Strategia națională de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2020-2025 (aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 239 din 16 decembrie 2020) ar putea fi completată cu noi acțiuni, ca urmare a identificării unor deficiențe în urma prezentării raportului Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor pentru prima perioadă de raportare.   Totodată, în contextul derulării procesului de evaluare a țării noastre de către Forumul Global al OECD privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale, experții au formulat o serie de recomandări de îmbunătățire a domeniilor evaluate.

Persoana ce reprezintă interesele statului în societatea comercială va purta răspundere pentru prejudiciile cauzate societății comerciale cu capital public sau public-privat, rezultate din deciziile adoptate cu abateri de la legislație şi statutul societății în conformitate cu legislația muncii, civilă, contravențională și penală. Totodată, reprezentantul statului va fi eliberat de răspundere patrimonială sau de altă răspundere pentru adoptarea deciziilor care au cauzat prejudicii societăţii comerciale în cazul în care a votat împotriva adoptării lor și în procesul-verbal al şedinţei a fost fixat dezacordul, sau a înaintat o opinie separată, sau dacă a votat conform documentelor sau indicațiilor scrise ale autorității abilitate, a căror autenticitate nu a putut fi pusă la îndoială.

De la 1 iulie 2022, salariul minim pe ţară poate fi stabilit în cuantum de 3500 lei lunar pentru un program complet de lucru de 169 de ore (în medie pe lună), ceea ce reprezintă 20,71 lei pe oră, stabilește proiectul hotărârii Executivului elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul ce vine cu propunerea de operare a modificărilor și abrogarea unor hotărâri ale Guvernului a fost examinat în cadrul ședinței din 5 mai 2022 a secretarilor de stat ai ministerelor și prevede abrogarea Hotărârii Guvernului nr.165/2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real, cu transferarea indicării sumei minime de remunerare a muncii în HG nr.550/2014 privind stabilirea cuantumului salariului minim pe ţară.

Normele de prudență financiară (în continuare – NPF) ale Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ), aprobate prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (în continuare – CNPF) nr. 17/8 din 30 aprilie 2008,

Cum a fost menționat în articolele publicate anterior în revista „monitorul fiscal FISC.md” (nr. 5 (75) și nr. 6 (76), anul 2022), asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) întocmesc și prezintă situațiile financiare, rapoartele specifice și Notele la situațiile financiare, care cuprind anexele și nota explicativă conform Legii contabilității și raportării financiare nr.

Prin Ordinul Ministrului finanțelor nr.117 din 12 decembrie 2023 au fost operate modificări în Ordinul MF nr.50/2017 privind aprobarea unor formulare-tip ce atestă rezidenţa şi impozitul pe venit achitat de către nerezidenţii Republicii Moldova.

În practică apar întrebări referitor la evaluarea și recunoașterea diferențelor de sumă în cazul achiziției activelor imobilizate. În prezentul articol va fi analizat un exemplu de achiziție a bunului imobil și de recunoaștere a diferențelor de sumă aferente, preluat din practică.

Importul temporar de mărfuri este una dintre cele mai comune proceduri în practica comerțului exterior fără aplicarea căruia ar fi imposibil de imaginat dezvoltarea legăturilor culturale și științifice între țări: organizarea târgurilor sau expozițiilor comerciale, evenimentelor sportive, efectuarea testelor, încercărilor, echipamentelor profesionale etc.

Persoana juridică a procurat un automobil de la o persoana fizica. Contractul de vânzare - cumpărare a fost semnat cu reprezentantul proprietarului automobilului în baza procurii. Potrivit clauzelor contractuale, plata pentru automobilul procurat a fost transferat la contul reprezentantului proprietarului. Care persoană fizică urmează a fi declarată prin Nota de informare IALS21 – persoana fizică  care este proprietarul automobilului sau reprezentantul acestuia, căruia i-a fost transferată plata de la înstrăinarea automobilului?  

Toate autoritățile/instituțiile bugetare subordonate Primăriei mun. Chișinău și Consiliului municipal al capitalei (CMС) vor fi obligate să aplice Politica de contabilitate unică (Politica). Direcția generală finanțe a CMС a elaborat proiectul Politicii în scopul implementării recomandărilor Curții de conturi, care au fost expuse în Raportul auditului asupra raportului financiar al municipiului pe anul 2017. Documentul urmează a fi aprobat în cadrul ședinței CMC.     Politica a fost elaborată conform prevederilor Legii contabilității nr.113/2007  și în baza OMF nr. 216/2015 cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile

Conform datelor preliminare prezentate de Biroul Național de Statistică (BNS), Produsul Intern Brut al Moldovei în anul 2021 a constituit în prețuri curente (de piață) 241,9 mld. lei, majorându-se comparativ cu anul 2020, în termeni reali, cu 13,9% pe fundalul reducerii indicatorului în anul 2020 față de anul 2019 cu 8,3%. Astfel, în comparație cu nivelul anului pre-criză (2019), PIB-ul în anul precedent s-a majorat cu 4,5% în termeni reali.   La creșterea PIB în anul 2021 au contribuit agricultura, silvicultura şi pescuitul cu ponderea de 10,4% la formarea PIB; comerțul cu ridicata – cu 8,2%; transporturile și depozitarea – cu 4,2%; informațiile și comunicațiile – cu 5,5%; producția și furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – cu 2,1%; arta, activități de recreere și de agrement – cu 1%.

În ce cazuri urmează cetățeanul Republicii Moldova să declare și să achite un impozit pe venit din sursele obținute peste hotarele RM?   În conformitate cu prevederile art. 14  alin. (1) din CF, obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente cetățeni ai Moldovei îl  constituie: b) venitul din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea în RM, cu excepția deducerilor și scutirilor la care au dreptul, obținut de persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător;c) venitul din investiții și financiar din orice surse aflate în afara RM, obținut de persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător.

Persoanele licențiate și autorizate care prestează servicii sau desfăşoară activităţi pe piaţa de capital vor fi supuse unui audit în scop de supraveghere. Acesta presupune efectuarea periodică a auditului sistemelor informaționale și efectuarea verificării corespunderii cerinţelor aferente normelor de prudenţă fiecărui gen de activitate în parte potrivit licenţelor şi autorizaţiilor deţinute, la solicitarea Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.171/2012 privind piața de capital.

Estimarea veniturilor prin metode indirecte reprezintă o procedură prin care autoritatea fiscală determină venitul impozabil al unei persoane fizice, în baza unei analize a situației sale fiscale, atunci când veniturile reale nu sunt declarate integral sau lipsesc cu desăvârșire.

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

Situația financiară redă o parte din imaginea generală care se poate percepe asupra dezvoltării entităţii. În aşa fel se ajută la perceperea

Excluderea fenomenului practicilor comerciale neloiale din relațiile contractuale dintre furnizor și cumpărător la livrarea de produse agricole și alimentare va fi reglementată de un capitol aparte ce se propune a fi inclus în Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010).   Ministerul Economiei a elaborat proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte normative, necesitatea aprobării cărora este determinată de existența practicilor comerciale neloiale (PCN) în cadrul lanțului de aprovizionare. În calitate de soluție în acest sens se propune ajustarea cadrului normativ național la prevederile Directivei (UE) privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare

Interesul primordial al oricărei entități economice este să realizeze profit prin prisma activității sale comerciale. Este evident că orice antreprenor va urmări, pe cât este de posibil, creșterea profitului în propria sa întreprindere, încercând să-și maximalizeze câștigurile și, în același timp, să-și diminueze costurile. Astfel, unii agenți economici apelează la serviciile societăților comerciale de tip offshore, care sunt amplasate în paradisurile fiscale.În momentul de față nu există un consens între state cu privire la activitatea paradisurilor fiscale. Controversa

Curtea de Conturi a publicat în Monitorul Oficial Hotărârea nr. 30 din 28 iunie 2021 cu privire la Raportul auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2020.   Misiunea a avut ca scop oferirea unei asigurări rezonabile cu privire că raportul Guvernului nu conține denaturări semnificative, cauzate de fraude sau erori, precum și emiterea unei opinii.  Auditul confirmă că Raportul Guvernului oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă privind executarea de casă a bugetului de stat, în conformitate cu normele cadrului de raportare aplicabil.

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.