În anul 2018 două companii străine au depus o cerere de chemare în judecată cu privire la apărarea drepturilor exclusive asupra mărcilor, repararea prejudiciului material și moral împotriva SRL „X” din RM. Nerezidenții au indicat că dispun de mărci înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova. „X” dispune de un butic amplasat într-un centru comercial din mun. Chişinău, în care a organizat comerţul cu amănuntul al articolelor de încălţăminte sport care poartă mărcile companiilor străine, deşi acestea nu au încheiat nici un contract de distribuţie cu entitatea moldovenească, care ar avea ca obiect comerţul de produse ce poartă mărcile respective ale companiilor străine şi nu a avut niciodată anumite relaţii comerciale cu SRL „X”.

Cabinetul de miniștri a aprobat inițierea negocierilor pentru semnarea Amendamentului Nr. 1 la Acordul-cadru de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, ce prevede acordarea unui împrumut rambursabil de 4,9 mil. euro Guvernului Republicii Moldova, în scopul construcţiei locuinţelor pentru păturile social vulnerabile. In baza acestui Acord-cadru, Consiliul municipal Chişinău la 12.08.2008, a angajat un împrumut recreditat prin Ministerul Finanţelor, prin care s-a obligat să ramburseze suma de 3,24 mil. euro pe o perioadă de 20 de ani, inclusiv perioada de graţiere de 5 ani şi, din contul autorităţilor administraţiei publice locale, a fost achitată suma de 1,04 mil. euro, din care s-au construit două blocuri locative, cu oferirea apartamentelor persoanelor intern deplasate.

În cazul în care organul vamal va avea suspiciuni legate de valoarea de tranzacție declarată, acesta va solicita declarantului informații suplimentare. Dacă după primirea acestor informații sau în absența unui răspuns suspiciunile nu vor fi eliminate, organul vamal poate decide că valoarea în vamă nu poate fi determinată și va înscrie în actul de inspecție motivul justificat al neacceptării metodei de tranzacție, oferind declarantului posibilitatea de a răspunde în scris, în termen de 4 ore de la recepționarea actului de inspecție, cu prezentarea dovezilor corespunzătoare. În cadrul ședinței Guvernului din 27 decembrie a fost aprobată Hotărârea pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor.

După declararea regimului stării de urgenţă pe teritoriul ţării, unii din angajaţii întreprinderii noastre au prezentat foaie de boală eliberată de către instituţia medicală primară în legătură cu îmbolnăvirea de Covid19 sau starea de carantină. Urmează ca angajatorul să accepte şi să achite indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă pentru cazurile respective? În conformitate cu prevederile art. 5 lit. b) din Legea 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare – Legea 289/2004), unul din tipurile de prestaţii de asigurări sociale de stat la care au dreptul persoanele asigurate în sistemul public de asigurări sociale sunt indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor (carantină).

Urmare a declarării stării de urgenţă de către Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, mai mulţi agenţi economici și-au sistat activitatea parţial sau total. Astfel, în procesul de raportare au apărut unele incertitudini la contabilii întreprinderilor unde a fost instituit șomajul tehnic. În special, au apărut întrebări cu privire la declararea situaţiilor de șomaj tehnic în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18, (cu referire la categoria persoanei asigurate care urmează de reflectat pentru fiecare angajat, perioadele de activitate etc.). Astfel, propunem unele explicaţii referitor la declararea perioadelor de aflare în șomaj tehnic în funcție de situaţiile instituite în cadrul întreprinderii.

În contextul în care, prin Legea nr. 122/2019 pentru modificarea unor acte legislative (Legea nr.122) au fost operate și modificări ce se reflectă asupra regimului fiscal al tichetelor de masă și aplicarea acestora provoacă întrebări, venim cu unele explicații, în special privind modul de declarare în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC18 a sumelor contribuțiilor de asigurări sociale şi dacă va fi sau nu modificat formularul IPC18 (pentru reflectarea în acesta a cotribuțiilor aferente valorii tichetelor de masă) după 1 ianuarie 2020.

Partea I

În scopul executării prevederilor art.83 alin.(4) din Codul fiscal, conform modificărilor operate prin Legea nr.171 din 19 decembrie 2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.393-399, art.319), ORDON: 1. Se aprobă formularul tipizat ”Darea de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii” (forma SIMM20), conform anexei nr.1, şi Modul de completare a acestuia, conform anexei nr.2.

În ianuarie-iunie 2019 agențiile de turism şi turoperatorii Moldovei au acordat servicii turistice la 151,6 mii de turiști și excursioniști, cu 12,2% mai mult decât în perioada corespunzătoare din anul 2018. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS), majorarea numărului de turişti şi excursioniști a fost condiționată de creșterea numărului de participanți la turismul intern — cu 23,0% față de indicatorii din I semestru al anului 2018, la turismul emițător – cu 11,3% și turismul receptor — 1,1%.

Întreprinderea este veriga de bază a economiei de piaţă, devenind subiect de drept din momentul înregistrării de stat. Întreprinderea are dreptul să deschidă conturi la bancă în scopul efectuării tuturor genurilor de operaţiuni de decontare, creditare, încasare etc. Operaţiunile de casă reprezintă operaţiuni de plăţi /încasări băneşti în numerar efectuate la casieria întreprinderii. În context mai amplu, acestea pot fi definite ca operaţiuni legate de circulaţia mijloacelor băneşti în numerar.

Efectuarea muncii suplimentare nu poate avea ca efect majorarea duratei zilnice a timpului de muncă peste 12 ore. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii suplimentare. În cazul în care solicită prestarea muncii suplimentare, angajatorul este obligat să asigure salariaţilor condiţii normale de muncă, inclusiv cele privind securitatea și sănătatea în muncă.

În ediția nr. 5(60) este publicat un interviu realizat cu Directorul interimar al Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari.   - La 1 iulie Serviciul Fiscal de Stat a marcat 30 de ani de activitate. Pe parcursul acestei perioade, autoritatea fiscală națională a trecut prin mai multe reforme structurale.În opinia Dumneavoastră, ce a stat la baza creării unei structuri eficiente ce reușește să promoveze o administrare fiscală echilibrată?

Potrivit modificărilor care au fost operate în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale (în continuare – Legea 289/2004), începând cu 1 iulie 2019, în modul de calcul a indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă, precum şi modul de declarare în Darea de seamă IPC 18 a acestor perioade au fost introduse unele modificări, care se referă atât la angajatorii de la locul de muncă de bază, cât şi la angajatorii de la locul de muncă prin cumul.

Proiectul de lege cu privire la tichetele de masă, unul dintre cele remise de către șeful statului spre reexaminare Parlamentului, a fost discutat și revotat în lectură finală de către deputați. Amintim că proiectul prevede acordarea salariaților o alocație individuală de alimentaţie, sub forma tichetelor de masă, valoarea nominală a unui tichet pentru o zi lucrătoare va constitui 45 de lei, suma fiind deductibilă pentru angajatorii care le vor oferi.

Dreptul de a beneficia de scutirea personală o au doar contribuabilii (persoane fizice rezidente) care au un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901. Prevederea va fi inclusă în Regulament privind modul de completare a declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Formularul CET18). Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul ordinului de modificare și completare a unor ordine aprobate anterior. Autoritatea a elaborat proiectul ținând cont de necesitatea corelării prevederilor actelor normative proprii cu prevederile Codului fiscal și altor acte normative care vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2020, precum și în scopul eficientizării și simplificării modalității de raportare a obligațiilor fiscale.

Recent Curtea Constituțională a examinat o cauză, la originea căreia se află situația de întocmire de către Inspectoratul de Stat al Muncii a unui proces-verbal cu privire la constatarea contravenției prevăzute de art.551 din Codul contravențional (CC) în privința unei întreprinderi. Procesul-verbal a fost întocmit ca urmare a faptului de admitere la muncă a două persoane fără încheierea contractului individual de muncă. Amintim că, munca nedeclarată reprezintă o încălcare a legislației, sancțiunea pentru aceasta fiind stabilită în art. 551 din CC, care instituie răspunderea persoanelor care admit utilizarea muncii nedeclarate. Astfel, acesta prevede următoarele amenzi: – pentru fiecare persoană fizică – de la 60 la 90 de unităţi convenţionale; – pentru persoana cu funcție de răspundere – de la 150 la 210 de unităţi convenţionale; – pentru persoana juridică – de la 210 la 300 de unităţi convenţionale.

Suntem o societate cu răspundere limitată cu genul de activitate comerț cu amănuntul. Nu am desfășurat activitate de întreprinzător o perioadă îndelungată, motiv din care, potrivit deciziei Serviciului Fiscal de Stat, am fost excluși, în luna martie 2019, din categoria subiecților plătitori ai TVA, fapt care l-am aflat recent. Până în prezent prezentam lunar dările de seamă forma TVA12, forma IPC18, trimestrial forma TL13 și, anual, forma IALS14/18 și formaVEN12. Care dări de seamă urmează să prezentăm acum, dacă nu mai suntem înregistrați în calitate de plătitori TVA, și care sunt amenzile care vor fi aplicate către entitatea pentru neprezentarea dărilor de seamă ?

Care sunt sancțiunile ce pot fi aplicate contribuabilului din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi pentru nerespectarea modului de întocmire și de prezentare a Dării de seamă privind calculul impozitului pe venit, primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii pentru angajații conducători auto ce efectuează transport rutier de persoane în regim de taxi (Forma TAXI18), manifestată prin diminuarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală (PAM) și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS)?

Notă: Articolul dat este primul din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice şi juridice străine pentru activitatea în RM, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care RM este parte Odată cu dezvoltarea tot mai accelerată a relațiilor economice și personale internaționale, înțelegerea modului de impozitare a cetățenilor străini într-o țară sau alta, dar și stabilirea unor reguli clare rezultate din consens larg asupra modului cum urmează aceștia să fie impozitați devine un subiect aparte de discuții atât pe platforme naționale, cât și internaționale.

Centrul Național Anticorupție (CNA) a elaborat un proiect de lege cu privire la modificarea unor acte legislative, prin care se propune implementarea unor măsuri ce vor contribui la creșterea capacităților instituționale ale Agenției pentru Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) și eficientizarea exercitării atribuțiilor funcționale de către aceasta. Autorii proiectului propun o altă redacție a alin. 111 al art. 22616 „Mecanismul de declarare și de asigurare a confidențialității” din Codul fiscal (CF) cu următorul cuprins: