului Finanțelor, Octavian Armașu, se estimează că veniturile bugetului de stat vor avea o creștere datorită accelerării ritmului de creștere până la 3,8% față de prognoza inițială de 3% și majorarea ritmului de creștere a comerțului exterior – la export până la 15 % și la import până la 17,4%, precum și creșterea salariului mediu cu 7,8% față de 7,2% cât a fost prognozat inițial.

Întreprinderea închiriază în cadrul pieței comerciale două suprafețe care se află vizavi și conform obiectului contractului de locațiune sunt denumite „gherete”. În calitate de obiect comercial de la care, propriu-zis, se efectuează vânzările de mărfuri este destinată prima gheretă, iar a doua gheretă este utilizată în calitate de depozit și vitrină.