Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat propuneri ce țin de extinderea măsurilor economice pentru anul 2021, obiectivul general al acestora fiind recuperarea creșterii economice a Moldovei și asigurarea bunăstării populației care sunt afectate de pandemia COVID-19. Propunerile au la bază rezultatele unei analize a datelor primare, inclusiv a celor publicate de Biroul Național de Statistică, cât și  consultarea detaliată a mai multor studii realizate de organizațiile de profil și experți din domeniul economic.   În vederea recuperării economice, MEI propune realizarea acțiunilor axate pe stimularea și dezvoltarea capitalului productiv și a competitivității companiilor,

Pandemia a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Pentru a fi la curent cu noile măsuri implementate în contextul COVID, precum și cu alte aspecte ale fiscalității și activității economice, experți din țara noastră și  de peste hotare au avut ocazia să facă un schimb de opinii în cadrul conferinței online e-TAXCON 20, organizate în luna septembrie de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Mai multe detalii din culisele acestui eveniment ne oferă Mila Malairău, directorul executiv al AmCham Moldova și Veronica Sirețeanu, policy manager la AmCham Moldova, coordonator al Comitetului pe fiscalitate.  

Sancțiunile aplicate în cazul încălcării cerințelor legislației privind contractele de credit pentru consumatori vor fi majorate. Parlamentul a votat săptămâna trecută în lectură finală un proiect de lege ce prevede modificarea Codului contravențional. Astfel, vor fi majorate de la 30 — 45 unități convenționale la 300-350 UC sancțiunile aplicate persoanei cu funcție de răspundere și de la 60 — 90 UC la 450-500 pentru persoanele juridice în cazurile:

Problema spațiului locativ, precum și problemele dintre companiile de construcții și persoanele care investesc în construcția apartamentelor, sunt majore. Cetăţenii-investitori nu sunt protejaţi în procesele de insolvabilitate a companiilor de construcţii. Deşi în ultimii ani s-a mărit considerabil numărul companiilor de construcţii care au falimentat fără a finaliza blocurile finanţate din investiţiile cetăţenilor, legislația cu privire la insolvabilitate nu prevede careva amendamente suplimentare pentru cazurile de falimentare a companiilor de construcţii care nu şi-au onorat obligaţiile faţă de zeci şi sute de creditori-persoane fizice.

Prin Legea nr. 141/2020, care a intrat în vigoare la 14 septembrie curent, au fost promovate amendamente la Legea insolvabilității nr.149/2012, inclusiv în partea ce ține de regimul creditorilor garantați. Astfel, a fost introdusă o nouă categorie de creditor garantat, și anume cea de vânzător, care este garantat cu rezerva dreptului de proprietate (rezerva proprietății), dacă vânzătorul nu a exercitat dreptul de rezoluțiune a contractului de vânzare-cumpărare. Concomitent, urmează a fi evidențiate și modificările operate pentru situația creditorilor care au încheiat contracte de investiție în construcția locuinței.

Pentru a sprijini organizațiile să stabilească, implementeze, mențină și să îmbunătățească continuu un program de conformare anti-mită a fost elaborat Standardul ISO 37001 „Sisteme de management anti-mită. Cerințe cu ghid de utilizare” – primul standard internațional din domeniu, care include o serie de măsuri de monitorizare și control ce reprezintă, de fapt, o generalizare a bunelor practici din acest domeniu la nivel mondial.   Standardul ISO 37001 urmează a fi implementat în țara noastră în cadrul a circa 30 de autorități de control până în anul 2023. În acest context, prin Decizia Prim-ministrului nr.30/2020, a fost creat Grupul de lucru privind implementarea standardului, al cărui activitate este asigurată de Consiliul Economic. La momentul actual Grupul de lucru este la etapa elaborării documentelor necesare punerii în aplicare a Standardului, invitând părțile interesate să vină cu propuneri privind îmbunătățirea procesului de aplicare a standardului.

Proiectele investiționale strategice, pentru care urmează a fi încheiate acorduri de investiții, vor corespunde obligatoriu la cel puțin 5 criterii. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern ce ține de aprobarea Regulamentului cu privire la modul de elaborare, încheiere și de monitorizare a implementării acordurilor de investiții cu privire la proiectele investiționale strategice.

În articolul respectiv vom examina impozitarea venitului sub formă de royalty cu evidențierea unor aspecte problematice. Ne propunem ca explicațiile oferite mai jos să aducă claritate în partea ce ține de corectitudinea determinării venitului sub formă de royalty, impozitării acestuia și, totodată, să

Pentru intentarea unui proces de insolvabilitate trebuie să existe, în toate cazurile, un temei. Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Legea nr. 149/2012) prevede două temeiuri de intentarea a procesului de insolvabilitate, și anume temeiul general și temeiul special.   Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în incapacitatea de plată a debitorului.   Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în supraîndatorarea debitorului în cazul în care acesta este persoană juridică responsabilă de creanțele creditorilor în limitele patrimoniului său.

În trimestrul III al anului curent au intrat în stare de insolvabilitate 2846 de agenți economici, potrivit datelor  publicate de Serviciul Fiscal de Stat. Numărul acestora a scăzut nesemnificativ comparativ cu aceiași perioadă din 2019, când au fost declarați în insolvabilitate 2866 entități. Totodată, în primele nouă luni ale anului 2018 în stare de insolvabilitate au intrat 2318 entități, iar în aceiași perioadă din anul 2017 insolvabile au fost declarate 2088 întreprinderi.   Totodată, în primul semestru din anul curent 2799 entități au fost declarate în stare de insolvabilitate.

Aspecte fiscale În conformitate cu prevederile Codului fiscal: valoare estimată reprezintă valoarea bunurilor imobiliare calculată la o dată anumită cu utilizarea metodelor de evaluare prevăzute de legislaţie (art.276 pct.3)); subiecţi ai impunerii sunt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai RM) arendaşii sau locatarii bunurilor imobiliare ale autorităţilor publice şi ale instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile (art.277 alin.(1) lit.d);

Autoritățile și instituțiile bugetare desfășoară activități comerciale conform actelor normative în vigoare, având la bază contracte de vânzare-cumpărare a mărfurilor, serviciilor sau de executare a lucrărilor cu diferite persoane juridice sau fizice ca rezultat al cărora apar creanțe ale clienților și datorii cu furnizorii. Acest sector al contabilității bugetare este aplicabil la toate entitățile bugetare și necesită o atenție deosebită.   În ediția din decembrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” autorul Elena Taban propune articolul „Contabilitatea creanțelor și datoriilor cu clienții și furnizorii în cadrul entităților bugetare”, în care menționează că, conform pct. 3.4.1 din OMF nr.216/2015, creanța financiară oferă dreptul unei instituții bugetare – proprietar al activului (creditor) să primească una sau mai multe plăți de la altă instituție bugetară sau agent economic (debitor) conform condițiilor și prevederilor stipulate în contractul încheiat între ambele părți.

Activitatea operațională a asociației de economii și împrumut (în continuare AEÎ) este atragerea sub formă de depuneri a economiilor membrilor săi, creditelor, împrumuturilor şi altor mijloace (donaţii, granturi şi sponsorizări), pentru acordarea împrumuturilor şi efectuarea investiţiilor financiare în conformitate cu politica de investiţii. Conform prevederilor art. 7 alin. (2) din Legea asociaţiilor de economii şi împrumut nr. 139 din 21.06.2007, AEÎ poate investi mijloacele sale băneşti, neutilizate la acordarea împrumuturilor, în conformitate cu politica de investiţii aprobată de consiliu, cu respectarea cerinţelor şi limitelor stabilite de autoritatea de supraveghere.

Ce cotă a TVA se va aplica la livrarea efectuată în cadrul proiectului la livrarea mărfurilor, serviciilor în cadrul realizării unui proiect de asistență tehnică sau investițional (grant) ce derulează pe teritoriul Republicii Moldova, parțial finanțat din contul împrumutului (grantului), iar parțial – din alte mijloace financiare? Va fi eliberată factura fiscală beneficiarilor, dacă serviciile prestate sunt scutite de TVA?   Conform prevederilor art.104 lit.c1) din Codul fiscal (CF), se scutesc de TVA cu drept de deducere importul și/sau livrarea pe teritoriul țării a mărfurilor, serviciilor destinate:

Potrivit prevederilor Regulamentului privind modul de subvenționare a dobînzilor la creditele bancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020 (Ordinul MF nr.66 din 20.05.2020) și, în special, modelului cererii de acordare a subvenției (anexa nr.1 din Regulament), subiectul urmează să indice date referitoare la creditele pentru care se solicită subvenționarea. Reglementările specificate nu obligă solicitantul să indice toate creditele contractate în cadrul Programului și nici nu stabilesc condiția de realizare a dreptului la subvenționare în ordinea cronologică de contractare a acestora.

Una dintre primele decizii, dar și una dintre cele mai importante, pe care ar trebui să o ia antreprenorul în momentul lansării activității sale, este alegerea formei organizatorico- juridice a afacerii sale. Dat fiind faptul că nu există o formă organizatorică și juridică perfectă

Interesul primordial al oricărei entități economice este să realizeze profit prin prisma activității sale comerciale. Este evident că orice antreprenor va urmări, pe cât este de posibil, creșterea profitului în propria sa întreprindere, încercând să-și maximalizeze câștigurile și, în același timp, să-și diminueze costurile. Astfel, unii agenți economici apelează la serviciile societăților comerciale de tip offshore, care sunt amplasate în paradisurile fiscale.În momentul de față nu există un consens între state cu privire la activitatea paradisurilor fiscale. Controversa

Conceptul de incluziune financiară stabilește că persoanele fizice și juridice au acces la produse și servicii financiare utile și accesibile care răspund nevoilor lor, cum ar fi tranzacțiile financiare, plățile electronice, creditarea și produsele de asigurare, livrate într-o manieră responsabilă și durabilă. Experți locali și internaționali, precum și reprezentanți ai sectorului public s-au întrunit pe platforma conferinței Digital Transformation and Financial Inclusion 2021 (DTFINCON), pe parcursul a două zile discutând despre creșterea incluziunii financiare în țara noastră și e-Comerț ca un catalizator al economiei fără numerar.  Evenimentul este organizat de Camera Americană de Comerț.

Orice operator economic, rezident sau nerezident, persoană juridică de drept public sau privat ori asociație de astfel de persoane are dreptul de a participa în Republica Moldova la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică de lucrări. Astfel, potrivit art. 17 alin. (1) din Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), pentru constatarea datelor de calificare în cadrul procedurilor de achiziţie publică, operatorul economic va prezenta documentele eliberate de autorităţile competente stabilite de autoritatea contractantă în cadrul procedurilor de achiziţie publică.

Cea de-a V-a reuniune a subcomitetului Republica Moldova - Uniunea Europeană pentru economie, aspecte sociale și sectoriale, Cluster II „Industrie și politici antreprenoriale, minerit și materie primă, turism, dreptul companiilor și guvernanță corporativă, protecția consumatorilor și fiscalitate” s-a desfășurat în format online.   În cadrul evenimentului, prezidat de secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Iuliana Drăgălin, au fost prezentate rezultatele obținute de Republica Moldova privind implementarea politicilor ce țin de Cluster II. Potrivit Iulianei Drăgălin, țara noastră a înregistrat progrese în preluarea practicilor europene privind dezvoltarea și implementarea politicilor și instrumentelor pentru facilitarea activității antreprenoriale și interacțiunii cu instituțiile publice.