Guvernul identifică soluții suplimentare pentru îmbunătățirea situației financiare a companiilor autohtone, în special celor care au credite angajate la instituțiile financiare. Restricțiile impuse de situația epidemiologică au afectat activitatea practic pe toate domeniile economiei. Executivul e axat pe măsuri capabile să conserve locurile de muncă și să susțină vitalitatea întreprinderilor. În cadrul unei ședințe, premierul Ion Chicu a solicitat informația despre interacțiunea dintre instituțiile financiare bancare, sectorul non-bancar și debitori (persoane fizice și juridice) la capitolul reeșalonării creditelor și renunțarea la sancțiuni pentru întârzierea rambursării.

Pentru a sprijini organizațiile să stabilească, implementeze, mențină și să îmbunătățească continuu un program de conformare anti-mită a fost elaborat Standardul ISO 37001 „Sisteme de management anti-mită. Cerințe cu ghid de utilizare” – primul standard internațional din domeniu, care include o serie de măsuri de monitorizare și control ce reprezintă, de fapt, o generalizare a bunelor practici din acest domeniu la nivel mondial.   Standardul ISO 37001 urmează a fi implementat în țara noastră în cadrul a circa 30 de autorități de control până în anul 2023. În acest context, prin Decizia Prim-ministrului nr.30/2020, a fost creat Grupul de lucru privind implementarea standardului, al cărui activitate este asigurată de Consiliul Economic. La momentul actual Grupul de lucru este la etapa elaborării documentelor necesare punerii în aplicare a Standardului, invitând părțile interesate să vină cu propuneri privind îmbunătățirea procesului de aplicare a standardului.

Pandemia a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Pentru a fi la curent cu noile măsuri implementate în contextul COVID, precum și cu alte aspecte ale fiscalității și activității economice, experți din țara noastră și  de peste hotare au avut ocazia să facă un schimb de opinii în cadrul conferinței online e-TAXCON 20, organizate în luna septembrie de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Mai multe detalii din culisele acestui eveniment ne oferă Mila Malairău, directorul executiv al AmCham Moldova și Veronica Sirețeanu, policy manager la AmCham Moldova, coordonator al Comitetului pe fiscalitate.  

Prin Legea nr. 141/2020, care a intrat în vigoare la 14 septembrie curent, au fost promovate amendamente la Legea insolvabilității nr.149/2012, inclusiv în partea ce ține de regimul creditorilor garantați. Astfel, a fost introdusă o nouă categorie de creditor garantat, și anume cea de vânzător, care este garantat cu rezerva dreptului de proprietate (rezerva proprietății), dacă vânzătorul nu a exercitat dreptul de rezoluțiune a contractului de vânzare-cumpărare. Concomitent, urmează a fi evidențiate și modificările operate pentru situația creditorilor care au încheiat contracte de investiție în construcția locuinței.

Interesul primordial al oricărei entități economice este să realizeze profit prin prisma activității sale comerciale. Este evident că orice antreprenor va urmări, pe cât este de posibil, creșterea profitului în propria sa întreprindere, încercând să-și maximalizeze câștigurile și, în același timp, să-și diminueze costurile. Astfel, unii agenți economici apelează la serviciile societăților comerciale de tip offshore, care sunt amplasate în paradisurile fiscale.În momentul de față nu există un consens între state cu privire la activitatea paradisurilor fiscale. Controversa

Cum se tine evidenta contabila a contractului de leasing financiar la locatar? Actele normative ce conțin reglementări aferente leasing-ului financiar sunt următoarele: — Legea cu privire la leasing nr. 59 din 28.04.2005 — Standardul naţional de contabilitate (SNC) ”Contracte de leasing”. ”, aprobat prin Ordinul Ministerului finanţelor nr.18 din 06.08.2013

La exercitarea atribuţiilor de control, membrii Consiliului de administraţie şi angajaţii împuterniciţi ai Comisiei Naţionale au drept de acces în sediul, încăperile de serviciu şi pe teritoriul participanţilor la piaţa financiară nebancară, prevede Regulamentul privind organizarea și funcționarea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), aprobat prin hotărârea nr. 49/16 a autorității, publicată vineri, 23 noiembrie, în MO. Documentul stabilește modul de funcționare instituțională, particularitățile emiterii actelor cu caracter individual, procedura de recrutare a angajaților, alte aspecte ce țin de activitatea CNPF.

Pentru intentarea unui proces de insolvabilitate trebuie să existe, în toate cazurile, un temei. Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Legea nr. 149/2012) prevede două temeiuri de intentarea a procesului de insolvabilitate, și anume temeiul general și temeiul special.   Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în incapacitatea de plată a debitorului.   Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în supraîndatorarea debitorului în cazul în care acesta este persoană juridică responsabilă de creanțele creditorilor în limitele patrimoniului său.

În trimestrul III al anului curent au intrat în stare de insolvabilitate 2846 de agenți economici, potrivit datelor  publicate de Serviciul Fiscal de Stat. Numărul acestora a scăzut nesemnificativ comparativ cu aceiași perioadă din 2019, când au fost declarați în insolvabilitate 2866 entități. Totodată, în primele nouă luni ale anului 2018 în stare de insolvabilitate au intrat 2318 entități, iar în aceiași perioadă din anul 2017 insolvabile au fost declarate 2088 întreprinderi.   Totodată, în primul semestru din anul curent 2799 entități au fost declarate în stare de insolvabilitate.

Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (publicată în MO nr. 456-459 din 30 decembrie 2022) ce vizează politica fiscală și vamală pe anul 2023 vine cu modificări/completări la mai multe acte legislative, inclusiv și la Codul fiscal. În continuare vom prezenta noile prevederi,

Aspecte fiscale În conformitate cu prevederile Codului fiscal: valoare estimată reprezintă valoarea bunurilor imobiliare calculată la o dată anumită cu utilizarea metodelor de evaluare prevăzute de legislaţie (art.276 pct.3)); subiecţi ai impunerii sunt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai RM) arendaşii sau locatarii bunurilor imobiliare ale autorităţilor publice şi ale instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile (art.277 alin.(1) lit.d);

Modificările operate în formatul nou al situațiilor financiare/1, elaborate în conformitate cu prevederile stipulate în noile Standarde Naționale de Contabilitate (intrate în vigoare din 2015, cu titlu de recomandare - din 2014) au condus la apariția unor aspecte legate de modul de prezentare a informațiilor în situațiile financiare anuale. Printre acestea aspecte se evidențiază și prezentarea informațiilor privind părțile afiliate în situațiile financiare.

Problema spațiului locativ, precum și problemele dintre companiile de construcții și persoanele care investesc în construcția apartamentelor, sunt majore. Cetăţenii-investitori nu sunt protejaţi în procesele de insolvabilitate a companiilor de construcţii. Deşi în ultimii ani s-a mărit considerabil numărul companiilor de construcţii care au falimentat fără a finaliza blocurile finanţate din investiţiile cetăţenilor, legislația cu privire la insolvabilitate nu prevede careva amendamente suplimentare pentru cazurile de falimentare a companiilor de construcţii care nu şi-au onorat obligaţiile faţă de zeci şi sute de creditori-persoane fizice.

Conceptul de incluziune financiară stabilește că persoanele fizice și juridice au acces la produse și servicii financiare utile și accesibile care răspund nevoilor lor, cum ar fi tranzacțiile financiare, plățile electronice, creditarea și produsele de asigurare, livrate într-o manieră responsabilă și durabilă. Experți locali și internaționali, precum și reprezentanți ai sectorului public s-au întrunit pe platforma conferinței Digital Transformation and Financial Inclusion 2021 (DTFINCON), pe parcursul a două zile discutând despre creșterea incluziunii financiare în țara noastră și e-Comerț ca un catalizator al economiei fără numerar.  Evenimentul este organizat de Camera Americană de Comerț.

Autoritățile și instituțiile bugetare desfășoară activități comerciale conform actelor normative în vigoare, având la bază contracte de vânzare-cumpărare a mărfurilor, serviciilor sau de executare a lucrărilor cu diferite persoane juridice sau fizice ca rezultat al cărora apar creanțe ale clienților și datorii cu furnizorii. Acest sector al contabilității bugetare este aplicabil la toate entitățile bugetare și necesită o atenție deosebită.   În ediția din decembrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” autorul Elena Taban propune articolul „Contabilitatea creanțelor și datoriilor cu clienții și furnizorii în cadrul entităților bugetare”, în care menționează că, conform pct. 3.4.1 din OMF nr.216/2015, creanța financiară oferă dreptul unei instituții bugetare – proprietar al activului (creditor) să primească una sau mai multe plăți de la altă instituție bugetară sau agent economic (debitor) conform condițiilor și prevederilor stipulate în contractul încheiat între ambele părți.

Ce cotă a TVA se va aplica la livrarea efectuată în cadrul proiectului la livrarea mărfurilor, serviciilor în cadrul realizării unui proiect de asistență tehnică sau investițional (grant) ce derulează pe teritoriul Republicii Moldova, parțial finanțat din contul împrumutului (grantului), iar parțial – din alte mijloace financiare? Va fi eliberată factura fiscală beneficiarilor, dacă serviciile prestate sunt scutite de TVA?   Conform prevederilor art.104 lit.c1) din Codul fiscal (CF), se scutesc de TVA cu drept de deducere importul și/sau livrarea pe teritoriul țării a mărfurilor, serviciilor destinate:

Sancțiunile aplicate în cazul încălcării cerințelor legislației privind contractele de credit pentru consumatori vor fi majorate. Parlamentul a votat săptămâna trecută în lectură finală un proiect de lege ce prevede modificarea Codului contravențional. Astfel, vor fi majorate de la 30 — 45 unități convenționale la 300-350 UC sancțiunile aplicate persoanei cu funcție de răspundere și de la 60 — 90 UC la 450-500 pentru persoanele juridice în cazurile:

Potrivit prevederilor Regulamentului privind modul de subvenționare a dobînzilor la creditele bancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020 (Ordinul MF nr.66 din 20.05.2020) și, în special, modelului cererii de acordare a subvenției (anexa nr.1 din Regulament), subiectul urmează să indice date referitoare la creditele pentru care se solicită subvenționarea. Reglementările specificate nu obligă solicitantul să indice toate creditele contractate în cadrul Programului și nici nu stabilesc condiția de realizare a dreptului la subvenționare în ordinea cronologică de contractare a acestora.

Potrivit pct. 12 din Dispoziţia nr.2/2021 a Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova s-a extins perioada de implementare a Programului de subvenţionare a dobânzilor pe perioada ianuarie-mai 2021 inclusiv.   Astfel, beneficiari ai Programului de subvenţionare a dobânzilor sunt întreprinderile care întrunesc cumulativ următoarele condiţii: 1. au contractat credite în perioada 1 mai 2020-31 mai 2021 inclusiv; 2. veniturile declarate în dările de seamă fiscale, constatate conform datelor contabilităţii financiare pentru perioada fiscală 2020, sunt mai mici decât cele obţinute şi declarate pentru perioada fiscală 2019.

Cea de-a V-a reuniune a subcomitetului Republica Moldova - Uniunea Europeană pentru economie, aspecte sociale și sectoriale, Cluster II „Industrie și politici antreprenoriale, minerit și materie primă, turism, dreptul companiilor și guvernanță corporativă, protecția consumatorilor și fiscalitate” s-a desfășurat în format online.   În cadrul evenimentului, prezidat de secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Iuliana Drăgălin, au fost prezentate rezultatele obținute de Republica Moldova privind implementarea politicilor ce țin de Cluster II. Potrivit Iulianei Drăgălin, țara noastră a înregistrat progrese în preluarea practicilor europene privind dezvoltarea și implementarea politicilor și instrumentelor pentru facilitarea activității antreprenoriale și interacțiunii cu instituțiile publice.