Notă: Articolul dat este primul din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice şi juridice străine pentru activitatea în RM, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care RM este parte Odată cu dezvoltarea tot mai accelerată a relațiilor economice și personale internaționale, înțelegerea modului de impozitare a cetățenilor străini într-o țară sau alta, dar și stabilirea unor reguli clare rezultate din consens larg asupra modului cum urmează aceștia să fie impozitați devine un subiect aparte de discuții atât pe platforme naționale, cât și internaționale.

La 5 ianuarie 2018, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1-6 a fost publicată Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017 (în continuare — Legea nr.287). Aceasta stabilește cadrul normativ de bază, principiile și cerinţele generale şi mecanismul de reglementare în domeniul contabilităţii şi raportării financiare în Republica Moldova, termenul de punere în aplicare al căroar este 1 ianuarie 2019. Prevederile Legii nr.287 se vor răsfrânge asupra următoarelor tipuri de entități: a) persoanelor juridice care desfăşoară activitate de întreprinzător, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare;

În anul 2017, de ajutor de stat au beneficiat 2 301 persoane juridice și fizice care desfășoară activitate economică. Valoarea acestuia a atins 827 078 mii lei, ceea ce constituie 0,55% din PIB. Datele sunt indicate în Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2017, publicat de Consiliul Concurenței. În Raport este menționat că valoarea ajutorului de stat în anul de referință s-a micșorat semnificativ față de anul 2016 (cu 75,29%) și 2015 (cu 86,61%).

Ce dare de seamă privind calcularea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi evidența nominală a asiguraților în sistemul public de asigurări sociale prezintă întreprinzătorul individual care nu are angajați?

În baza declarațiilor cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2017, persoanele fizice care desfășoară activitate independentă au raportat un venit de circa 84 mil. lei. Suma cheltuielilor suportate pentru procurarea mașinilor de casă și control aferente înregistrării activității independente au constituit 3,79 mil. lei. Impozitul pe venit din activitatea independentă în anul 2017 a constituit 185 mii lei. Informațiile au fost oferite de șefa direcției generale metodologia impozitelor si taxelor din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, Olga Golban, în cadrul ședinței Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, care a analizat situația cu privire la practicarea și impozitarea activității independente în domeniul comerțului.

Restituirea accizelor se va efectua doar subiectului impunerii care dispune de decizie de restituire a accizelor în contul stingerii datoriilor față de bugetul public național, iar în lipsa deciziei – la cererea subiectului impunerii, în contul viitoarelor obligații ale acestuia față de bugetul public național. De asemenea, restituirea poate fi efectuată la contul bancar al subiectului impunerii, în mijloace băneşti. Se va interzice restituirea accizelor în contul stingerii datoriilor creditorilor subiectului impunerii, inclusiv persoanelor juridice și fizice cesionari.

De către primăria orașului, în baza cererii depuse de persoana fizică (cetățean), prin autorizația de funcționare din 23 decembrie 2015

Potrivit art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Legea nr.149), prin insolvabilitate se înțelege situația financiară a debitorului caracterizată prin incapacitatea de a-și onora obligațiile de plată, constatată prin act judecătoresc de dispoziție. Totuși, urmează să facem delimitarea dintre procesul de insolvabilitate și însăși insolvabilitatea ca fapt sau moment consumat. Astfel, prin proces de insolvabilitate se înțelege o multitudine de acțiuni și subproceduri prin care se ajunge la insolvabilitate ca stare de fapt și apoi se depășește această stare. Prin proces de insolvabilitate se înțelege:

Instituția Publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) anunță că în luna septembrie 2018 va organiza, pentru specialiștii în domeniul achizițiilor publice din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare din mun. Chișinău, cursuri de instruire privind utilizarea instrumentelor electronice de achiziții publice MTender. Aceste cursuri sunt ghidate de formatorii Centrului de instruire în finanțe din cadrul CTIF, iar participarea la ele este gratuită.

La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a art. 50 alin. (2) lit. c) din Legea insolvabilității nr.149. Obiectul excepţiei îl constituie textul ,,creanţelor persoanelor fizice, născute din contracte de investire în construcţia de locuinţe” din art. 50 alin. (2) lit. c) din Legea nr.149, ridicată de către autorul sesizării în dosarul pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru. Pe data de 18 octombrie 2012, între agentul economic ,,X” și agentul economic ,,Z” a fost încheiat un contract cu privire la investirea capitalului în construcție. Potrivit contractului, agentul economic ,,Z” a executat în beneficiul agentului economic ,,X” lucrări de finisare a fațadei blocului locativ.

Beneficiarii forestieri persoane juridice şi fizice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare achită taxa pentru lemnul eliberat pe picior în bugetul unităților administrativ-teritoriale trimestrial, pînă la data de 25 a lunii următoare trimestrului de gestiune (art. 333 alin. (1) din Codul fiscal).

Autoritățile își doresc să sporească transparența activității entităților economice cu capital de stat prin publicarea de către Ministerul Finanțelor a informației privind rezultatele monitoringului financiar anual al activității economico-financiare a entităților cu capital majoritar de stat. Acțiunea este prevăzută în proiectul Planului de acţiuni pentru o guvernare deschisă pentru anii 2019-2020, propus spre consultare de Cancelaria de Stat.

În MO nr.108-112 din 30 martie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.71 din 26 martie 2018 prin care a fost completat și modificat ordinul nr.126 din 4 octombrie 2017, prin care au fost operate modificări la Instrucțiunea cu privire la modul de completare a dării de seamă (Forma IPC18) aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126 din 4 octombrie 2017 și anume: • în capitolul I „Dispoziții generale” a fost concretizat că rezidenții parcurilor IT vor completa după caz și nu obligatoriu tabelul nr.1 în situațiile în care aceste categorii de angajatori vor achita în luna de gestiune, în folosul persoanelor fizice terțe, venituri impozabile (spre exemplu: plata pentru arenda bunurilor mobiliare sau imobiliare (art.901 alin.(3) din Codul fiscal), procurarea mijloacelor de transport de la persoanele fizice (art.90 alin.(1) din Codul fiscal, etc.));

Lipsa marcajului produselor alimentare în limba de stat sau traducerea incorectă a acestuia, neindicarea tuturor ingredientelor utilizate la fabricarea produsului (inclusive a celor ce pot provoca alergii), indicarea eronată a componenților din rețetă, indicarea incorectă a masei nete a produselor sunt doar unele aspect depistate în cadrul controalelor ANSA la entitățile economice din domeniul alimentar, care sunt obligate să aplice prevederile Legii nr. 279 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare. Amintim, aceasta a intrat în vigoare la 12 ianuarie 2019. În procesul de implementare a Legii nr.279 atât operatorii din domeniul alimentației publice cât și inspectorii au depistat mai multe lacune, care au fost puse în discuție în cadrul unei ședințe organizate de Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. La discuții au participat reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și operatori din domeniu.

În conformitate cu art.120 din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu accize sunt atât antrepozitarii autorizați care produc și/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova cât și persoanele juridice și persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor.

Funcţionarii publici, inclusiv cei cu statut special din cadrul Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, vor beneficia de un spor lunar pentru eficienţă în serviciu în mărime de până la 1,5 salarii de funcţie. Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de hotărâre de Guvern în sensul implementării Strategiei privind reforma administrației publice pentru anii 2016-2020, care a fost elaborat întru aducerea în concordanță a unor hotărâri cu prevederile unor acte legislative ce au servit drept temei de modificare a cadrului legal în domeniul salarizării în sectorul bugetar, transmis în competența Ministerului Finanțelor.

Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 18 iunie 2015 s-a admis spre examinare cererea introductivă depusă de Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Bălţi privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de societatea comercială „St.N” SRL. Instanţa, la 18 decembrie 2015, a constatat insolvabilitatea întreprinderii şi s-a intentat procesul de faliment simplificat şi de dizolvare a acesteia, fiind desemnat lichidatorul.

În conformitate cu art.123 alin.(2) din Codul fiscal

Soluţie fiscală individuală anticipată (SFIA) reprezintă un act administrativ emis de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) în vederea soluţionării cererii unei persoane fizice și persoane juridice care desfășoară activitate de întreprinzător referitoare la aplicarea legislaţiei fiscale asupra unei (unor) situaţii și/sau tranzacţii viitoare specifice. În conformitate cu prevederile art. 1361 alin. (1) din Codul fiscal (CF), soluţia fiscală individuală anticipată se emite la cererea persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară activitate de întreprinzător, în modul stabilit de către Guvern. Guvernul RM a aprobat în ședința din 18 ianuarie 2019 hotărârea cu privire la aprobarea Regulamentului privind procedura de emitere a soluției fiscale individuale anticipate.

Banca Naţională a Moldovei va putea prelungi, în mod excepţional, perioada de desemnare a unui administrator temporar, ori de câte ori este necesar, în cazul în care condiţiile de desemnare a administratorului temporar continuă să fie îndeplinite. Deputații au votat astăzi, 27 septembrie 2018, în prima ședință legislativă din sesiunea de toamnă, un proiect de lege ce prevede modificarea art.52 din Legea privind redresarea și rezoluția băncilor.