Instituția fiduciei a fost introdusă în Codul civil (în continuare – CC) prin Legea nr. 133/2018 privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, care a intrat în vigoare la 01.03.2019 (cu unele excepții), și a avut drept scop modernizarea dreptul privat al Republicii Moldova şi,

Termenul contractului de locațiune a activelor neutilizate ale întreprinderilor de stat sau municipale și ale societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public neincluse în listele bunurilor nepasibile de privatizare, cu excepția activelor din cadrul parcurilor industriale, este extins de la un an la trei ani.   În Monitorul Oficial din 10 septembrie curent a fost publicată Legea nr. 99 din 24 august 2021 pentru modificarea Legii nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, fiind concretizate categoriile de bunuri care nu pot fi obiect al privatizării.

În perioada 17-18 septembrie 2018 la București, România, este desfăşurat Forumul de Afaceri al celor Trei Mări, scopul căruia este impulsionarea dezvoltării și cooperării economice a țărilor din regiunea 3SI. Participanții Forumului vor aborda subiecte ce țin de interconexiunile energetice, de transport și digitale în regiunea 3SI, precum și potențialul de dezvoltare a inovațiilor în regiune. În cadrul Forumului, ministrul Economiei și Infrastructurii Chiril Gaburici va face o prezentare privind potențialul de cooperare cu țările vecine din regiunea 3SI pe domeniile digital, energetică și infrastructură, iar membrii delegației vor prezenta oportunitățile investiționale, inclusiv zonele economice libere și facilitățile fiscale, Parcurile Industriale și Parcul IT, care oferă condiții atractive pentru investitorii străini în Republica Moldova.

Astăzi, 14 februarie 2020, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a publicat în MO al RM Ordinul nr.14 din 24 ianuarie 2020 cu privire la aprobarea Nomenclatorului de produse în fitotehnie, horticultură și de obiecte ale regnului vegetal achiziționate de la persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător. Amintim că, prin Legea nr.171 din 19 decembrie 2019, în Codul fiscal a fost inclus Capitolul 103 ce reglementează acest gen de activitate, fiind pus în aplicare din 1 ianuarie curent. Detalii aici. Ministerul de resort vine cu precizarea pozițiilor tarifare ce cad sub incidența noului capitol din CF.

Creditarea responsabilă este definită drept activitatea de creditare în cadrul căreia creditorul efectuează o evaluare a bonității debitorului, nu își asumă un risc excesiv de credit, nu permite debitorului să își asume obligații financiare excesive și nu contribuie la acumularea excesivă a gradului de îndatorare a debitorilor.   Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat Regulamentul privind cerințele de creditare responsabilă aplicate de organizațiile de creditare nebancară (OCN), ce are ca scop stabilirea față de OCN înregistrate în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate, a cerințelor de acordare a creditului nebancar și/sau leasing financiar destinate persoanelor fizice consumatori.  

Trei autorități publice locale din Republica Moldova – primăriile orașului Sângera, municipiului Ceadâr-Lunga și municipiului Chișinău vor beneficia de suport din partea  Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” în procesul de emitere, în premieră în țara noastră, a obligațiunilor municipale, în cadrul proiectului „Obligațiunile guvernamentale locale ca măsură de sporire a autonomiei locale”, implementat cu suportul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos. Evenimentul  a fost prezentat astăzi, 29 aprilie, în cadrul unei conferințe de presă.   Potrivit lui Adrian Lupușor, directorul executiv al „Expert-Grup”, scopul proiectului constă în susținerea autorităților publice locale în emiterea

Femeile din mediul rural cu venituri reduse, care vor să își deschidă propria afacere în domeniul agriculturii, vor putea beneficia de susținere financiară nerambursabilă de până la 165 mii lei, oferită de către Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) și compania EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY.   Un acord de colaborare în acest sens a fost semnat între Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) și ÎM „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” S.A. Părțile și-au asumat responsabilitatea de a susține antreprenoriatul feminin, în special femeile cu situații financiare precare, pentru a-și deschide sau dezvolta propriile afaceri.

Plățile fără numerar efectuate de cetățenii Republicii Moldova, în special a celor înregistrate pe platforme de comerț electronic, au fost în creștere în anul 2020, fiind înregistrate 70,3 mil. de plăți în valoare de 21,8 mld. lei. Circa 11 mil. de plăți au fost efectuate fără prezența fizică a cardului, pe platforme de comerț electronic, ceea ce constituie 15,7%, dintre care 2,7 mil. operațiuni au fost efectuate pe platforme de e-comerț în Moldova (majorându-se cu 50%, iar valoarea acestora a atins 1,2 mld. lei) și 8,3 mil. – pe platforme e-comerț peste hotare (în diminuare cu 7,6%, suma achitată constituind 3,6 mld. lei), comunică Banca Națională a Moldovei.

Astăzi, 11 octombrie, reprezentanții întreprinderilor mici și mijlocii au avut posibilitatea să participe la un eveniment dedicat managementului afacerii și al personalului, organizat în parteneriat cu Ministerul Economiei, Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul RM, Inspectoratul de Stat al Muncii și ODIMM de BAA „Gladei și Partenerii” și BCD Creative.  Webinarul face parte dintr-o serie de evenimente dedicate IMM-urilor, în care vor fi abordate subiectele ce se regăsesc pe pagina dezvoltată de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în colaborare cu Fondul pentru Bună Guvernare al Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, ce are ca scop oferirea suportului juridic întreprinderilor aflate într-un climat economic dificil.

Se prevede subvenționarea în avans a trei măsuri de sprijin pe segmentul dezvoltării rurale din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDARM): îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice publice rurale;renovarea și dezvoltarea localității rurale;diversificarea economiei rurale prin activități non-agricole. Pentru fiecare dintre măsurile menționate, alocația financiară anuală din Fond va constitui un cuantum de până la 5%, ce reprezintă circa 45 mil. lei, în conformitate cu sursele alocate Fondului în Legea bugetului de stat pentru anul 2019.

Până la 15 octombrie 2021 cercetătorii din țara noastră pot depune cererile pentru participarea la Expoziția Internațională Specializată (EIS) „INFOINVENT”, ediția a XVII-a, ce se va desfășura în perioada 17-20 noiembrie curent. Expoziția reprezintă un forum al proprietății intelectuale, creativității și inovării și are drept scop susținerea și promovarea activității de cercetare și inovare, atragerea investițiilor în activitatea de inovare și transfer tehnologic, realizarea proiectelor mixte privind valorificarea și implementarea rezultatelor creativității umane în economia națională, precum și dezvoltarea cooperării tehnico-științifice internaționale.   În cadrul expoziției lucrările prezentate vor fi repartizate pe compartimente:

Directorul interimar al Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), Vitalie Coceban, a convocat într-o ședință vineri, 17 ianuarie, șefii subdiviziunilor CTIF ce prestează servicii de suport al infrastructurii tehnice a Serviciului Vamal pentru a examina oportunitățile dezvoltării și îmbunătățirii calității serviciilor prestate. În cadrul ședinței, șefii de subdiviziuni au informat directorul CTIF despre evoluția indicatorilor înregistrați anul trecut, problemele existente pe unele segmente de activitate și au formulat un set de propuneri pentru remedierea deficiențelor, precum ar fi modernizarea mijloacelor tehnice din dotarea antrepozitelor vamale, reparația pistelor de acces la unele posturi de măsurare ale CTIF amplasate în punctele de trecere a frontierei de stat, majorarea salariilor unor categorii de angajați.

Autoritățile au elaborat proiectul  legii privind producţia agroalimentară ecologică şi etichetarea produselor ecologice, ce instituie norme ce țin de certificarea aferentă și utilizarea indicațiilor referitoare la această producție și de publicitatea ei, precum și norme privind efectuarea controalelor.   Proiectul este elaborat la recomandarea experţilor antrenaţi în misiunile TAIEX pentru implementarea programului „Suport Strategic în domeniul agriculturii ecologice din Republica Moldova” și  vine să armonizeze legislația națională cu cea comunitară privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice.

Astăzi, 18 noiembrie, în cadrul unui eveniment organizat de PRIAevents în colaborare cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC, Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova și alți parteneri, au fost premiate cele mai bune ÎMM-uri din țara noastră.   Astfel, 13 întreprinderi din sector ce activează în mai multe localități din țară (Bălți, Dondușeni, Drochia, Soroca, Chișinău, Cimișlia, Ungheni etc.)  au primit distincții la o serie de categorii precum:

Fluxul de documente în raport cu notarii se efectuează în prezent exclusiv pe suport de hârtie, cu toate că legislația prevede utilizarea formei electronice pentru mai multe acte nu doar pentru desfășurarea activității economice, dar și pentru viața socială. Astfel, continuă să persiste practici în care autoritățile și notarii nu acceptă și nu emit documente electronice și nici nu operează cu dosare electronice, cu toate că un număr suficient de notari dețin semnături electronice și mijloace de comunicare electronică corespunzătoare.   Astăzi, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, s-a întrunit în ședință Consiliul consultativ pentru digitalizarea economiei – iConsiliu, fiind puse în discuție aspecte ce vizează digitalizarea activității notariale.

Astfel consideră expertul economic al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) Viitorul, Iurie Gotişan. Într-un studiu el a menţionat că „Fondul Național de Dezvoltare Regională (FNDR) are un buget de circa 200 mil. lei pentru anul 2017, ceea ce constituie doar 0,3% din PIB, în timp ce Estonia şi Lituania alocă pentru acest domeniu circa 5% din PIB, iar Romania — peste 2,5%”.

Noua Strategie de dezvoltare a turismului în Republica Moldova, elaborată pentru anii 2020-2030, ar trebui să conțină instrumente fiscale pentru lansarea și dezvoltarea unei afaceri în domeniu, precum și să prevadă extinderea zonelor turistice rurale ca o activitate coordonată la nivel de Guvern. Totodată, obiectivul principal al documentului ar trebui să fie alinierea la tendințele globale, pentru că apar noi forme de turism. Afirmațiile au fost enunțate de către secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Alexandru Sonic, în cadrul celui de-al V-a panel de discuții din cadrul evenimentului „Moldova Business Week” dedicat turismului.

Angajatorul este obligat să creeze condiţiile necesare şi să favorizeze formarea profesională a salariaţilor care studiază în instituţii de învăţământ, fără scoatere din activitate

Raportul privind executarea bugetului de stat în anul 2019 a fost aprobat de Cabinetul de miniștri în cadrul ședinței din 20 iulie 2020. Vicepremierul Serghei Pușcuța a menționat că, politica bugetar–fiscală în anul 2019 a fost direcționată pentru facilitarea creşterii economice sustenabile, pentru crearea unui cadru eficient de lărgire a bazei de impozitare, consolidarea administrării fiscale, alocarea resurselor necesare pentru programe de importanță vitală și anume cheltuieli în domeniile social și al educației și cheltuieli ce stimulează creșterea economică: „Au fost depuse eforturi pentru consolidarea relațiilor cu partenerii externi, permițând astfel mizarea în continuare pe sprijinul financiar al acestora pentru implementarea proiectelor strategice și reformelor demarate pentru asigurarea dezvoltării economice și bunăstării societății”.

În contextul obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară-candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, este evident faptul că se va accelera și se va intensifica procesul de transpunere a actelor normative europene în legislația națională și punerea în aplicare a acestora în termeni rezonabili.